Page 59 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 81

U0NFRPNTAR1 ETICE m CONFRUNTĂRI ETICE Te

18,30 F o
Lai
Bu
siu
0 viată pentru oţelul românesc VALOAREA ETICĂ A EFORTULUI 19,15 Pil
Hc
20.. ’. ,Tcl
SUPLIMENTAR 20.. re. 3c 'Pe
— Cum vă despărţiţi de maistru oţelar. Peste doi bune. Cea mai mare - şul Nicolae Ceauşescu a sui
oţel, meştere Nicolae Avra- ani, oţelăria creştea cu căsătorită şi cu copil de spus în plen că în Bără­ 20,45 Pa
Uo
mescu ? două cuptoare de 50 tone cinci ani, cea mică — ele­ gan s-a elaborat „astăzi HO’
11
— Eu ? Eu n-am să mă fiecare. Am „tras" mult vă în ultima clasă de liceu. prima şarjă de oţel. Aproa­ Oricînd şi oriunde ret
despart de oţel niciodată ! aici. Altfel nu ajungeam Dă anul acesta admitere pe toţi locuitorii Călăraşu­ 21,OS Fii
pai
Cine v-a spus că mă des­ maistru oţelar principal la matematică-fizică... lui au fost martori în noap­ este nevoie Ep
part ? specialist... — Vă rog să-mi spuneţi, tea aceea la „naşterea o- 21,50 Te
- Biografia dumneavoas- cum pleacă la pensie un ţelului de Bărăgan". Ve­
— Uite că ştim. Vă a-
In sectorul cazane al Termocentralei Mintia se face din
mintiţi cum vi se adresau deau pentru întîia oară plin simţit, după cum ne relata şi Lucia Arhire, secretar ad­
cei mai tineri ? „Tata Ni- scîntei de oţel. Adică oţel junct al comitetului de partid, efortul suplimentar al oame­
cu". Am lucrat la oţelăriile în Bărăgan... Oţel româ­ nilor. în condiţii deosebite de temperatură şi înălţime ei ac­
ţionează pînă la înlăturarea oricărei avarii, pentru ca indi­
Hunedoarei împreună. nesc. Patria, partidul m-au
răsplătit. catoarele însumatorului de putere să nu coboare mai jos
— Tata Nicu ? De unde de cota obişnuită, cerută „Stelei de pe Mureş" de economia BUCU
ştiţi ? Aşa-mi spuneau nu­ — De acum incolo o să naţională. (lioprog
mai cei de la Călăraşi. facă oţel alţi oţelari... Oamenii fac în permanenţă dovada înaltei lor răspunderi * Bule
Parcă şi cei de la Tîrgo- — Printre care şi cei pe etice şi profesionale — aceea de a interveni operativ şi bine Sfatul i
vişte. care i-am crescut eu. Con­ pentru ca nimic să nu perturbeze pulsarca megawaţilor in ordinea
tură;
— Aţi început de tînăr stantin Mazilu îmi ia locul sistemul energetic naţional. 7.30 Al
să produceţi oţel... ca maistru. Dar îi mai am ...La cazanul 3 B s-a produs nu demult o avarie. For­ Revista
ricrul
pe Romulus Lung, loan
— Da. Am 36 de ani de... maţia condusă de maistrul Nicolae Cazacu a lucrat In schim­ Buletin
oţelărie. Numai la electri­ Ciobănoiu, Petru Brăneţ, buri prelungite, fără odihnă, pînă cind a fost remediată de­ Răspuni
lor; 10,0
că. Mai întîi la O.E. 1, a- Dumitru Orzan, loachim fecţiunea. 10,05 Ti
poi la O.E. 2. Marian, mulţi alţi oţelari — Prin intervenţia rapidă a şefilor de echipă Itomulus mea. c
— Apoi ? de nădejde... Comunişti Magda şi Nicolae Petruică, a sudorilor Vasile Coroş, Dumi­ 10.30 D
te ; 11,0
tru Dobrescu, Gheorghe Bucur, Vasile Călugării, Cornel Bis-
buni, oţelari asemenea. Nu 11,03 I
— Ştiu ce vreţi să ziceţi. trianu, a echipei de zidari condusă de Mircea Leonlc, a lă­
piilor...
Că am participat la pune­ uitaţi că am fost peste 15 cătuşilor Petru Avram, Dorin Cărmăzan, Graţian Rad, a fie­ năstruşi
rea în funcţiune a oţelă- ani şi secretarul comitetu­ cărui energetician din acest sector — ne relata maistrul Ni- citate ;
riilor electrice de la Galaţi, lui de partid la oţelăria eolao Cazacu — s-a redus timpul de staţionare a agregatelor ştiri ; 1
Tîrgovişte, Cîmpia Turzii, tră e compusă numai din... om de acţiune, de' muncă, electrică... energetice şi s-a repus in funcţiune cazanul. lului X
moara
Călăraşi... Am mai fost oţel, oţelărie, cuptoare e- un om, hai să zicem, fără — Cît oţel credeţi că aţi Altă dală, în plină noapte, a trebuit să lic oprit cazanul D i 1
consultat şi în privinţa al­ lectrice... Dar omul Nicolae astimpăr ? dat ţării în 36 de ani de 1B. Era necesară intervenţia rapidă a oamenilor. După zece t. ?
in. ..aţii
tor oţelării ale ţării... Am Avramescu ? - Cu lacrimi în ochi. Cu muncă ? orc de Ia oprirea acestuia, comuniştii Nicolae Petruică şi jurnal;
început primul cincinal al — întrebarea e bine ve­ evenimente în memorie pe — Mult şi bun..Şi rămîn Vasile Coroş, muncind cu sîrguinţă, au remediat defecţiu­ Pronoe?
donate
României în oţelărie şi am nită. Soţia, cele două fe­ care n-am să le pot uita cu inima şi sufletul lingă nile şi au repus in funcţiune cazanul. Sfatul
început — Hai să mă re­ tiţe m-au ajutat sufleteşte, niciodată... oţel. Nu mă pot despărţi ...Pentru buna întreţinere a părţii de automatizare afe­ Buletin
să zic aşa. Că am pierdut rentă benzilor transportoare au depus şi depun strădanii P.C.R.
pet - cincinalul 8 tot în - Sînt gata să le con­ de el. Pentru că oţelul electricienii din cadrul atelierului PRAM. Cei 13 electri­ conduct
oţelărie... multe nopţi la oţelărie. semnez. este peste tot. în orice... cieni, conduşi de slng. Ioan Isai, au fost de curind declaraţi zatoare
Pînă ieşea oţelul de care
— începeţi să vă spuneţi avea nevoie ţara, numai - In noaptea de 18 spre — Vorbiţi ca un ziarist... colectiv de muncă model. Cu dăruire au acţionat aceştia şi tre ;
rom fine
biografia. Continuaţi. noi cei ce-l plămădeam 19 noiembrie 1979, la ore­ — Da. Bine că v-aţi a- cînd a fost necesară intervenţia lor — alături de a echipei rii ★
— In 1950 am intrat Ia ştiam prin ce trecem. Dar le 3,36, am elaborat şar­ mintit. Eram amîndoi co­ de reparaţii de la gospodăria de combustibil, condusă de 18,20 R.
nală ra
O.E. 1 ca oţelar. Ca oţelar casa a fost casă. Am peste ja cu numărul 1 la oţelăria respondenţi voluntari la maistrul Kiss Francisc — la reparaţia complicatului dulap formaţi
la un cuptor de 5 tone. 30 de ani de cînd sînt cu electrică de la Călăraşi. „Drumul socialismului". Am electronic al maşinii ce prin a cărbunele spre a-1 deversa in Buletin
Sport ;
Am muncit. Cred că am soţia... într-o înţelegere luat odată şi premiul I... benzile transportoare, dar şi acum, la revizia tehnică a ben­ rutieră I
muncit bine dacă comu­ cum o doresc tuturor. Fără In aceeaşi • dimineaţă înce­ — Apoi v-aţi lăsat de zia­ zii transportoare nr. 13 A, făcută cu scopul creşterii fiabi­ Radioju
gricultu
niştii m-au primit în orga­ reproşuri, fără mînă ridi­ peau lucrările Congresului ristică... lităţii şi înlăturării punctelor slabe din instalaţii. Au inter­ sugestia
venit, ca de fiecare dată cînd a fost solicitată priceperea
itiOr-o
nizaţia de partid, în 1956. cată, fără... Cu bucurii, cu al Xll-lea al partidului nos­ — Pentru oţel. Pentru o- şi experienţa lor, electricienii Tibcriu Crăciun, Ioan Podar, 1131 ; 23
Cîte emoţii am trăit atunci! înţelegerea necazurilor, cu tru. în cinstea Congresului ţelul ţării. Lor le-am în­ Viorcl Maier, Mircea Laslău, dar şi mai tinerii Iosif Ila- zicală;
Peste un an am pus în rezolvarea lor... am elaborat această primă chinat viaţa, puterea: ţă­ ţegan şi Voicu Gheară. tin de
funcţiune primul cuptor e- — Cu două fetiţe... şarjă. Ca să fim şi noi, o- rii, oţelului ei... Oricînd şi oriunde este nevoie, oamenii de Ia Mintia ac­
ţionează intr-un front unit, astfel ca producţia de energie
lectric de 20 de tone de — Dacă le mai pot spu­ ţelarii, prezenţi în sala electrică să crească neîncetat.
la O.E. 1. Eram promovat ne aşa la fetele mele. cele C o n g r e s u l u i . Tovară­ GH. I. NEGREA
ESTERA ŞINA
DEVA
tria);
ir
I .{A
„In numele meu şi al ce­ Răzbate din fiecare cuvînt „Pe ea n-am văzut-o d.e Marile răspunderi ra (ă
Cursă i
lor trei copii 'vin cu ru­ durerea unui părinte ce ne astă-vară. Probabil şi pen­ QsdntiLia sala B;
gămintea s-o dete/mina{i cheamă in ajutor. tru că lucrează pe schim­ a seriile
pe soţia mea să se reîn­ buri. Ştiu că a fost ple­ ale acelui unic „DÂ Timpul
Ce aflăm de la cîţiva lo­ PETROf
toarcă acasă, să contribuim cată o vreme. Pe cei mici
catari ai blocului 61, stra­ Moment unic In viaţă I paloş
împreună la creşterea şi i-a îngrijit o mătuşă. In, eleclroi
educarea lor. De circa pa­ da Bejan, vecini ai fami-' momentul de faţă nu cu­ După multe întrebări, u- ca viitori părinţi, despre familii noi, în cea mai Sccretu
tru luni şi-a găsit adăpost Hei in cauză ? „Eu locuiesc nosc situaţia, dar dacă n-a nele cu răspunsuri, alte­ bucuriile pe care le vor mare parte de siderur- nirca);
cui că!
respectînd
gişti, mineri, constructori
codul
avea
in altă locuinţă; nu se gin- revenit la copilaşii ei o le fără, după o îndelun­ VULCA
de şase ani pe aceeaşi gată şi serioasă chibzuin­ comportamentului civili­ tineri. Adăugaţi alte 130
deşte la copilaşii pe care condamn din tot sufletul plcioari
i-a adus pe lume şi care meu de mamă. Cine-i dă ţă, vine şi acel moment zat, cel al familiei, dar familii formate anul a- LONEA
cesta şi aveţi conturată
unic, cînd păşeşti pragul şi despre necazurile care
rul); r
suferă văzindu-şi prietenii dreptul, in fond, să se joa­ vieţii lingă omul ales, pot veni în cazul abate­ imaginea continuităţii în pentru
de joacă şi colegii de ce cu destinul şi fericirea pentru a spune „Da". rilor de la aceste reguli. oraşul mereu întinerit, resc);
care v
şcoală ocrotiţi şi îngrijiţi Bucuria propriilor copii ?" (L. D.). „Da" pentru o viaţă în­ — Rezultatul ? care este Hunedoara. Ne toresc)
c# dragoste de mamele Sunăm la uşa aparta­ treagă. „Da" pentru mai — Reducerea substan­ este mai mare dragul goana
O fată
de aceea copiilor-mai
lor... Eu am crescut fără mentului 77. O fetiţă blon­ multe vieţi. Nu, n-am ţială, de la an la an, a să subliniem că cei mai ua roşi
tată şi tocmai dă, frumoasă, cu ochi al­ greşit deloc. Pentru că numărului familiilor care mulţi dintre viitorii capi Relaţii
am dorit să-mi întemeiez o baştri, inteligenţi ne des­ din „Da" rostit sincer, se destramă. Ca dovadă, de familie, dintre viitoa­ rul); (
{Patria
familie care să nu cunoas­ presus de chide. Se grăbeşte să ple­ cinstit. încărcat de răs­ vă spun două cifre: în rele soţii şi mame, au o tralizat
că lipsurile, copiii mei să ce la şcoală. Are cursuri punderea cuvenită, vin 1985 oraşul Haţeg s-a îm­ conduită cetăţenească ci­ OAGIU
după-amiaza. Se numeşte apoi urmaşii, copiii ""care bogăţit cu 579 de cetăţeni vilizată, exemplară. Deci, cirii (i
aibă mamă şi tată in ade­ Gabriela şi are 11 ani: ne vor continua şi vor nou-născuţi. Anul acesta o garanţie pentru un vii­ HAŢEG
văratul sens al cuvîntului... „fericirea „Mama a plecat de la noi continua viţa gliei româ­ avem deja peste 110 de tor cadru sănătos creşte­ BRAZI
I-II ; (
După o absenţă de două neşti multimilenare... cetăţeni cu certificate de rii copiilor. cireş (
mai
vină
a-
luni, pe data de 7 ianua­ £ şi n-a Acum vrut să împăcat". Dar cît de încărcată de naştere eliberate în 1986. Avem amenajată o sa­ SIMER.
reşul);
s-au
casă.
rie, de ziua lui Sergiu Io­ personală emoţie şi răspundere fa­ — Familiilor tinere, lă anume pentru oficie­ eroică
nel, copilul cel mai mic, La şcoală ii găsim şi pe cem această cliipă unică ? nou închegate, li se acor­ rea căsătoriilor, act de LARI:
ceilalţi doi: Cristina, clasa dă cea mai mare atenţie (Mineri
ea a apărut acasă. Mare — La noi, la Consiliul mare însemnătate în via­
a ll-a C şi Sergiu Ionel, — intervine tehnicianul
a fost bucuria în casa ţa fiecărui om. La el par­
clasa I A. Cristina e tăcu­ popular al oraşului Ha­ Traian Jurj, de la com­ ticipă alături de înteme­
noastră ! Dar de scurtă du­ scară. El e un om cum­ ţeg, au spus „Da" anul partimentul sistematizare
tă. Pare insingurată. Abia ietorii familiei, cadre de
rată. Eu, ca tată, caut ca trecut 81 de perechi —■
secade, un om pentru care din acest trimestru este al Consiliului popular al răspundere de la Consi­
prin toate mijloacele mele ne spunea tovarăşa Con­ oraşului Haţeg. Dintre
liniştea şi viitorul copiilor colegă de şcoală cu fra­ liul popular al municipiu­
să îngrijesc copiii, să nu stanţa Beciu, referent la cele peste 90 de aparta­ Penti
lui înseamnă totul. Pe ea ţii ei. Primele trei luni din compartimentul stare ci­ lui, părinţi, tovarăşi de
le lipsească nimic, mamă mente predate anul tre­ muncă ai celor care îşi im- a :
n-am văzut-o de citeva acest an şcolar le-a făcut vilă. inuafzii
insă nu am de unde să le cut, majoritatea s-au pus unesc gîndurile şi vieţile, va fi
luni. Nu ştiu pe unde um, in judeţul Suceava, la bu­ — Ce atenţie, ce încăr­ la dispoziţia familiilor ti­
dau. Noaptea, la ore tir- nici. , prieteni. Semnificaţia şi Loca] •
zii, îi aud adesea cum stri­ blă" (I. Ş.) ; „Copiii ştiu şi cătură emoţională confe­ nere. Au fost construite răspunderea pasului că­ taţii, i
La ora cînd apar aceste riţi acestui moment, pen­ şi 58 de case particulare mă de
gă prin somn pe mama ei că mama lor a plecat. I sătoriei sînt tot mai bine Vîntul
rinduri, M.C. a revenit la tru ca tinerii să înţelea- cu parter şi etaj, cele moder:
lor. Dar ea nu vrea să-i El s-a îmbolnăvit de inimă • fă cît mai bine marea înţelese. Dovada cea mai
domiciliul ei. Tatăl şi co­ mai multe tot pentru fa­ convingătoare este scă­ estic,
audă...". I
rea. Sînt şi eu mamă a piii au încredere şi speră. răspundere a pasului fă­ miliile nou închegate. derea numărului familii­ nime \
Am relatat aproape în s cut, a acestui pas unic în Cum să vă spun ? Oraşul tre mi
doi copii şi ştiu că cei mici Au dreptul să se bucure, lor care se despart, dar grade,
întregime scrisoarea ce viaţa unui băiat, a unei e tînăr, e nou şi frumos între î
tînjesc Întotdeauna după ca şi ceilalţi copii, de o « şi cei aproape 2000 de
ne-a adresat-o S.C. din fete ? pentru că avem oameni cal, dii
dragostea părinţilor, a ma­ mamă iubitoare, care să nou-născuţi în municipiul nala c
Deva. Rinduri care de la I — în marea majorita­ buni, tineri, harnici la
mei, care nu poate fi în­ pună mai presus de egois­ 8 Haţeg... nostru anul trecut, nici- La i
prima lectură ating corr mul ei mărunt bucuria co­ te a cazurilor, actul că­ ilnul rămas „orfan cu pă­
locuită cu nimic" (V. K.); t sătoriei este oficiat cu ...Dar şi la Hunedoara. va inc
sensibile ale sufletului, nasc piilor, liniştea pe care o rinţi în viaţă". Este, tot fi tem
„Ce poate răspunde tatăl solemnitatea impusă de De la tovarăşul Vasile vor că
revolta împotriva aceleia pot avea doar alături de I persoanele, desemnate de Flori cel. şef de sector la mai mare numărul fami­ formă
care părăseşte trei copii, cind ei, în nevinovăţia lor, amîndoi părinţii. • lege. Tinerilor li se vor­ Consiliul popular al mu­ liilor cu copii mulţi, fa­ poviţă.
propriul cămin, căutindu-şi întreabă; „Unde-i mama ?“, I beşte despre marea răs­ nicipiului aflăm că anul milii temeinic şi solid în­ modcri
locale
„fericirea" în altă parte. „Cind vine mama ?" (R.P.); V. ARDELEANU pundere ce le revine în trecut la Hunedoara au sud-est
9 chegate. duce c
I continuare ca familişti. fost constituite 684 de GH. IGNAT de chi