Page 6 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 6
p;»e 2 drumul socialismului
Cît de educative sînt
acţiunile educative ? DU
ii, :io
(Urmare din pag, 1) cierea că avem un tineret 11,35
şcolar bun şi foarte bun,
Faptele pioniereşti deo să nu uităm o clipă că e-
sebite au făcut obiectul u- ducaţia nu poate şi nu tre
Subsolul hunedorean-un bogat Ameliorarea păşunilor nor ediţii speciale ale ga buie să cunoască pauze —
zetelor „Semafor", al emi
cerea în dezbateri tovară
siunilor staţiilor de ampli şul Octavian Mireştean, şe 13.00
100 ha de păşune aparţi-
izvor de materii prime (Urmare din pag. 1) nînd C.A.P. Turdaş. Ce am ficare (Deva, Hunedoara, ful secţiei propagandă a 14,43
Haţeg), iar acţiunile desfă
Petru Popa, primarul co realizat pînă acum din ce şurate sub genericele „De Comitetului judeţean de 13.00
munei Veţel: Şi noi am ne-am propus ? Au fost partid. Sub îndrumarea or 19,«0
(Urmare din pag 1) ca rea elementelor rare şi declanşat, începînd cu 1 curăţate de tufăriş şi spini, la comunişti învăţăm cute ganelor şi organizaţiilor de 19.33
diverse din mineralizaţnle februarie, lucrările pe ca împrăştiate muşuroaiele de zanţa revoluţionară", „La partid din şcoli, împreună
Mai sînt stabilite şi alte poli metaiice. optim i za rea re ni le-am propus să le pe 80 ha în păşunea „Ce- sfat cu comuniştii", „Ştafe 20,13
obiective suplimentare — condiţiilor industriale, o- efectuăm pe păşuni şi fi ret" — cea mai mare par ta generaţiilor" (Şc. gen. cu conducerile unităţilor
in ce priveşte indicele de portunitatea cercetărilor neţe, celelalte lucruri care te în decada record recent nr. 4 şi 7 Deva, Brănişca, de învăţămînt, cu organi 20,23
utilizare a timpului de lu geologice complexe etc. Pe încheiată. Tot acolo am 1 Orăştic, 1 Brad, 1 Ha zaţiile de copii şi tineret,
cru, perfecţionarea pregăti baza acestor rezultate, oa să ducă la creşterea po fertilizat cu îngrăşăminte ţeg, 9 şi 12 Hunedoara) intr-o permanentă legătură 2.1.30
rii profesionale. îmbunătă menii muncii din I.P.IC.G. tenţialului productiv al pă- organice o suprafaţă de 20 s-au constituit în momen cu familia trebuie ca fie
ţirea .condiţiilor de muncă Ifunedoara-Devn au primit mîntului. Pină acum a fost ha, iar cu chimice 80 ha. te cu reale rosturi educa care acţiune să se apropie 20.00
• etc. Pentru a proba viabi ru încredere şi optimism curăţată păşunea din Min tive. O iniţiativă valoroasă mai mult de copii, de cei 20,20
litatea acestor angajamen sarcinile de plan din 1986 tia (85 ha) şi urmează ca Au mai fost fertilizate chi cărora li se adresează. Şi 20.33
mic încă 80 ha în păşunea
te şi siguranţa îndeplinirii — primul an al celui dc-al în zilele următoare să în „Peret" din satul Pricaz. a consiliului comandanţilor acestea se realizează prin 20.30
instructori şi a comanda
lor este suficient să men 8-lea cincinal —, le-au spo cepem fertilizarea ei cu Acordăm atenţie şi redării conţinutul, prin calitatea 21,00
ţionăm câteva din acţiunile rit conţinutul prin angaja îngrăşăminte chimice şi or în circuitul productiv a u- mentului Şcolii generale nr.
concrete desfăşurate de co mentele asumate, au con ganice. La Ilerepeia avem nor suprafeţe de pămînt. X Deva — organizarea bri manifestării, prin fiorul e-
lectivul nostru de muncă ceput şi aprobat planurile o păşune de 60 ha, care Chiar în aceste zile se e- găzilor de control la clase, moţional pe care trebuie
în 1985. Astfel, pentru hui de măsuri necesare pentru in mare parte a fost inva xecută lucrările de nivela urmate de dezbateri în de să-l conţină pentru a sen
lă cocsificabilă şi energe continuarea activităţii la dată de arbuşti, spini şi re a unei suprafeţe mlăş taşamente — a fost, de a- sibiliza, pentru a îndemna, 21,30
tică au fost intensificate cote superioare de rodni altă vegetaţie lemnoasă. tinoase (6 ha) din satul semenea, evidenţiată prin pentru a rămîne în cugete
lucrările în câmpurile mi cie. Hotăririle istorice ale K'e-am propus ca în aceas Spini, unde vom semăna tre reuşite, ca şi numeroa şi-n inimi".
niere Dîlja şi Livezeni, celui de-al XllI-lea Con tă iarnă şi primăvară să iarbă in amestec cu trifoi se alte acţiuni dirijate de Pentru ca acţiunile să LI!
precum şi în perimetrele gres al partidului, indica o curăţăm in totalitate, să şi vom planta 300 de duzi. îngrijire a spaţiilor verzi, răspundă imperativelor e-
ţiile şi sarcinile formulate
m
unde există posibilitatea de secretarul general al o. fertilizăm, redînd-o în In următoarele zile vom de realizare a unor activi ducaţionale sub care se lunii
exploatării cărbunelui la circuitul dc păşunat. In declanşa lucrările de reda desfăşoară, dezbaterile au te;
supraEaţu. Perimetrul „Dîl- p a r t i d u l u i , tovarăşul prezent, lucrările sînt fina re în circuitul agricol a tăţi specifice („Fiecare pio cerut cadrelor didactice, sate'
Nâcolae Ceauşescu — pri unei suprafeţe de 5 ha din nier, o floare" — C.P.S.P. mini
ia-extindere" — unde lu lizate pe 20 ha. Maî avem factorilor cu răspundere în tuali
crările de cercetare au vind descoperirea şi asi în program şi supraînsă- satul Rîpaş, pe care vom Deva). A fost apreciat sen instruirea şi formarea con Do
gurarea unor cantităţi tot
fost finalizate cu rezultate mînţnrca celor 30 ha pă cultiva nutreţuri. Au mai sul educativ al acţiunii ştiinţei înaintate a tineri —■,
—11
bune — a fost predat be mai mari de materii prime, şune de la Leşnic. Vom în fost decolmataţi 800 m ca hunedorene „Minori în de lor, exigenţă, pasiune, dra zlci
nal de irigaţie în viitoarea
în concordanţă cu nevoile
neficiarului spre valorifi dezvoltării intensive a eco cepe lucrarea imediat ce grădină legumicolă a C.A.P. rivă", ea şi manifestările mag.
goste pentru lucrul bine
Unfl.
care. nomiei naţionale — se vor vremea va fi favorabilă. Pricaz. desfăşurate sub genericul făcut. „Să fim mai pre mlp
In alte zone ale judeţu Liviu Cranciova, prima După cum se vede, în preţl
lui nostru au continuat afla permanent în inima şi rul comunei Turdaş : Prin toate cele trei comune e- „Legea ne apără, s-o res tenţioşi în conceperea şl iul ]
artei
cercetările pentru mine conştiinţa geologilor hyne- cipalele lucrări pe care ni xistă programe ample şi pectăm", şi multe alte ini organizarea acţiunilor edu ftlrl
doreni, vor fi materializa
reuri de fier — prin fora le-am propus să. Ie execu concrete de îmbunătăţii’! ţiative şi acţiuni. cative", „Să promovăm ac crea
te cu înaltă responsabilita
je, adinciri de puţuri, ga te patriotică. Printr-o pros tăm în acest -an sînt cu funciare şi lucrări de ame Dar întrebarea „cit de e- ţiuni de calitate !", „Să a- zici
de 1
lerii ş.a. — descoperindu-sc răţarea a 400 ha de păşu liorare pe pajişti şi fineţe, dueative sînt acţiunile edu vem tăria de a ne asuma mau
importante mineralizaţii de pectare ştiinţifică şi o ex ne, aparţinind consiliului care deja au început să cative ? “ s-a conturat toc răspunderi şi a ni le ono uşos
Loto
această natură. Şi pe li plorare asiduă a subsolu popular, din care 300 ha ra", „Să reînviem în fie Var!
nia minereurilor neferoase lui liunedorean, dorim să fie traduse în fapt. Esen mai pentru că dezbaterile 18,00
18,05
s-au obţinut rezultate bune. creştem neîncetat această le vom fertiliza, iar 40 ha ţial' este ca, în continua au stăruit asupra conţinu care localitate acele forme Star
Aşa cum a cerut secre adevărată comoară de ma le vom supraînsămînţa. re, să se acţioneze cu toa tului, atractivităţiî, a cali educaţionale care şi-au va- Radi
tarul general al partidu terii prime a ţării, care De asemenea, vom defrişa, te forţele pentru realizarea tăţii manifestărilor. „Por lidat eficienţa !“ — iată ce marc
Turr
lui, tovarăşul Nicolae este judeţul Hunedoara. curăţa şi fertiliza chimic lor integrală. nind de la ideea şi apre- rinţele dezbaterii, devenite Corii
Ceauşescu, colectivul de imperative pentru activita re
eonf
muncă al unităţii noastre tea viitoare a factorilor e- Jurn
a acţionat permanent pen ducaţionali. Accentuîndu-se spor
tru descoperirea unor roci asupra necesităţii creşterii dan>
-dc ţ
utile, pentru extinderea rolului organizaţiilor de
perimetrelor cu minereuri
partid din şcoli în îndru
■îemetalifere. De pildă. în marea procesului educativ,
'ona Lelese Ccrişor-Vest,
s-a făcut apel şi la inten TA r.
Virajele şi puţurile de su I.M.M.R. Slmerla. Lăcă
prafaţă au pus în eviden tuşii Aurel Dchelcan şi sificarea muncii organiza- > aia)
Ionel Crişan execută mă ţiilor de copii şi tineret, la (Art
ţă noi lentile de talc — o surători la cadrele bo- Pas
ghiurilor pentru vagoane întărirea autorităţii coman Spci
rezervă cu astfel de roci cisternă. (Mo.
fiind deja predată benefi damentelor pioniereşti. Toa banc
te convergînd aceluiaşi no (Fia
ciarului în perimetrul Le- PET
bil scop — conturarea în
lese-Central. Anul 1985 a (P;u
© semnelor educative în con este
fost o etapă fructuoasă şi (7
duita elevilor, însemne ca tarii
pe linia studiilor multiple LUP
re să le definească, încă
întocmite în diverse dome (Cui
nii : prepararea şi valorifi- de la anii pionieriei, dru Spei
(Lu<
mul spre Viitor. Căs.
• - • o - o - (Mii
• - «
ră
ANI
Măsuri privind gospodărirea Buc
Reducerea poluării, o activitate permanentă, fiuetelor şi păşunilor la I
rcsc
teza
fern
in pas cu creşterea producţiei şi înstrăinarea finului GUI
in î\
rul)
Comitetul executiv al judeţene a cooperativelor nile
nen
celui intensiv de utilizare Consiliului popular al ju de producţie, achiziţii şi (Fia
— Anul trecut, tovarăşe Convorbire cu inginerul FRANCISC KOVACS, director a morilor cu 3 tone pc deţului Hunedoara a sta desfacerea mărfurilor, în BAI
director, afirmaţi prin zia oră. Sîntem primii pe bilit o seamă de măsuri limita preţului stabilit prin (Ca.«
TEC
rul nostru că „la Chi.şcă- tehnic cu producţia la ţara dotaţi cu asemenea Privind gospodărirea fîne- lege. BTU
daga se depun eforturi minifiltre, care asigură ţelor şi păşunilor naturale stan
stăruitoare, perseverente Şi condiţii bune de muncă şi înstrăinarea finului. Uniunea judeţeană a coo LAI'
perativelor de producţie, a-
(Ca!
pentru ca paralel cu creş totalitate şi s-au înlocuit la oprirea procesului de pentru personalul mun Astfel, în vederea realiză chiziţii şi desfacerea măr RIA
terea producţiei de ci echipamentele lor interi producţie. citor de la morile de ci rii programului de auto- piă
ment şi var să se dimi oare, operaţie care se a- — Efectul concret în... ment. Realizările dobîn- conducere şi autoaprovizio- furilor este obligată să şui)
nueze cât mai mult cu flă în curs de execuţie, atmosferă ? dite pînă acum, preocu nare teritorială şi asigu preia cantităţile de fin con 6 rul
mi
putinţă poluarea mediului în prezent, şi la linia în- — Randamentul insta pările noastre asidue în rarea fondului de stat, u- tractate cu producătorii
înconjurător". Ce s-a tîi de fabricaţie. Au fost laţiilor de desprăfuire a acest domeniu, spriji nităţile agricole socialiste particulari, să-l depoziteze
mai realizat în această reparate instalaţiile - de ajuns la 98 la sută, fapt nul dc care ne bucurăm de styt şi cooperatiste, pre şi să-l pună la dispoziţia
direcţie în perioada care desprăfuire cu multici- care reduce mult polua din partea centralei şi cum şi gospodăriile popu unităţilor de stat şi coope
a trecut ? Care este sta eloane de la răcitoarele rea şi, în acelaşi timp, ministerului, închegarea laţiei sînt obligate să ia ratiste, la preţurile stabi
diul la care s-a ajuns ? — grătar şi s-au executat se recuperează o mare unui colectiv de specia măsuri pentru creşterea lite prin lege, pînă la data Pe
de 10 martie.
— în luna decembrie modificări la instalaţiile cantitate de pulberi care lişti în materie, în frun fertilităţii. fîneţelor şi pă va
1985, în cadrul repara de automatizare ce re înainte erau evacuate în te cu inginerul Mireea şunilor naturale prin ad în situaţiile în care tere acoj.
ţiilor generale efectuate glează parametrii gazelor atmosferă. Cristea, şeful atelierului ministrarea de îngrăşămin nurile cu fineţe rămîn ne vest
pitai
care intră în electrofil-
— ...Şi, bineînţeles, nu
la linia a doua de fabri tre, ceea ce garantează vă veţi opri aici. electrofiltre şi subingine- te, executarea de lucrări de folosite, deţinătorii lor torn
pierd dreptul de folosinţă
caţie. s-a acordat cea îmbunătăţirea randamen — Evident. Am finali rul Marcel Pavel, specia întreţinere, curăţare şi asupra acestora, urmînd ca mîin
locai
mai mare atenţie verifică tului întregului sistem de zat cu forţe proprii o lu list în .minifiltre, con desecări, potrivit Legii nr. birourile executive ale con Izolî
8/1971.
sufli
rii instalaţiilor de des- desprăfuire. în prezent crare. de investiţii în va stituie pentru noi puter . De asemenea, deţinătorii siliilor populare să aplice sud,
prăfuire. împreună cu o electrofiltrele sînt în blo loare de peste 6,1 milioa nice îndemnuri de a ac de fineţe sînt obligaţi să prevederile art. 2 din De cale
întreprindere de speciali caj cu utilajele tehnologi ne lei, lucrare ce constă ţiona în continuare pen folosească finul recoltat cretul Consiliului de Stat’ pînă
ce de la liniile de fabri tru eliminarea poluării şi Tem
tate din Bucureşti — în montarea minifiltrelor creşterea producţiei de pentru consumul animale nr. 69/1984, atribuindu-le fi ci
caţie, mai pe înţeles, în zona alimentării mori
I.S.T.I.U.A.P.S. - am de ciment. lor proprii, iar cantităţile unor unităţi agricole so şi m
oprirea funcţionării elec- lor de ciment, ceea ce a de fin excedentare le pot max
montat electrofiltrele în trofiltrelor duce automat condus la creşterea indi- GH. I. NEGREA valorifica numai prin u- cialiste sau producătorilor plus
particulari care îşi asumă
tă.
nităţile aparţinind Uniunii obligaţia de a le cultiva. sivii: