Page 62 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 62
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ
Ritmuri susţinute de lucru la
pregătirea terenului şi semănat
In C.U.A.S.C. Simeria sc ment este, de asemenea, crării, preciza că pînă la
desfăşoară pe front larg verificată. întreaga supra sfîrşitul zilei toate cele
lucrările pe ogoare; meca faţă de teren destinată 21 de ha destinate acestei
nizatorii, cooperatorii şi cartofilor a fost fertiliza culturi vor fi însămânţate.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C specialiştii străduindu-se să tă cu eîte 40 de tone dc Tot aici am întîlnit în
asigure ritmuri, susţinute gunoi la hectar. Estimăm, cîmp, o formaţie de patru
SI AL C DM S I L I U L U l P O P U I A R J U D E Ţ E A N la pregătirea terenului şi deci, o recoltă bună în tractoare — la volanul că
însămînţări, pentru â în acest an“. rora se aflau mecaniza
cheia la termenul stabilit Tot la Băcia, în tarlaua torii Viorel Rad, Dorel
semănatul tuturor culturi Pop, Dumitru Gaiu şi Du
Anul XXXVIII, nr. 8 815 JOI, 20 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani lor. „Şes", mecanizatorii Arpad mitru Căleală — care pre
La C.A.P. Băcia, pe o Boghi şi Slcgfried Albrecht găteau terenul pentru
pregăteau patul germina
tarla din preajma sediu tiv pentru însămînţarea plantatul cartofilor de
lui unităţii a început plan lucernei. Efectuaseră lu toamnă.
tatul cartofilor timpurii. crarea pe 15 ha. în urma „Avem de plantat car
1 in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului Cooperatorii Silviu Mun- lor, Onişor Paşca, care tofi pe o suprafaţă de 40
teanu, Gheorghe Bolog şi
Petre Munteanu deschi încheiase de însămânţat o de ha — preciza Alexandru
parcelă de 9 ha cu trifoi,
Flo'roiu, preşedintele coo
deau, cu plugul tras de cai,
IMPORTANTE expediat în aceste zile a şi intrat cu semănătoa perativei şi ne-am propus
DEPĂŞIRI DE PLAN primul lot de produse — rigolele şi în urma lor rea. să încheiem lucrarea în
cooperatoarele din brigada
LA MATERIALE
,s DE CONSTRUCŢII subansamble de susţi condusă de Margareta Fe- tau îngrăşăminte organice cel mai scurt timp. De
Concomitent se transpor
neri mecanizate — unor
aceea am organizat schim
parteneri externi din renez plantau manual tu pe solele unde urmează a buri prelungite la pregăti
J Colectivul îijtreprinde- R. P. Polonă. Un alt lot berculii preîncolţiţi. Ioan tul terenului şi aşa vom
ţ rii dc materiale de con- de asemenea echipamen Barb, preşedintele coope fi semănată sfecla de za proceda şi la plantat.
1 strucţii Deva a intrat în te miniere se află în rativei era .mulţumit de hăr şi cea furajeră. Meca Avem atît sămînţa cît şi
) anul 198G cu liotărîrea execuţie, urmînd a fi hărnicia oamenilor şi, mai nizatorii Gheorghe Apa- maşinile pregătite şi vom
1 fermă de a imprima în- expediat beneficiarilor ales de calitatea lucrării. raschivei, cu infronul, Au căuta să profităm din plin
( tregii activităţi ritmici- externi pînă Ia sfîrşitul „Şi în anul trecut — rel Oprea, Iosif Lbrincz, de vremea prielnică pen
i tate şi eficienţă — ele- lunii curente. sublinia el — am obţinui antrenaţi la transportul gu tru lucru în cîmp".
1 mente atît de necesare De asemenea, a fost o recoltă bună de cartofi noiului, au dus, pînă ieri
ţ înfăptuirii dezvoltării in- expediat minerilor de Ia timpurii, care ne-au adus seara, peste 450 tone în Trebuie să arătăm însă
i tensive aflate în prim- Lupeni primul complex beneficii substanţiale. De tarlaua „Insulă". că pe suprafeţele destinate
' planul celui dc-al 8-lea de susţinere şi tăiere aceea, în acest an ne-am Mecanizatorii Emilian sfeclei de zahăr cele 350
ţ cincinal. „Acest fapt — mecanizată a cărbunelui, gîndit să extindem supra Dara, Nicolae Bodea, cu tone de gunoi transporta
te nu sînt împrăştiate, iar
l ne-a declarat Gabriela din planul pe acest an, faţa cultivată cu cartofi discurile şi Ioan Aruncu-
/ Dragnea, tehnician prin- — Bineînţeles ! Un sin de tip SMA II, şi se află timpurii şi ne-am pregătit teanu, cu semănătoarea sînt în ferma zootehnică mai
1 cipal în cadrul biroului gur exemplu: au fost in derulare transportul în consecinţă. în două zile cei pe care i-am întâlnit sînt încă 500 tone de gunoi
ţ Plan — ne-a permis să extrase suplimentar şi celui de al doilea ase încheiem plantarea lor şi în tarlaua „între dealuri", care aşteaptă să fie duse
'SrasaJ^inem zilnic cantităţi introduse în fluxurile în menea utilaj modern, trecem la plantarea carto aparţinînd C.A.P. Tîmpa, în cîmp şi administrate.
•Sfatuipii cntare de produse, treprinderii 14 000 mc de căruia i s-au adus unele la pregătitul patului ger Este o lucrare care se irn-
m
Poiiu asigurăm creşterea ac- agregate minerale. între perfecţionări pentru mon filor de toamnă. Sămînţa minativ şi semănatul bor-
•ip.tr ferată a productivităţii gul mănunchi de succe tarea intr-un abataj cu dc cartofi este sortată şi ceagului. Inginerul şef al MIRCEA LEPÂDATU
ea
® - uncii şi a celorlalţi in- se — concretizat în de tavan artificial. pregătită în saci. maşina unităţii, Maria Baciu, care
00
if’, ., icâtori din planul uni- păşirea producţiei marfă de plantat de mare randa supraveghea calitatea lu {Continuare in pag. a 3-a)
Interoiţii". cu aproape 10 milioane PRODUCŢIE
Amnt — Care sini depăşirile lei — harnicul nostru SUPLIMENTARA
â;ts|, registru te la principa- colectiv îl consacră, cu
n
L
ii.oo ele produse fizice ? neţărmurită dragoste şi Minerii de la Cerlej ri
■2,00 — p perioada care a mîndrie patriotică, celei dică la noi cote valorice
e
•a „trecut din acest an s-au de a G5-a aniversări a întrecerea socialistă în
-iiiietiobţinut plusuri la total făuririi Partidului Comu intimpinarea aniversării
prefabricate de 6 041 mc, nist Român/ 0 a G5 de ani de la făuri
la panouri mari de 739 rea* Partidului Comunist
l mc, Ia tuburi PREMO — UTILAJE MINIERE Român. Sporurilor de
1 km, planşec şi fîşii cu LA EXPORT producţie din primele
goluri — 9596 mp, stîlpi două luni ale anului le-au
de\ LEA — 1 890 mc, la Constructorii de utilaje adăugat altele, de la în
in ( cahle tei-acotă — un plus miniere din Petroşani ceputul lunii martie.
îscu ti 42 000 unităţi echiva- materializează neabătut Astfel, numai colectivul
e
i lente, la cărămizi dialit îndemnurile şi orientă de la zădămîntul Coran-
od(
ferr — o depăşire cu 334 800 rile secretarului general da înregistrează, „la zi",
bucăţi a prevederilor de al partidului, tovarăşul o producţie suplimentară
li ( Nicolae Ccauşescu, pri
&int plan ş.a. de 290 tone minereu com
1
LNll — Trebuie să înţele vind realizarea producţiei plex, 16 tone cupru, 30
•oşl gem că şi eforturile oa pentru export Ia înalţi tone plumb şi aproape
menilor muncii care lu parametri calitativi. Prin- 300 tone sulf în concen
crează în domeniul asi tr-o mobilizare deosebită trate — premisă a înche
gurării materiilor prime în muncă, utilizarea ra ierii primului trimestru
şi a materialelor nece ţională a capacităţilor de al anului cu înseninate
sare activităţii, au fost la producţie, a timpului de depăşiri de plan la toa
înălţimea... producţiei fi lucru, colectivul I.U.M. te sortimentele, la toţi Ferma mixtă nr. I a S.C.P.P. Geoagiu. Tehnicianul Petru Filimon şi inecanizato-
nite ! Petroşani a realizat şi indicatorii. ’rul Sorin Jolcies au trecut eu toate forţele la insăminţăriie la culturile de primăvară.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
P entru organele şi or adjunct cu problemele de Permanenta actului artistic în Festivalul DEPĂŞIRI
ganizaţiile de partid
propagandă al comitetului
din comuna Geoagiu, comunal de partid, acest t LA PRINCIPALII
o activitate complexă, de lucru se datorează şi preo INDICATORI
mare răspundere cum este cupărilor sporite ale 'orga naţional „Cîntarea României" Cooperativa meşteşugă
cea legată de buna des nelor şi organizaţiilor de rească „Streiul" din Că-
făşurare a învăţământului partid pentru ca, intr-ade lan înregistrează, de la
politico-ideologic, s-a bucu văr, această importantă la in generosul cadru, creat lor urbane şi rurale desfă tori au sporit prin creşte începutul anului, însem
rat în acest an de o stator tură a muncii noastre să de ampla ' manifestare a şurate sub semnificative ge rea numărului formaţiilor nate depăşiri Ia princi
nică atenţie, cu accente se situeze la nivelul cerut. spiritualităţii româneşti, Fes nerice : „Freamătul adlncu- cu reale calităţi militante — palii indicatori de plan.
spre o calitate şi • o efi Dar nu numai atît. în a- tivalul naţional „Cîntarea • lui", „Luceferi de metal", montaj literar, brigadă artis Astfel, la producţiile glo
cienţă superioare. S-au a- cest an, putem spune că României", iniţiat de secre „Cetate nouă-n sărbătoare", tică, teatru politic, recitai bală, marfă şi marfă in
tarul general al partidului, „Cîntecele Streiului" ş.a. - de poezie. dustrială, sporurile de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mişcarea de interpretare şi în afara formaţiilor artis producţie sînt de 26, 19
În v ă ţ ă m în t u l p o lit ic o - id e o lo g ic — s-au conferit noi valenţe vie creaţie artistică a cunoscut tice din şcolile generale şi
ţii culturale a judeţului, a- o evoluţie ascenden ă. licee, fiinţează în prezent şi, respectiv, 26 la sută,
c o r e s p u n z ă t o r e x ig e n ţ e lo r ceasta cîştigînd, de-a lun loroaselor tradiţii culturale, 225 formaţii de teatru, 348 iar Ia livrări dc mărfuri
Urmărind continuarea va
la fondul pieţei de 22 la
gul ediţiilor de pînă acum,
şi
literar-muzicale
montaje
amploare, îmbogâţindu-şi valorificînd bogatul tezaur recitaluri de poezie, 94 co sută. De remarcat că
s i s a r c in ilo r a c t u a le conţinutul educaţional, con hunedorean şi naţional, po ruri, grupuri corale şi vocale, cea mai mare depăşire,
tribuind, prin mijloacele ar
9 sibilităţile artistice de relie 144 orchestre şi formaţii de de 43 procente, se înre
tistice specifice, la emanci fare a momentelor de refe muzică uşoară, 105 tarafuri,
parea spirituală a locuito rinţă din istoria patriei, po 321 ansambluri, grupuri vo gistrează la prestări de
vut permanent în vedere principalul cî.ştig care de rilor acestui ţinut bogat în porului şi partidului, dar şi cale şi vocal-instrumentale servicii către populaţie.
noile cerinţe şi exigenţe fineşte învăţământul de vestigii ale milenarei istorii munca plină de elan şi dă folclorice, 230 formaţii de
puse în faţa învăţământu partid, este nivelul calita a neamului, dar şi în măr ruire a constructorilor Româ dansuri, 107 colective de
lui. politico-ideologic pentru tiv ridicat dobîndit, apro turii ale unui puternic pre niei şi, implicit, Hunedoarei obiceiuri populare ş.a.
Intensificarea activităţii de pierea mai pronunţată de zent socialist. de azi, activul cultural jude Un factor stimulator în ÎN ZIARUL DE AZI :
dezvoltare a conştiinţei so specificul activităţii oame Alături de manifestări de ţean a reuşit să determine acest sens s-a dovedit a fi
cialiste, de înarmare a co nilor din comună, de sar amploare ce dau specifici saltul cantitativ, dar şi ca iniţiativa Comitetului jude
muniştilor, a tuturor oa cinile şi obiectivele pre tate actului cultural hune- litativ în mişcarea artistică ţean de cultură şi educaţie ■ TRIBUNA
menilor muncii cu ţelurile zente şi de viitor". dorean — Zilele culturii hu- de amatori, materializat în socialistă de a declanşa în EXPERIENŢEI
şt principiile fundamentale Desigur, dobîndirea u- nedorene „Sarmis", Salonul prezenţa, în actuala ediţie, mediul urban „Dialogul hu ÎNAINTATE.;
ale partidului, cu obiective nor astfel de atribute, a cărţii, Căluşerul transilvă pe scenele aşezămintelor de nedorean", iar in mediul • Dispariţia supragaba-
le şi sarcinile ce revin fie unor caracteristici care să nean, Tirgul meşterilor popu cultură a unui număr de rural Ştafeta culturală „Cău- riţilor...
cărui domeniu în această situeze invăţămîntul poli lari, Toamna muzicală hu- peste 3 900 formaţii şi cer • 39C00 kg sfeclă de
etapă şi în perspectivă. tico-ideologic din comuna nedoreană, Colinda ţării curi artistice deţinătoare a RAFILA IACOB, zahăr la hectar —
„Dacă in prezent, toate Geoagiu la înălţimea unor pentru minerii Văii Jiului, peste 350 titlur] de laureat, preşedintele producţie medie
cele 37 de cercuri politi- cerinţe şi exigenţe impuse Întîlnirea poeţilor populari fafă de numai 1 900 forma Comitetului de cultură • însemnate economii
oo-educative sînt la zi cu „Din toată inima", Luna ţii şi 94 titluri de laureat şi educaţie socialistă dc combustibili
dezbaterea temelor planifi VALENTIN NEAGU culturii cinematografice, săp- în prima ediţie a festivalu al judeţului (Hunedoara . • Oameni de milioane
cate — ne spunea tovară tămînile cuitural-educative de lui. Valenţele educative ale
şul Toa» Marc, secretarul (Continuare în pag. a 3-a) la nivelul tuturor localităţi mişcării artistice de ama (Continuare în pag. a 3-a)
