Page 58 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 58
ÎN ÎNTREPRINDERILE MINIERE
ÎN ZIARUL DE AZI : DIN VALEA JIULUI 1
M confruntări Noua structură organizatorică —
ETICE :
• O viaţă pentru oţe pirghîe importantă a perfecţionării
lul românesc
• Bucuria copiilor — întregii munci de partid
mai presus de „feri
cirea personală"
în intreprilideriie minie toate cele 4 schimburi, !>!'-■
• Familia. Marile răs re din Valea Jiului s-a rourile organizaţiilor de
punderi ale acelui adoptat o structură orga bază întîmpinau greutăţi
unic „DA" nizatorică de partid nouă, în organizarea muncii şî
ORCflM fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P C.R • Valoarea etică a efor în conformitate cu regi antrenarea întregii mase
tului suplimentar. mul de lucru continuu. In de comunişti la o viaţă de
Şl AL C O IM SI II U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Oricind şi oriunde ce constă ea, cum s-a partid concretă şi activă.
este nevoie ajuns la forma actuală de Era extrem de greu, de
organizare, ce oferă ea pildă, să se întrunească
(pagina a Il-a) ansamblului muncii de majoritatea covârşitoare a.
Anul XXXVIII, nr. 8 814 MIERCURI, 19 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani partid, precum şi alte membrilor de partid în
detalii le-am cerut tova adunările generale ordi
răşului Romuluţ Dragoş, nare, dată fiind situaţia
S secretar pentru problemele că, la orice oră s-ar fi
organizatorice al Comitetu
ţinut adunarea, o parte
in întimpinarea gloriosului jubileu al partidului s I lui municipal de partid din comunişti se aflau la
Petroşani.
lucru, alta — în timpul de
I — Pentru început, vă odihnă ş.a.m.d. Apoi, erau
*1 rugăm, tovarăşe secretar, dificultăţi în alte privinţei
mineaţa zilei de ieri, 18 VALENŢE ALE HĂRNICIEI SI să vă referiţi la nevoia încredinţarea de sarcini
martie, harnicul colectiv I adoptării noii structuri or concrete, controlul înde
se prezintă cu o produc RESPONSABILITĂŢII IN MUNCĂ s ganizatorice. plinirii hotărârilor şi mă
ţie suplimentară de 126 878 I — Pe baza sarcinilor şi surilor adoptate, desfăşu
MWh energic electrică. Atelierul ,,mori—ciment", Marcel Pavel, Constantin s indicaţiilor secretarului ge rarea discuţiilor indivi
In cinstea măreţului ju din cadrul I. L. Deva, con Gogu şi alţii, cu care co I neral al partidului, tovară duale, a Invăţămîntului
dus de ing. Matei Secula, lectivul se mindreşte pe
bileu de la 8 Mai 1986, •* şul Nicolae Ceauşescu, pri politico-ideologic şi altele.
cind se împlinesc 65 ani constituie o verigă impor bună dreptate. vind creşterea producţiei — Cum au fost abor
Intre cele trei formaţii I
de la făurirea Partidului tantă in procesul transfor s de cărbune, în Valea Jiu date aceste probleme şl
Comunist Român, cner- mării calcarului in ciment. de lucru ale atelierului lui s-a trecut la organi ce s-a întreprins ?
Aici, în morile de ciment, ,,mori-ciment" — conduse \
geticicnii de pe Mureş îşi dau intilnire clincherul de Ghiţă Caraman, Sze- s zarea activităţii din sub — Pentru început, bi-
s-au angajat să sporeas * venit din cuptoare, zgura kely Francisc şi loan Cim- teran in flux continuu, in- royl şi secretariatul comi
că şi mai mult cantităţi şi ipsosul, dozate in funcţie peanu — se desfăşoară o I trodueîndu-se programul tetului municipal, spriji
Cantitâţi le de energie electrică li de reţetele stabilite dinain strînsâ întrecere socialistă de lucru în trei schim nite îndeaproape de către
vrate economiei naţiona te. Ca urmare, este fireas ce are ca obiectiv utili I buri a cîte 8 ore pe zi, Biroul Comitetului jude
suplimentare le, simultan cu micşora că inalta răspundere ce-i zarea la inolţi parametri cu un schimb „pană", pen ţean de partid, au iniţiat
rea continuă — în pro incumbă colectivului de a utilajelor, sporirea con I tru 5 zile lucrătoare pe o largă acţiune de consul
de energie electrică s săptămînă, ceea ce asigură tare a organelor orăşe
priul proces tehnologic — aici, fiecărui membru al tinuă a productivităţii mun fiecărui miner 8 zile libere neşti şi din unităţile mi
a consumurilor' specifice său, in parte. cii. Deocamdată, pe pri I ixi lună. Schimbul „pană" niere pentru găsirea şi a*
Oamenii muncii din ca - Ne-am străduit — spu mul loc se află formaţia N
drul Centralei termoelec de energie şi combusti nea sing. Eugen Posta, ad condusă de Ghiţă Cara este creat pentru acoperi doptarea unei structuri
trice Mintia — aflaţi per bili. O dovadă certă că junctul şefului de atelier man - situată, in primele I rea liberelor, avînd carac care să răspundă cît mai
manent în fruntea bătă angajamentele asumate — să alcătuim un colectiv două luni din acest an, pe i ter stabil. Acest regim de bine noii situaţii date. în
liei pentru furnizarea u- sînt îndeplinite întocmai unit, care să acţioneze cu locul al lll-lea pe între s lucru a fost introdus iniţial cele din urmă, s-a ajuns
nor cantităţi cit mai mari o constituie faptul că în responsabilitate pentru rea prindere, depăşindu-şi pla în mod experimental doar la concluzia că pentru or
de energie electrică în prezent — în condiţiile lizarea sarcinilor ce-i sint nul pe ianuarie cu 5 000 I s în două unităţi miniere, ganizaţiile cu un număr
sistemul naţional — ra funcţionării doar cu 5 incredinţate. tone, iar pe februarie cu extinzîndu-se apoi treptat, mai mic de comunişti
portează cu mîndrie în grupuri energetice (gru - Aţi reuşit ? 2 000 tone ciment. Dar şi I pînă la generalizare. (orientativ — pînă la 50)
deplinirea şi depăşirea pul nr. 6 fiind oprit pen - Credem că da. In a- celelalte două formaţii îşi — Ce situaţie s-a creat să se păstreze vechea struc
sarcinilor de plan afe tru revizia tehnică pla telierul nostru muncesc pun priceperea şi conştiin I * in privinţa activităţii de tură, acest tip de organi
zaţii dispunînd de suficien
partid după introducerea
rente perioadei care a nificată), energeticicnii oameni ce se disting prin ciozitatea în slujba reali- şi generalizarea programu tă mobilitate în organiza-
trecut din anul 1986. Ast Mintiei reuşesc să menţi hărnicie şi conştiinciozitate, I lui despre care vorbiţi ?
fel, de la începutul pri cum ar li Valentin Haida, TRAIAN BONDOR s
— Principala ' problemă
Interviu realizat de
mului an al celui de-al nă puterea termocentra Ştelan Balog, Samuel Ma- I constă în faptul că, avînd CORNEL ARMEANU
8-lea cincinal pînă în di- lei la peste 850 MW ! riş, Mircea Angalita, sing. (Continuare in pag. a 3-a) *
organizaţii de bază mari,
cuprinzînd comuniştii din (Continuare in pag. a 3-a)
— e - o - a - o - e - » - o - o - a - a - o - e - a - o - a - a - o - o - s - s - o - o - o - o — • - » - o — o - o — o - o —
In cîmp se lucrează cu hărnicie, dar PE PĂŞUNEA „DUMBRAVA BERIULUI" Ample lucruri
activitatea poate fi mai bine organizată! pentru sporirea producţiei de masă verde
în unităţile din Consiliul lucrează de dimineaţa de in marginea unei tarlale Secretarul general al in complex, in ultimii ani deosebi de defrişare, fer
unic agroindustrial Călan vreme pînă seara tîrziu la ce se semăna cu sfeclă, partidului, t o v a r ă ş u l personalul muncitor din tilizare, însămînţare şi
campania de primăvară se transportul şi administra l-am . întîlnit pe lîoria Nicolae Ceauşescu, a cerut ccrdrul întreprinderii ju supraînsămînţare, care au
desfăşoară în lumina sar rea gunoiului de grajd şi Marcu, inginerul şef al lucrătorilor ogoarelor să deţene pentru îmbunătăţi influenţat decisiv ridica
cinilor cuprinse în cuvân a îngrăşămintelor chimi u n i taţi i. acţioneze cu fermitate şi rea şi exploatarea pajişti rea potenţialului produc
tarea tovarăşului Nicolae ce, la discuit şi insămîn- — Mai avem puţin de hotărire pentru a pune lor a cuprins în acţiunea tiv £il păşunilor respective.
Ceauşescu, secretarul ge ţat. Mecanizatorii noştri, lucru aici, după care ne mai bine în valoare po de ameliorare suprafeţe între punctele de lucru
neral al partidului, la mutăm într-o altă tarla tenţialul productiv al pa tot mai mari, reuşind ast „fierbinţi" prevăzute In
plenara lărgită a Consiliu —. ne spunea interlocuto jiştilor naturale, astfel în fel ca producţia acestora programul de ameliorare
lui Naţional al Agricul C.U.A.S.C. CĂLAN rul. cât păşunile şi fineţele na să ajungă la 18—20 tone pe acest an, un loc im
turii, Industriei Alimen — Ce aţi însămînţat turale să asigure în mai masă verde la hectar. Me portant îl ocupă şi păşu
tare, Silviculturii şi Gos pină acum ? mare măsură furajele ne rită relevate, în acest nea „Dumbrava Beriului*,
podăririi Apelor. în acest sub directa îndrumare a — 20 de ha cu mazăre. cesare pentru dezvoltarea sens, rezultatele dobândi în suprafaţă de 560 hec
sens. la fertilizarea tere specialiştilor din unităţi, Astăzi vom încheia însă- sectorului zootehnic şi te în anul trecut, cînd la tare. Aici acţiunile d»
nului, la pregătirea patu sînt hotărîţi să efectueze mînţarea sfeclei furajere sporirea producţiei anima Sălciva, Simeria, Baia dc îmbunătăţire se află în
lui germinativ şi la însă- toate lucrările de primă pe cele şapte hectare pla liere. Organizînd temeinic Criş, Lunca Cernii, Ghe- plină desfăşurare. Echi-
mînţarea culturilor din vară în timp optim şi la nificata. Lucrăm din plin munca şi efcctuînd un lari şi în alte locuri au
prima epocă sînt mobiliza înalt nivel calitativ pentru la pregătirea terenului în Volum sporit de lucrări fost efectuate lucrări în (Continuare în pag. a 3-a)
te importante forţe meca a pune o temelie trainică vederea cultivării carto
nice şi umane, loan Co- recoltei acestui an. filor. Pregătim un pat
tuţiu, directorul S.M.A. în raidul efectuat luni, germinativ bine mărunţii,
Călan. ne spunea : 17 martie a.c., prin câte iar mecanizatorul Constan-
•— Toate Utilajele meca va unităţi agricole din
nice ce participă la carp- zonă am întîlnit la lucru B. TURDEANU
pania agricolă de primă puternice forţe mecanice
vară se află în cîmp şi şi umane. La C.A.P. Batiz, (Continuare în pag. a 3-a)
Aspect (le muncă de la acţiunea desfăşurată luni in păşunea „Dumbrava Beriului".
I.a C.A.P. Ruşi se lucrează la pregătirea terenului ee se va cultiva cu cartofi. Foto NICOLAE GHEORGHIU
