Page 60 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 60
IERCURI, 19 MARTIE 1986 pag. 3
luţia soliştilor a fost
completată de un specta C A M P A N I A bEPRI** AVARĂ
iUNE col al ansamblului de
cîntece şi dansuri „Ger-
misara" şi formaţiei vo-
Kuusysi
S t e a u a cal-instrumentale „Sele- In cîmp se lucrează cu hărnicie
Transmi • Simpozion. „Argu na".
tă (le Ia
mente ştiinţifice despre -k
apariţia şi evoluţia omu Un concurs asemănător (Urmare din pag, 1) vedeţi, pregătim un pat a se putea trece la pregă toare care trebuiau să se
lui" a fost tema sim a avut loc la Gurabarza, germinativ de cea mai tirea terenului în vederea afle în cîmp, la discuit,
e-itt^iini- bună calitate. întreaga cultivării cartofilor. întrucît pînă seara mai
; de ver- pozionului organizat la contînd ca etapă de pre- tin Brâşoveanu, om harnic cantitate de sămînţă de în ziua raidului, la era vreme destulă.
cce (c) Luneoiu de Jos de Con selecţie pentru oraşul şi priceput, realizează în-
Comunist siliul comunal de educa Brad. în acompaniamen sămînţatul în strictă con cartofi a fost sortată cu C.A.P. Bretea Strei, meca Se poate afirma că în
gîndirc ţie politică şi cultură so multă atenţie. nizatorii Ioan Şervenschi, C.U.A.S.C. Căi an se lu
acţiune tul unei formaţii instru formitate cu cerinţele teh Traian Bublea şi Viorel crează, în general, cu hăr
ă cialistă şi întreprinderea mentale, conduse de Au nologiilor fiecărei culturi. într-un . stadiu avansat nicie şi răspundere, dar
ial: „Cei cinematografică judeţea rel Stingă, au evoluat 13 se află, în toate unităţile, Moroşan au încheiat pre
son" (c). nă. Comunicările, pre solişti de muzică popu Tot în cîmp, în margi fertilizarea şi pregătirea gătirea tarlalei „Lîngă ba activitatea cooperatorilor,
zentate de prof. Elena lară, selecţionaţi în între nea tarlalei numită „Din terenului în vederea culti lastieră" pe la orele 16 mecanizatorilor şi specia
colo de linie", am stat de
Plic şi prof. Gh. Micu, cerile pe unităţi econo vorbă cu Benone Ionescu, vării cartofilor. La C.A.P. şi s-au dus la sediul for liştilor poate şi trebuie
au fost inspirat susţinute mice şi şcolare. S-au inginerul şef al C.A.P. Sîncrai, o formaţie alcă maţiei deoarece nu li s-a să fie mai bine organi
de filmele documentare detaşat prin acurateţea Ruşi. Interlocutorul nostru tuită din mecanizatorii spus unde să mai lucreze zată pentru a se- folosi
„Zei, temple, sacrificii”, şi originalitatea reperto arăta : Ioan Ungureanu, Constan pînă seara. Şi la formaţia din plin capacitatea ma
„Evoluţia omului" şi riului, prin calităţi vo — Am terminat însă- tin Manole, Ionel Banu, de mecanizatori din Vîl şinilor şi timpul bun de
„Ierarhia sistemelor". cale soliştii Ileana Rusu, mînţarea culturilor din Alexandru Popă, Radu Lin cele am găsit patru trac lucru.
6,00 Ra Marius Polvera, Ioan prima epocă — adică ma gurar şi Dumitru Mureşan
ci im ine ţii © Concursuri de pre- Han (Clubul Gurabarza), transportau în cîmp, în
tiri; 6,15 selecţie pentru soliştii Lenuţa Căbulea, Traian zărea şi rădăcinoasele. în tarlalele destinate cartofi Ample lucrări pentru sporirea
; 6,30 La prezent se pregăteşte tere
agricul- vocali. Concursul de pre- Lazăr (U.U.M.R. Crişcior), nul ce urmează să fie cul lor, ultimele cantităţi de
ojurnal ; selecţie pentru soliştii Mariana Balşa, Voichiţa gunoi de grajd din incin producţiei de masă verde
•ă; 8,00 vocali de muzică popu Vîrdea (Cooperativa meş tivat cu cartofi. ta zootehnică din satul
8,10 Cu- — Care sînt mecanizato
r ; 9,00 lară şi uşoară, iniţiat de teşugărească „Moţul"), rii ce iau parte la aceas Sîncrai. La C.A.P. Vîlcele, (Urmare din pag. 1) lui şi s-a realizat scari-
i ; 9,03 Comitetul judeţean de Virgil Marc (Liceul in la fertilizarea cu gunoi de
•ultători- cultură şi educaţie socia dustrial Crişcior) şi Ma tă lucrare? grajd a terenului au fost ficarea. Se estimează ca
de ştiri; listă şi Centrul de în — Traian Barbu, Ioan mobilizate si atelajele prin lucrările ce se efec
grădina riana Josan (Casa de Vasileciuc, Sorin Rotaru, pele formate din peste 80 tuează producţia de iarbă
jpulare ; drumare a creaţiei popu cultură Brad). membrilor cooperatori, de lucrători, conduse de
socialis- lare şi a mişcării artis Mimi Chipren, Grigore printre cei mai vrednici să sporească de la 5—7
clc ştiri; tice de masă, a reunit Iloza şi Anton Prăjescu. numărîndu-se — cum ne Vasile şi Ion Cicio, lu tone, cît este acum, Ia
telul co- ® Spectacole. Casa de în această primăvară am crează într-un ritm alert 15—18 tone la hectar în
/a idei la Geoagiu, în cadrul e- cultură Hunedoara a pre spunea preşedinta Viorica pentru a defrişa cît mai anul viitor.
5 Publi- tapei pe localitate; 23 zentat două reuşite spec întregit tarlaua ce se va Ursulescu — cooperatorii repede posibil vegetaţia
letin de concurenţi. La muzică • tacole în care au evoluat cultiva cu cartofi — 25 de Isidor Onescu, Ioan Tămă- Directorul întreprinde
|.a seco- ha — cu încă circa 0,5 ha lemnoasă, pentru ca apoi rii pentru îmbunătăţirea
Din co- populară cei mai buni au cunoscute grupuri mu şeseu, Lenuca Gavrilescu să se poată trece la scari- şi exploatarea pajiştilor,
i; 13,00 fost Liliana Blaga, Mo- zicale şi satirice multi- teren pe care le-am ni şi alţii, care au dus pe ficarea terenului, aplica
00, c- nica Bogleq, Mariana Ga- laureate ale Festivalului velat şi l-am reintrodus în terenurile C.A.P. gunoi de ing. Ştefan Crăciun, ne-a
> * al circuitul arabil. rea amendamentelor, a făcut precizarea că lucră
I Rtv^-lO- nea, Marin Merţan, Ma n a ţ i o n a l „Cîn tarea .grajd din gospodăriile pro îngrăşămintelor organice rile se desfăşoară în ritm
rragerca riana Ştefan, Radu Mi- României" — grupurile — Ce măsuri aţi luat prii. în această unitate,
15 Coox- pentru a obţine o recoltă ca şi la C.A.P. Bretea şi chimice, precum şi la susţinut şi în alte zone,
; 16,55 clea, Ileana Lădaru, iar „Canon", „Recital" şi sporită la hectar ? însămînţarea şi supraîn- între care Geoagiu, Rapol-
î 17,00 la muzică uşoară : Mihai „Satiricon". A participat, Română, C.A.P. Sîncrai şi sămînţarea suprafeţei res tu Mare, llia, Sîntămăria-
; 17,05 lovan, Francise Walter, ca invitat, valorosul com — întreaga suprafaţă a C.A.P. Strei, trebuie să se pective cu ierburi valo
politică fost fertilizată cu gunoi Orlea, Turdaş şi Căstău, iar
din ami Monica şi Luminiţa , Bo- pozitor şi interpret, Vic de grajd şi îngrăşăminte acţioneze cu forţe sporite roase. la Balşa, Baia de Criş,
li noas- la împrăştierea îngrăşă Lucrările se desfăşoară Dobra, Sarmizegetusa şi
i limbii glea. Ioana Olteanu. Evo tor Socaciu. complexe. Am aplicat şi
rele sc- amendamente. După cum mintelor organice, pentru sub directa coordonare a Lunca Cernii se continuă
d ştiri ; şefului de ferţnă, ing. şi în acest an acţiunile
ernaţio- Silviu Rusan. Pe o parte începute din anul ante
iică, in-
; 19,00 din suprafaţă, unde tere rior. Sînt cîteva din ar
; 19,20 nul a fost curăţat ante gumentele care atestă
irculaţia Valenţe ale hărniciei şi responsabilităţii rior, s-au aplicat cîte 5 preocuparea pentru a va
uă; 20,00
,30 A- tone amendamente calca- lorifica superior potenţia
,00 La (Urmare din pag. 1) de la sectorul de între lizare, cit şi la importante Împlinirile in muncă ale roase la hectar pentru lul productiv al pajiştilor
00 O zi corectarea acidităţii solu naturn’p a'" in' *'''"
10
adiOi'Ur- ţinere, aici au iost aduse economii de energie elec oamenilor de la „mori
nă nit.- zării şi depăşirii sarcinilor o seamă de perfecţionări, trică pe tona de ciment. ciment" sînt mult mai
0 BuVe- de produccţie. cu o eficienţă ridicată in Introducerea de benzi me numeroase. Cele consem
Muncind intr-un climat sporirea producţiei. Astfel, talice la alimentarea mo nate în rînduriie de rhai sus
de ordine, disciplină şi res prin montarea bulei de re rilor cu clincher se soldea sînt totuşi suficiente argu
ponsabilitate muncitoreas glare a alimentării cu ma ză cu micşorarea conside mente in sprijinul ideii că
că, oamenii atelierului se terii prime a morii de ci rabilă a opririlor acciden acolo unde colectivuJ ac • Atelierul de exploa ponibil, deoarece es.,e un
preocupă de modernizarea ment nr. 2 s-a reuşit ca tale, iar înlocuirea eleva ţionează unitar, animat de tare P.T.T.R. Hunedoara mare 'consumator de apă
procesului de producţie, de acest agregat să funcţio toarelor cu lanţ cu benzi dorinţa de a-şi face in mod în fluxul tehnologic. Am
l (Pa- sporirea productivităţii neze tot timpul la capacita de cauciuc a dus la eli exemplar datoria, rezulta răspunde criticilor formu
ale ti- late în cadrul rubricii acceptat această situaţie
muncii. Din iniţiativa ca tea maximă, ceea ce duce minarea timpilor neproduc tele sînt frumoase, spre „ECRAN", în legătură cu fiind singura sursă de apă
cr i- drelor tehnice din atelier atit la atingerea unor tivi in funcţionarea agrega mîndria îndreptăţită a fie neinstalarea unui telefon potabilă din apropiere.
ala i\) ; şi cu sprijinul muncitorilor inalti indici intensivi de uti telor de bază din atelier. cărui membru al său.
Modern, public solicitat de oamenii Acum, după trecerea ier
an — muncii de la laminoarele nii. sperăm să se regle
acăra) ; de sîrmă nr. 2 şi 3 şi ajuş- menteze şi situaţia apel
(Arta);
ş contra tajul secţiei de semifabri potabile la acest grup de
Ciinele Noua structură organizatorică cate nr. 1, ale C. S. Hune depozite". Răspunsul este
rmbrie); doara : „Această problemă semnat de şeful biroului
:ei (U- administrativ, Eugen Marcu
Burla- (Urmare din pag. 1) ralizarea să se întemeieze Astfel de adunări au fost desfăşurare a treburilor a fost ridicată din luna
Itural) ; pe o experienţă conclu urmate de discuţii, în care economice şi educative. Se septembrie 1985 şi ă stat în şi de directorul I.C.R.M.
L'Ul sub dentă. s-au relevat elementele repartizează sarcinile de atenţia noastră, dar din Deva, Ioan Bacinschi.
tfărul) ; rea şi desfăşurarea activi lipsa condiţiilor tehnice
(Minc- tăţii. Pentru cele mari — Bănuim că înfiinţarea pozitive, dar s-au adresat partid cu o încărcătură • în urma celor sem
Domn (reprezentînd majoritatea) noilor organizaţii de bază şi critici birourilor, astfel mai bună pe fiecare co (perechi libere în reţea) nu nalate în a r t i c o l u l
Iiuicito- şi comitete de partid a pus îneît noii tovarăşi aleşi să munist. Sînt şi alte ele a putut fi soluţionată. La
l : Fata s-a recurs la constituirea probleme noi în faţa bi desprindă maximum de mente care ne formează cererea oamenilor muncii „ORÂŞTIE. SE VOR PRE
(Munci- pe schimburi, situaţie în DA TOATE LOCUINŢELE
I : Pri- care, în sectoarele res roului şi secretariatului învăţăminte. certitudinea unei reuşite. din combinat au fost insta LA TERMEN ?“, publicat
BRAD : comitetului municipal. — Avem de-a face, to — După cum se ştie late un număr însemnat de
t (Stea- pective, s-au creat şi comi — Desigur. întîi de toa varăşe secretar, cu o expe telefoane publice, dar unele în coloanele ziarului nos
iARZA : tete de partid. însă, formele organizato tru nr. 8 797, din 27 fe
: (Mine- te, a trebuit să asigurăm rienţă aproape unică prin rice nu reprezintă un scop aduc venituri minime, ne- bruarie a.c., întreprinderea
şansa în acest fel, în toate o distribuire a comunişti proporţia şi intensitatea în sine. Ce ne puteţi spu fiind utilizate la capacitate,
şi nou- minele din Valea Jiului lor, în aşa fel îneît să acţiunilor pe care Ie-a traficul pe post este redus. de materiale de construc
); ge- s-au format peste 120 or ne despre eficienţa noii ţii Deva ne răspunde s
■ia feri- obţinem organizaţii de bază implicat. Aţi putea să con- structuri pe un plan mai De asemenea, în multe ca „Avîrid în vedere cele
ultură); ganizaţii de bază şi 9 co echilibrate ca număr şi cît cliidcţi prin a releva doar larg ? zuri aceste telefoane sînt
Dacia) ; mitete de partid noi. mai omogene ca structură unele elemente ce consti folosite necorespunzător — sesizate în articol, am
seriile — Aşa este. Concentrînd se introduc monezi diferite procedat la verificarea
us în Mai trebuie să subliniez şi compoziţie. în al doilea tuie cîştigul pe planul lucrurile, voi releva că tot fluxului de fabricaţie a
nltură); faptul că şi adoptarea noii rînd, o preocupare impor îmbunătăţirii vieţii (le şi corpuri din metal cu
ie (Mu- structuri pe linie de partid tantă a fost consacrată partid ? timpul experimentării, am scopul de a se efectua con panourilor mari, urmărind
astorala plificării şi generalizării vorbiri frauduloase. în ca cum se respectă tehnolo
GHE- a evoluat treptat — de la alegerii noilor organe, cu — încă n-am făcut o noii structuri, biroul şi se giile stabilite. Cu acest
vecini experimentarea iniţială la tot ce înseamnă aceasta. analiză asupra rezultatelor cretariatul comitetului mu zul articolului apărut în prilej ne-am dat seama că
două întreprinderi miniere, Apoi, dat fiind faptul că aplicării generalizate a coloanele ziarului judeţean aspectele criticate în ziar
pînă la generalizare. Tot marea majoritate a comu noii structuri organizatori nicipal de partid au urmă nr. 8 776, din 2 februarie sînt juste. în consecinţă,
timpul, experimentarea a niştilor aleşi în noile bi ce. Şi nici nu ne grăbim rit ca din aceasta, ală 1986, s-au luat măsuri de am luat măsuri pentru a
turi de alte modalităţi şi
fost însoţită de o atentă rouri de organizaţii şi co s-o facem, pentru că, pînă redistribuire a posturilor se respecta toate operaţii
observaţie, organele aflate mitete nu au experienţă în acolo mai avem încă de mijloace folosite de orga existente în locuri mai mult le prevăzute în execuţia
nele şi organizaţiile noas
în situaţie fiind sprijinite această muncă, am trecut consolidat şi de perfecţio tre, să obţinem maximum solicitate din combinat. în acestor panouri şi a livra
mea va şi îndrumate îndeaproape. la organizarea unei in nat unele laturi ale acti de eficienţă în întărirea acest fel se rezolvă favo beneficiarilor numai pro
icer de De fapt, în toată perioada struiri complexe, diferen vităţii. Totuşi, subliniez rabil şi cererea oamenilor duse de calitate. De ase
»->rul despre care este vorba, ţiate şi cuprinzătoare. S-au că întreaga viaţă internă spiritului de răspundere, muncii din sectoarele a-
noros. ordine şi disciplină în u- menea. subinginerul Vio
precipi- preocupările noastre au creat 5 asemenea centre de partid s-a îmbunătăţit nităţile miniere, iar pe a- mintite". Semnează, subin- rel Pop cu echipa sa se
îb for- fost orientate în două de instruire, conduse de pe toate planurile, a că giner Romulus Stoica, şeful vor deplasa la Brigada
aurniţă. direcţii esenţiale: pe de cîte un secretar al comi pătat caracter mai ordo ceastă bază — creşterea Atelierului de exploatare
slab la o parte, am continuat cău producţiei de cărbune. P.T.T.R. Hunedoara. nr. 5 Orăştie pentru a iden
•ul sud- tetului municipal. Aici au nat, mai sistematizat. Nu în primele două luni ale tifica şi remedia toate pa
ile ml- tările la celelalte mine, fost prezentate expuneri mai avem de-a face cu • La cele semnalate în nourile cu defecţiuni. în
nse in iar pe de alta, am or pe probleme statutare, me adunări amînate; a cres anului a scăzut mult nu cadrul rubricii „ECRAN"
clus 2 ganizat dezbateri — avînd todice şi practice, au avut cut considerabil prezenţa mărul absenţelor nemoti din ziarul nr. 8 782, din 9 fe tregul nostru personal a
naxime vate şi al învoirilor. a bruarie 1986, conducerea fost instruit, cunoaşte te
Jo. Lo- la bază elementele noi — loc dezbateri, schimburi la adunări, ca şi numărul meinic tehnologiile de lu
/a sem- atît la nivel municipal cît de experienţă cu secretari participanţilor la dezba crescut timpul util de lu I.C.R.M. Deva ne-a comu cru ce trebuie respectate
şi la cele două unităţi, cu stagiu mai îndelungat teri. Materialele pregătite cru. în acelaşi timp, s-au nicat : „Cu aprobarea con în fabricaţia panourilor
nca se Vulcan şi Paroşeni. încă în munca de partid. Tot pentru adunări sînt mai îmbunătăţit organizarea ducerii E. M. Deva, unita mari, deci, în viitor nu
erul va de pe atunci, totul pleda odată, secretarii noi au analitice, mai concrete, producţiei . şi a muncii, tea noastră a tras în anul vom mai crea greutăţi con
. Local participat la adunări ge vizînd mai bine proble transporturile, utilizarea 1980 o conductă de apă po
aţii sub pentru generalizarea noii mele, iar dezbaterile — mecanizării etc. Este edi tabilă, cu diametrul de un structorilor".
; şl la- structuri, dar nu ne-am nerale din alte unităţi, în ficator şi faptul că a cres Răspunsul sosit la re
i sufla care au văzut „pe viu", mai ample şi mai vigu ţol, pentru grupul de de
isifieSrl grăbit, tocmai pentru a cum trebuie organizată o roase, din care rezultă un cut numărul minelor care pozite Mintia—Deva. Ex dacţie poartă semnăturile
a/b illn releva cu claritate şi con număr sporit de idei şi îşi îndeplinesc planul, ploatarea minieră ne-a a- ing. Delian Florian, şeful
/a pro- adunare generală, cum se
;nunore vingător avantajele, pre dezbat problemele, cum se propuneri, ceea ce relevă existînd condiţii ca şi probat executarea acestui compartimentului C.T.C. şi
cum şi ceea ce trebuie per adoptă măsurile ce se interesul'' crescînd al co celelalte unităţi să ajun racord cu condiţia furni ing. Liviu Cucu, directo
fecţionat, astfel îneît gene impun în situaţia dată. muniştilor pentru buna gă în această situaţie. zării apei potabile din dis rul I.M.C. Deva.