Page 55 - Drumul_socialismului_1986_03

nag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

In materializarea propriilor hotărâri: De ee se păşunează fjf

semănăturile ? 20,00 '
răspunderi precise, activitate practică susţinută 20,20 ,

Duminică am întîlnit mai fracţiune, ce se pedepseşte i
O condiţie esenţială a a oamenilor muncii. Acest Creşterea numerică ' şi multe situaţii în care une­ potrivit 'Codului penal, a- 20,30 '
O condiţie esenţială a hotărîri sînt rodul gîndirii a oamenilor muncii. Acest Creşterea numerică ' şihotărîri sînt rodul gîndirii
calitativă a organizaţiilor
creşterii eficienţei şi cali­ colective, care pornesc de lucru, privit, cu deosebi­ r>r»l i f o f î^rtî n n î 7flt î 11 Or* le 'semănături au devenit nimalele şi păsările se con­ I
î x ’Q nnrn Moi'nnco r] n» luni'il y-\T»îx7Îf mi /-!/•»
l nfioiontoi c î r» 1 i
tăţii muncii de partid este la cunoaşterea sarcinilor re, din perspectiva unei de partid, implicit, a rolu­ locuri pentru păşunatul a-
înfăptuirea hotărîrilor pro­ fiecărei secţii într-o anu­ noi calităţi a muncii, cît lui mebrilor de partid în fiscă, iar proprietarii sînt
prii, pornind de la evi­ mită etapă, de la specifi­ şi a restructurării produc­ bunul mers al producţiei nimalelor sau păsărilor. în obligaţi să suporte contra­
denţa strictă a tot ceea cul muncii oamenilor. Toc­ ţiei acestui an. O analiză face, de asemenea, obiec­ satul Boholt, pe o tarla valoarea pagubei aduse a-
ce s-a planificat şi pînă la mai de aceea, comitetul de a comitetului de partid a- tul unei importante hotă­ cu grîu pă.şunau 16 oi cu
urmărirea îndeaproape a partid are permanent în supra măsurilor întreprin­ rîri a comitetului de vuţiei obşteşti. Organele în
materializării lor. La vedere ca ceea ce s-a ho- se în această direcţie s-a partid. Pentru urmărirea miei, proprietari fiind Ion drept sînt chemate să nu nuc
I.M.M.R. Simeria există tărît să prindă viaţă, să finalizat cu adoptarea unei şi realizarea ei practică au Bordean sau Valeria A- tolereze nici o abatere de diopri
preocupări constante în a se materializeze în munca hotărîri care să conducă primit sarcini tovarăşii vram (?), care deşi au fost la prevederile legale, să nu ★ Bu
Siatu
conferi în aceste impor­ de fiecare zi a oamenilor. la organizarea şi desfăşu­ losif Rădic şi Mihai Toma. atenţionaţi să nu lase ani­ ordina
tante activităţi valenţele Avem rezultate bune în rarea mai bună a pregă­ Despre felul cum se acţio­ îngăduie sub nici un motiv tură ;
necesare. înscrise pe coor­ această direcţie". tirii profesionale a oame­ nează ar fi multe de spus. malele să distrugă culturi­ dijmuirca producţiei agri­ 7,30 ,
donatele unei calităţi su­ Succint însă. menţionăm le, nu iau măsuri de su­ cole. Revis
rieru]
perioare a muncii organe­ că s-a pornit cu efectua­ praveghere a acestora, adu- letin
lor şi organizaţiilor de VIAŢA DE PARTID rea unor studii la nivelul cînd daune avuţiei obşteşti. pundi
10,00
partid, tot ceea ce se în­ fiecărei organizaţii, stabi­ De asemenea, ca şi în alte 10,20
treprinde în această direc­ Cum acţionează comite­ nilor din toate secţiile. lindu-se norminal cei care neasc
ţie are ca principal o- tul de partid pentru va­ S-au stabilit sarcini con­ merită să fie primiţi în zile, la ieşirea din oraşul 11,00
11.05
biectiv creşterea rolului şi lorificarea cît mai eficien­ crete în vederea perfecţio­ rîndurile comuniştilor. E- Călan, din satele Strei — lor ;
responsabilităţii tuturor co­ xistă apoi o perspectivă cum se poate vedea şi în 12,00
muniştilor pentru realiza­ tă a propriilor hotărîri ? nării sistemului de predare stabilită pe întreg anul fotografie — şi Ruşi, spre 12.05
La nivelul comitetului
a cursurilor, de testare şi
Din
rea sarcinilor anului 1986 există un colectiv care creştere a volumului de în curs, cu sarcini lunare, Haţeg, continuă practica de 13,00
atit în ceea ce priveşte
şi actualului cincinal. Or­ răspunde de evidenţa şi cunoştinţe tehnico-econo- pregătirea viitorilor mem­ Bulei
Clubi
ganic integrate în miezul urmărirea strictă a aplică­ mice. Din partea comi­ bri de partid, cît şi antre­ a fi pă.şunatc culturile de Radi
problemelor majore ale rii hotărîrilor adoptate, tetului de partid au primit narea lor la acţiunile or­ către orătăniile cetăţenilor gazel
Sfati
muncii oamenilor din între­ inclusiv a celor ce revin sarcina de aplicare a a- ganizaţiilor de bază pentru din împrejurimi, fără ca Bule
prindere, hotărârile pro­ birourilor şi organizaţiilor cestei hotărîri. tovarăşii ridicarea nivelului de pre­ organele locale în drept să Radii
prii ale celor 10 organi­ de bază. Periodic sînt fă­ luliu Bogdan, Octavian gătire politică şi profe­ re şi
zaţii de partid înglobează cute analize asupra modu­ June şi Alexandru Abra- sională. ia măsuri de sancţionare a spriji
o largă şi diversă arie lui în care hotărîrile cu ham. Iar dacă în prezent, Desigur, hotărîrile comi­ celor ce se fac vinovaţi de politi
Audi
de acţiune. termene scadente au fost in cadi'Ul programului de, tetului de partid de la distrugerea culturilor agri­ Orele
„Practic, nu există do­ înfăptuite, cadra în care perfecţionare profesională, I.M.M.R. Simeria vizează cole. ştiri;
naţio
meniu — spunea tovarăşul se aduc la cunoştinţa celor participă toţi oamenii mun­ o arie largă de preocupări Reamintim că, în confor­ că, i
losif Rădic, secretarul co­ cu atribuţii în acest do­ cii din unitate, este şi re­ ale oamenilor de aici. 39,20
mitetului de partid din meniu şi sarcinile de per­ zultatul preocupărilor con­ Subliniem între acestea mitate cu prevederile De­ juriu
mint
Aşa arată o cultură „ra­
unitate — în care să . nu spectivă. stante pentru ca acest o- pe cele care au drept o- cretului nr. 306/1981, pen­ să" de orătănii, lingă sa­ La i
regăsim hotărîri proprii Unul dintre obiectivele biectiv să fie materiali­ biective creşterea producti­ tru distrugerea producţiei tul Strei. O zl
ale organizaţiilor de partid, de mare importanţă, cu zat. S-a pornit cu încre­ vităţii muncii. întărirea agricole, care constituie in­ Mu
sarcini concrete ale mem­ implicaţii majore în bunul dinţarea de sarcini con­ ordinii şi disciplinei, inten­ . IUI
brilor lor, cu responsabi­ mers al treburilor din u- crete fiecărui birou, cu sificarea activităţii de re-
lităţi, care ajung pînă la nitate, este pregătirea şi responsabilităţi pe cursuri condiţionare a pieselor de m
locurile de muncă. Aceste perfecţionarea profesională şi secţii. Membri ai acti­ schimb, folosirea judicioa­ ACTIVITATEA DE EXPORT
vului de partid participă să a maşinilor şi utilajelor
1 efectiv la acţiuni, urmă­ etc. Ceea ce defineşte calitate « dinamism « eficienţă DE
„Să ne trăiţi, resc felul în care se des­ munca în direcţia aplică­ txia)
făşoară. Periodic se anali­
rii propriilor hotărîri este
neref
KCCENTE zează, atit la nivelul fie­ permanenta grijă, stărui- DOA
copii !“ cărei organizaţii, cît şi în toarea activitate pentru Pădurile hunedorene ră
\ comitet ceea ce s-a reali­ sporirea eficienţei şi con­ Curs
sala
Momentul rămine unic de mişcare Gheorghe Ton zat. stabilindu-se măsuri tribuţiei acestora la reali­ ...i'serii
prin încărcătura emoţio­ cea, cu paleta în mină pentru depăşirea obstaco­ zarea sarcinilor. (Urmare din pag. 1) Pe ianuarie şi februarie v- -Timi
PETf
nală, prin forţa sa educa­ şi cu ochii înrouraţi de *! lelor. VALENTIN NEAGU 1986, producţia de export paloj
tivă, Iar ziua aceea ge­ emoţie, dădea cale liberă a fost realizată şi depăşită. elect
roasă de februarie înce­ trenului personal cu desti­ sînt doborîţi de fenomene Se remarcă, pentru atenţia Secn
puse să se topească in naţia Valea Jiului. De la t PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI naturale şi pe care îi va­ ce o acordă acestei impor­ nirea
cui
atmosfera creată de vibra­ ferestrele vagoanelor că­ \ lorificăm cu bune rezultate tante activităţi, colectivele VUL
ţia la unison a evenimen­ lătorii urmăreau momentul \ SI DE CĂPŞUNI — REALIZATE PE TOATE la export. Mai adaug că în ocoalelor Haţeg, Orăştie şi picio
EON
tului. „A fost şi va râmi- educativ de pe peron. Şi, SUPRAFEŢELE PLANIFICATE ! 1986 vor spori şi capaci­ Dobra. Dintre oamenii nepo
ne o zi de neuitat — ne-a dintr-o pornire firească, \ tăţile noastre de producţie care şi-au închinat viaţa NOA
mărturisit invăfătoarea Ana spontană, sinceră le-au a- i Una din acţiunile deo­ le stabilite. Conducerile — ca să ne exprimăm în pădurilor hunedorene, adu- flori
Ţuculină. Venisem cu ele­ dresat celor mici, la gitul sebite căreia se impune C.A.P. Boşorod, Vîlcele, termeni industriali — de cîndu-şi o contribuţie în­ CAN
(Retc
vii din satele Subcetate, cărora flutura de acum j să i se acorde atenţie ma­ Sînpetru, Pui, Livadea şi unde vor rezulta produse semnată la realizarea sar­ sub
Balomir şi Bucium să sus­ cravata roşie cu tricolor, i ximă este realizarea plan­ altele, care au prevăzute destinate exportului. Ast­ cinilor de export ale in­ roşie
ţinem un program artisiic cuvinte de dragoste şi în­ taţiilor de arbuşti fruc­ să înfiinţeze plantaţii, au fel, la cele 3 stupine exis­ spectoratului, pot fi amin­ (Pati
în staţia C.F.R. Subcetate demn : „Să ne trăiţi, dragi tiferi şi de căpşuni, în datoria să se preocupe de tente se va adăuga încă tiţi Pavel Costescu, briga­ traUî
A
>ono- ţ
şi, tot acolo, în mijlocul copii !“. „Să creşteţi sănă­ această primăvară, pe procurarea cît mai repe­ una, în zona Brad. Vor dier la Ocolul silvic Hu­
colectivului de feroviari, să toşi I", „Să învăţaţi cartel". cele 180 şi, respectiv, 161 de posibil a materialului fi mărite, de asemenea, nedoara (locul I în între­ . .iră)
■ " l
primim în organizaţia pio­ „S-aveţi parte numai de hectare planificate. Sar­ săditor şi să declanşeze suprafeţele de răchită din cerea socialistă în 1985), insp(
BRA
1
nierilor 15 dintre cei ma bucurii !". Trenul se depăr­ ( cinile sînt defalcate pe lucrările de plantare pen­ Haţeg, Geoagiu, Brad şi pădurarul Marin Stoica, LAN
merituoşi şcolari. In mo­ ta, aducind in mijlocul co­ J unităţi, impunîndu-se ca tru a le încadra în pe­ Dobra, iar numărul cen­ din Ocolul silvic Geoagiu, de c
mentul in care şeful sta­ piilor de pe peron ecoul în această lună şi în pri­ trelor de fructe şi ciuperci ing. Teodor Martin, şeful In im
ţiei C.F.R., tovarăşul Pavel drag al urărilor şi Îndem­ ţ ma decadă a lunii apri­ rioada stabilită. eunos- comestibile — implicit al ILIA
(Lun
cînd faptul că nu este în­
Stoica, prindea cravata ro­ nurilor unor necunoscuţi, l lie să se acţioneze cu găduită nici 6 abatere de punctelor de achiziţie de ocolului Brad. brigadierul Am
şie cu tricolor la gitul pio­ care au participat, cu su­ toate forţele pentru a în­ la înfăptuirea Programu­ la populaţie — va spori Tănase Răchită, din ocolul rul).
nierului Cosmin Toncea, fletul, la bucuria lor. cheia acţiunea de plan­ lui judeţean de dezvolta­ în zonele judeţului unde Şoimuş, tehnicianul Iulian
tatăl acestuia, impiegatul LUCIA UCIU tare pe toate suprafeţe­ re a pomiculturii. există condiţii de eficien­ Gorun, de la ocolul Dobra
l n
ţă maximă. şi mulţi alţii.
Nil
tragi
mari
Grija pentru calitatea asemenea, prezenţa în Fes­
actului eultural-educativ Calitatea — trăsătură firească, integratoare, tivalul naţional „Cântarea Ex
s-a impus tot mai mult, României" a formaţiilor 46,
Ex
în ultima perioadă de timp, artistice din localităţile 3, »
ca o trăsătură definitorie specifică actului de cultură Aninoasa, Băniţa, Petrila,
Ex
a muncii factorilor educa­ Lupeni şi inexistentă a 85, ‘
ţionali din municipiul Pe­ ducaţie socialistă Petro­ „Prietenul noului înca­ partid, educaţiei materia- denţi şi 28 premii la a- celor de la I. M. Livezeni, Ex
troşani. în centrul activi­ şani — am folosit o di­ drat" la I.M. Uricani şi list-ştiinţifice prin interme­ dulţi. Pot fi amintite, pen­ I. M. Dîlja, C. C. S. M„ 3, 6i
tăţii a stat formarea per­ versitate de forme şi mij­ I. M. Valea de Brazi au diul celor 57 brigăzi ştiin­ tru prezenţa deosebită, A.C.M.M., Spitalul munici­
Ex
sonalităţii omului nou, po­ loace şi s-a statornicit o constituit prilejuri de ex­ ţifice existente în munici­ grupul coral „Armonii ti­ pal Petroşani ş.a. 20» 7
trivit exigenţelor formu­ colaborare mai bună cu tindere şi generalizare a piu, a cursurilor universi­ nere" de la I.U.M.P., fan­ A slăbit nepermis acti­ Ex
late la Congresul al XIII- comitetele orăşeneşti de iniţiativelor muncitoreşti, tăţii eultural-ştiinţifice, „Co­ fara reunită a Văii Jiului, vitatea corală, mai ales 7, 62
Ex
lea, de secretarul general cultură şi educaţie socia­ de introducere a progresu­ locviilor de istorie", dez­ soliştii de muzică uşoară la Lupeni şi Vulcan, oraşe 63, 5
al partidului. tovarăşul listă, cu consiliile locale lui tehnic în producţie, de baterilor, simpozioanelor. şi folk de la Clubul munci­ cu tradiţie în acest dome­ Fo
Nicolae , Ceauşescu : „In ale sindicatelor şi condu­ stabilizare a forţei de mun­ Se constată o creştere a toresc diri Vulcan ş.a. niu artistic, la formaţiile 2 595
întreaga activitate politico- cerile instituţiilor de cul­ că în minerit. activităţii cu , filmul, cu Cu toate rezultatele ob­ de brigadă artistică, satiră
educativă de formare a tură.. Sub îndrumarea con­ împreună cu consiliile cartea, muzicale, teatrale, ţinute, comitetele munici­ şi umor. Fanfarele au x >-
omului nou trebuie să pu­ siliului municipal de edu­ de conducere ale cluburi­ de creaţie artistică. S-au pal şi orăşeneşti de cul­ scăzut ca număr de mem­
nem pe prim-plan dezvol­ caţie politică şi cultură, lor muncitoreşti s-au or­ îmbogăţit tematic şi în tură şi educaţie socialistă, bri şi ca nivel de inter­
tarea patriotismului revo­ socialistă, s-a dat unitate ganizat acţiuni de propa­ amploare săptămânile cul- factorii culturali, sindica­ pretare. Prea puţin se în­
Pe
luţionar socialist, a dra­ întregii noastre activităţi. gandă tehnică, educaţie e- tural-educative locale. A tele se confruntă încă cu cearcă întinerirea unora fi i%
gostei faţă de patrie, a într-adevăr, în cursul cononucă, privind • valori­ sporit numărul manifestă­ o serie de neîmplinifi. în (Aninoasa, Petroşani). bil,'
răspunderii şi ataşamen­ anului 1985 şi pînă îti pre­ ficarea superioară _a ma­ rilor de prestigiu. programele, de activităţi îşi Actuala ediţie a Festiva­ .' lat /
tului faţă de popor, faţă de zent s-au iniţiat simpozioa­ teriilor prime şi materia­ Activitatea artistică s-a mai fac loc acţiuni care lului naţional „Cântarea slabi
forrr
cuceririle sale revoluţiona­ ne, expuneri, mese rotun­ lelor, reducerea consumu­ integrat în totalitate Festi­ nu au o finalitate bine con­ României" va trebui să tul
re, a hotărîrii de a lupta de, schimburi de experien­ lui de energie şi combus­ valului naţional „Cântarea turată. Ne gîndim în pri­ însemne o etapă de mun­ 1q n
şi munci pentru făurirea ţă, menite să contribuie la tibili. * A fost atras un mai României". Municipiul a mul rînd la acţiunile de că asiduă, desfăşurată de cări
din
socialismului şi comunis­ realizarea sarcinilor eco­ măre număr de oameni ai avut o prezenţă meritorie educaţie materialist-ştiin- către ' activul cultural diri Izolc
mului, pentru ridicarea nomice, ridicarea gradului muncii la activitatea de „ în ampla întrecere, obţi­ ţifică de pe raza oraşelor întregul municipiu, în tă.
continuă a bunăstării ma­ de conştiinţă a oamenilor, creaţie ştiinţifică şi teh­ nând 20 premii pe ţară Petnla şi. Vuican. Este care se cere ca rezultatele me
mint
teriale şi spirituale a po­ întărirea climatului de nică avînd ca obiective la elevi, evidenţiindu-se încă modestă activitatea să fie consolidate, iar lăr
porului"... ordine şi disciplină. „Tri­ prioritare creşterea pro­ liceele «industrial şi de ma- de creaţie ţehnico-ştiinţi- neajunsurile depăşite. O şi 8
buna ideilor" la I. M. Lu- ducţiei. reducerea cheltuie­ fică de la Petrila şi Uri­ La
— în lumina acestor exi­ tematică-fizică Petroşani, etapă în care calitatea tre­ ceru
genţe — ne spunea tova­ peni şi I. M. Lonea. „Ju­ lilor materiale, îmbunătă­ industrial Lupeni. şcolile cani, unde şi ponderea cer­ buie să devină o noţiune ros.
răşa Cornelia Stănescu. decata muncitorească" la ţirea calităţii produselor. curilor . • tehnico-aplicative slab
I M. Aninoasa şi I. M. Dîl- O atenţie sporită s-a a- generale 6 Petrila, 5 şi din cadrul universităţii firească, integratoare. ta i
preşedintele Comitetului ja, „Brigada de audienţă cordat cunoaşterii şi apro­ 6 Petroşani, 1, 2, 5 Lupeni ; culturai-ştiin ce este scă­ 70 1
municipal de cultură şi e­ colectivă" la I.M. Vulcan. fundării documentelor de 7 titluri de laureat la stu­ zută. Modestă a fost, de MINEL BODEA