Page 63 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

20,00 1
20,20 I
1
20,35 /
I
(
2rr, fr) I
Dispariţia supragabaritilor 39000 kg sfeclă de zahăr
21,20 1
La secţia electromecanică derea de utilaj greu „Pro­ gabariţii se sparg uşor, fia hectar - producţie medie r
n
a I.P.I.C.C.F. Deva — cu gresul" Brăila. întrucît creşte mult productivita­ c
ccl mai puternic colectiv defectarea supapei necesita tea muncii în carieră. Dis­ în cuvîntarea rostită la <3
afinat, am făcut o ampla­
şi cea mai mare pondere completarea distribuitoru­ pozitivul a fost experi­ Plenara lărgită a Consi­ sare raţională a culturii, la recoltare de peste 90 000 g P
în producţia întreprinderii lui întreg, ceea ce înseam­ mentat cu bune rezultate liului Naţional al Agricul­ asigurînd totodată, fertili­ plante la hectar. Produc­ (
— discutăm despre nou şi nă costuri mari pentru o în cariera noastră de cal­ turii, Industriei Alimentare, zarea cu 40 tone gunoi de ţia medie realizată putea 21,50 ’]
modern, despre modul în simplă supapă, realizarea car de la Zam, iar la re­ Silviculturii şi Gospodăririi grajd la hectar, cu 500 kg fi mai mare dacă soarta
care se acţionează aici în serie a acestei supape centul simpozion pe teme Apelor, secretarul general superfosfat şi 300 kg sare recoltei nu era influenţată
pentru promovarea pro­ la I.P.I.C.C.F. Deva elimi­ ale promovării progresu­ al partidului, tovarăşul potasică la aceeaşi unita­ negativ de infestarea cu
pir a unei suprafeţe de
gresului tehnic, creşterea nă cheltuielile de repara­ lui tehnic în sectorul de Nicolae Ceauşescu, a sub­ te de suprafaţă. Imediat 30 de hectare, unde erbi-
productivităţii şi diminua­ ţii ale excavatoarelor hi­ prelucrare a agregatelor liniat necesitatea ca o a- după eliberarea terenului cidul aplicat pentru dis­
rea eforturilor fizice ale draulice şi ale maşinilor— de carieră pentru calea tenţie deosebită să fie a- de planta premergătoare trugere nu a avut eficien­
oamenilor muncii. agregat utilizate la lucră­ ferată, organizat nu de cordată creşterii producţiei (grîu şi leguminoase) s-a ţa scontată. Unele pierderi BUC
— Acestei activităţi, de rile de excavaţii în tune­ mult la Cluj, de către cen­ de plante tehnice. Sub- diopro
★ Bu
creativitate tehnică — dacă luri. Primele şase bucăţi, trala noastră de specialita­ ordonînd preocupările în­ făcut arătura adîncă, pînă s-au înregistrat şi la re­ Sfatul
este cea mai potrivită a- te, s-a bucurat de apre­ făptuirii acestui obiectiv, coltare, o parte datorîn- ordine
sociere — îi acordăm ma­ cieri unanime, fiind soli­ G.A.P. Deva a acumulat du-se şi deshidratării par­ tură;
7,30 ,
ximă atenţie, menţiona I. P. I. C. C. F. citat de mulţi beneficiari. o bună experienţă în cul­ C.A.P. DEVA ţiale după decoletare. Itevist
inginerul Ioan Cordoş, şe­ Am mai notat că în a- tivarea sfeclei dc zahăr, Cu maximă atenţie pre­ rierul
ful secţiei amintite. Prin cest complex angrenaj al în ultimii ani producţia gătim recolta de sfeclă Bule ti
Răspu
gîndirea şi acţiunea con­ livrate unor beneficiari promovării noului, Ia exe­ medie la hectar ajungînd la 30 cm, urmată de o de zahăr din acest an. lor; l(
jugată a oamenilor noş­ din Braşov, au dat rezul­ cuţia instalaţiilor şi dispo­ la 35—40 tone rădăcini. nivelare prin grăpare. în Cultura este amplasată în- 10,05
tri şi în colaborare cu tate bune. 50 de aseme­ zitivelor amintite, un aport primăvară, de timpuriu, tr-o tarla cu sol afinat, foleloi
Festiv
Institutul de cercetări şi nea repere, din seria zero, însemnat l-au avut lucrăto­ în anul trecut, unitatea am trecut la pregătirea pa­ unde, după recoltarea griu­ tarea
proiectări în transporturi se află în execuţie în ate­ rii din formaţia de S.D.V.- noastră a cultivat cu sfe­ tului germinativ, concomi­ lui, s-a făcut arătura adîn­ Armoi
Bucureşti, încercăm să în­ lierele secţiei electrome­ islică a lui Ioan Grecu, clă de zahăr o suprafaţă tent făcînd şi erbicidarea că. Pe întreaga suprafaţă letin <
noim şi să modernizăm canice, pentru altele 1 000 precum şi muncitorii din de 80 de ha, avînd pre­ preemergentă,'folosind 5 kg s-au aplicat cîte 40—45 ces cu
blicita
unele produse, să promo­ existînd solicitări în acest celelalte ateliere ale sec­ văzut să obţină cîte 35 Olticarb şi 1 kg Elbatan tone gunoi de grajd la ştiri ;
văm tehnologii de lucru an, pînă acum. ţiei : Iosif Orşa, Radu Is- tone rădăcini la ha. Prin la ha. Ca urmare, am putut hectar, precum şi cîte 300 foleloi
înaintate, să realizăm dis­ trate, Ioan Dane, Virgil aplicarea cu rigurozitate a efectua semănatul în pri­ kg superfosfat şi 100 kg tehnic
vanpr
pozitive şi instalaţii care Subinginerul Romulus Dimofte, Doru Pricop, Teo­ tehnologiei înaintate, re­ mele zile ale lunii apri­ sare potasică la hectar. 13,00 1
să ne uşureze munca, să Laslău. şeful atelierului dor Banu, Ioan Oprean, colta realizată a fost de 39 lie. Ca metodă de semă­ Nivelarea solului s-a‘făcut Buleti
crească productivitatea şi prelucrări mecanice, s-a Dumitru Bătrîna, Anghel tone rădăcini la ha, ceea nat am lucrat pe 9 rîn- prin grăpare. Imediat ce
îficienţa. Aşa am ajuns, referit în detaliu la „Dcs- Moga, Cornel Fuică, Fran- ce a permis unităţii să li­ duri, la distanţa de 45 cm putem ieşi cu mijloacele
la propunerea centralei picătorul hidraulic pentru cisc Makay, Viorel Mari- vreze suplimentar o can­ între ele, asigurînd o den­ mecanice în cîmp, trecem
noastre, să asimilăm o supragabariţii din carieră". nescu, Ioan I.ştoc, maiştrii titate de peste 300 tone sitate de 220 000 glomerulo la pregătirea patului ger­
instalaţie de injectat sus- Precum se ştie, la împuş­ Nicolae Grămescu şi Iosif sfeclă de zahăr. Iată cum la hectar, sămînţa fiind minativ şi la erbicidarea
aensii elicoidale. Am exe- carea cu exploziv în ca­ Avram, subinginerul Gheor- s-a lucrat pentru a dobîn- încorporată în sol la adîn- preemergentă. astfel îneît
•utat-o în cadrul atelie- rierele de calcar, rezultă ghe Stanciu, alte cadre di acest rezultat şi ce în­ cimea de 2—3 cm. Dato­ să asigurăm condiţii pentru
-ului de prelucrări meca­ şi o serie de bucăţi foarte tehnice, specialişti. treprindem în scopul pre­ rită grijii acordate calită­ a efectua semănatul în
nice, am dat-o spre expe­ mari, aşa numiţii supra- Pentru a-şi face munca gătirii unor baze temei­ ţii lucrărilor, răsărirea epoca optimă — pînă la
rimentare la Metroul din gabariţi, care pun proble­ mai uşoară şi mai spor­ nice producţiei din acest plantelor a fost uniformă sfîrşitul acestei luni — şi
lapitală şi la Şantierul me în transportul lor şi în nică, pentru a creşte pro­ an. pe întreaga suprafaţă. în la un înalt nivel calitativ,
îaval Giurgiu, unde s-a prelucrarea în staţiile de ductivitatea şi eficienţa Avînd în vedere că pro­ scopul menţinerii terenului condiţii decisive pentru
omportat foarte bine, iar concasare. Spargerea aces­ activităţii lor de fiecare ducţia principală de sfeclă curat de buruieni, ea lu­ obţinerea unor recolte spo­ 1
n prezent se află în fa­ tora, în carieră, în siste­ zi, oamenii muncii din se formează în sol, în care crări de întreţinere au fost rite la hectar. i V K
bricaţie 15 bucăţi din seria mul clasic, reclamă con­ cadrul secţiei electrome­ scop sînt necesare tere­ efectuate două praşile ma­ Ing. MARIA CĂLUŞER,
ero. sum sporit do exploziv, canice a I.P.I.C.C.F. Deva nuri cu solul bine mărun­ nuale şi două mecanice, şeful fermei vegetale
O altă realizare de dată retragerea personalului şi acţionează unit, organizat, ţii, nivelat la suprafaţă şi păstrîndu-se o densitate de la C.A.P. Deva
ecentă a colectivului a- a utilajelor, apoi regrupa­ ferm şi responsabil, con-
■estei secţii : supapa de rea lor, deci mult timp
siguranţă de la distribui­ de muncă irosit. Cu aju­ siderînd că nimic nu-i
toarele hidraulice cu care torul despicătorului hidrau­ prea greu, că totul este c
iint echipate excavatoa­ lic toate aceste inconve­ realizabil. p
rele produse de întreprin­ niente sînt eliminate, supra­ DUMITRU GHEONEA D
0
ir
b;
însemnate economii de combustibili i-
ar
Si
— Nimeni n-a spus nu ţie cu ajutorul căreia se — în primul rînd tre­ r ser
se poate.. Dimpotrivă. Am transportă aburul uzat din buie evidenţiaţi, prin idei­ y^on CI
început să căutăm soluţii, autoclavele (pînă nu de­ le îndrăzneţe şi contribu­ PENI
tural)
să ne zbatem mai mult, mult eşapat în atmosferă) ţia efectivă adusă, ingine­ ra di
să trezim spiritul de ini­ existente la secţiile B.C.A., rul Ilie Motorga, colectivul (Luce
ţiativă în rîndul oameni­ prefabricate şi panouri de proiectanţi condus de Baraj
lor din secţii. Le-am spus mari, utilizîndu-1 la încăl­ inginerul Petru Grun, maiş­ TRIL
zi (IV
şi le spunem tuturor : sîn- zirea tiparelor, la efec­ trii mecanici Emil Heghe- CÂNI
tem datori să încercăm tot tuarea tratamentului ter- duş şi David Rusu, insta­ zat);
ce ne stă în putere, pentru latorii Traian Cor nea, Va- un b
3 îmbunătăţi activitatea de sile Soporan, dar şi alţii. GURi
famil
producţie. Realizarea pla­ I.M.C. DEVA La I.M.C. Deva sînt TIE :
nului trebuie să ne preo­ mulţi oameni de nădejde, tria);
(Flac
cupe în cea mai mare perseverenţi şi întreprinză­ BAI :
măsură — spunea tovară­ mic al produselor. Pe a- tori, care caută mereu (Casc
I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. De multe ori, în activitatea secţiei de reparaţii eiectrico
şul Petru Bugnaru, secre­ ceastă cale se reduce anual noi soluţii de provomare a s-a impus necesitatea unui ştand de probe şi verificări dielectrice la materialele elcctro- ŢEG
bra:
tarul comitetului de partid consumul de combustibil noului în vederea creşterii izolante şi conductori de bobinaj, eu performanţe superioare celor existente. Iată insă, Tom
te la I.M.C. Deva. convenţional cu circa G00 eficienţei în producţie. că prin pasitme şi spirit practic, şeful secţiei, inginerul Spirea Suditu, împreună cu şeful lui .
Pe fondul preocupărilor tone. LIVIU BRAICA de brigadă Henxich Laufer au realizat această instalaţie deosebit de utilă. LAN
majore ale oamenilor mun­ — Acesta ar fi un exem­ de ci
Letar
cii din judeţ şi din în­ plu. Ne mai prezentaţi Aripi
treaga ţară pentru reduce­ unul ? mina
rea consumurilor de com­ — Au fost puse În­ „Invenţie, nu-i. Inovaţie, 2 000 litri ulei, a energiei
nici. Atunci, curn se nu­
bustibili convenţionali, treabă gazele arse de la meşte ceea ce am făcut Oameni de milioane electrice necesară asigură­
buna lor gospodărire, evi­ cuptorul vană al atelieru­ rii presiunii de lucru pentru E
tarea cu desăvîrşire a ri­ lui de vată minerală. în noi ?" regulatoarele hidraulice.
sipei sub orice formă s-ar loc să încălzească în con­ Nu i-am răspuns lui Mai înseamnă creşterea Nul
manifesta ea. colectivul tinuare coşul de evacuare, Vasile Neculai, şeful echi­ aer pentru combustie, care debitului de aer pentru gradului de siguranţă in trage
I.M.C. Deva a acţionat cu acum ele sînt captate şi pei de termotehnicieni de a rămas tot pe acţionare combustie. Şi au reuşii ! exploatare a instalaţiilor şl 1980 :
Ext
responsabilitate. materia- trecute prin trei cazane la Oţelăria Siemens Mar­ hidraulică. Cu servomotorul pneumatic a preciziei de măsurare a 3, 19.
lizînd, în folosul produc­ recuperatoare, care pro­ tin nr. 1, din Combinatul In iunie 1984, şase ter­ şi convertorul electropneu- parametrilor de elaborare. Ext
ţiei. unele soluţii simple, duc abur. Fiecare cazan siderurgic Hunedoara. De motehnicieni — Mircea Ma- matic de la laminorul de Şi, nu in ultimul rînd, În­ 41, 8,
800 mm, cu filtrul reductor
Vor
uşor de aplicat, fără să are o productivitate de a- fapt, intrebarea nici nu lea, Tatiana Cosma, Vă- seamnă economisirea a mi­ > <94
angajeze mijloace puter­ proximativ două tone abur fusese adresată cuiva a- lean Me'rţ, Nicolae Socol, de la furnalele 5-6. Le-au lioane de lei cu care ar
nice materiale şi finan­ pe oră. Abur pentru ce­ nume... Sabin Popa, avindu-l in luat ca fiind defecte, le-au ii trebuit achitate lucrări­
ciare. Un exemplu convin­ rinţele producţiei de pre­ In urmă cu cîţiva ani, le executate de alte în­
gător : faţă de începutul fabricate, care majorează specialişti de la I.M.I.A. treprinderi.
cincinalului care s-a în­ economiile de combustibili Bucureşti au modificat sis­ C. S. HUNEDOARA Şase termotehnicieni din
cheiat nu demult, în a- cu încă 400 tone pe an. temul ide urmărire a para­ colectivul unui combinat
Per
ceastă întreprindere consu­ Una peste alta, prin uti­ metrilor de funcţionare a frunte pe şeful de echipă recondiţionat şi le-au pus Erou al Muncii Socialiste. va îi:
murile de combustibil lizarea aburului uzat, ga­ cuptorului nr. 3, introdu- Vasile Neculai - s-au an­ din nou la treabă. A ur­ Şase oameni pentru care fi va
convenţional au fost re­ zelor arse, a condensului cind aparatură electronică gajat, in faţa conducerilor mat cuptorul nr. 4, apoi.., mai presus de orice rămî- fia s
duse de circa patru ori. din secţii economisim a- indigenă, de tip F.A., în secţiei şi combinatului, să Astăzi, instalaţiile termo- ne munca. din
unele
Inginerul Aurel Bedreag, nual circa 1 300 tone c.c. locul clasicei instalaţii cu generalizeze noul sistem tehnice de reglare, măsu­ „Cum se numeşte ceea la 4(
şeful compartimentului e- Dar. ceea ce am făcut noi acţionare hidraulică. Noul şi la celelalte cuptoare. rare şi înregistrare a pa­ ce am făcut noi ?" O în­ turlle
nergetic spunea : este departe de a fi un sistem a permis reglarea „Să rămînă milioanele in rametrilor de elaborare a trebare la care, asemenea prins
plus
— Răspunsurile la „ce solid suport al mulţumirii, şi măsurarea cu precizie contul combinatului !" — şarjelor de la toate cup­ lui Vasile Neculai, ii dau maxi
trebuie să facem, cum să a tot ce se poate face. sporită a debitelor de pă­ astfel şi-au motivat ei an­ toarele oţelăriei Siemens răspuns prin faptele de de.
cură şi gaz metan, a tem­
folosim mai bine com­ Avem oameni pricepuţi, cu peraturii gazelor arse şi gajamentul.'’ Martin nr. 1 sînt cu func­ muncă de fiecare zi mii ceaţă
bustibilul pentru a nu îndelungată experienţă... tirajului coşului. Ce nu s-a Au inceput tot de la ţionare automată. Ce în­ de siderurgiştl hunedo- La
afecta producţia" le-au dat — Să notăm şi cîţiva din­ reuşit atunci a fost modi­ cuptorul nr. 3, cu punerea seamnă aceasta ? Econo­ reni. fi în
specialiştii noştri. Cu e- tre cei care s-au aflat ficarea reglării debitului de în buclă F. A. a reglării Cer
rat d
forturi proprii, ei au gîn- în miezul realizărilor des­ misirea, in fiecare lună, a MIRCEA DIACONU ţa, i;
dit şi executat o instala­ pre care ne-aţi vorbit.