Page 66 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 66
SAiUft !D£-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
W*y*
Toţi locuitorii satelor să ia parte
, ^ i la curăţarea şi fertilizarea
S O C I A L I S M U L pajiştilor naturale!
Una din preocupările ac
ilia, Alexa Sonoc şi Ioan
tuale ale conducerilor uni ban şi Ioan Codreanu din Antonie Păcurar, precum
şi cooperatorii Petru Cris
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. tăţilor agricole şi consilii Vasiu din Bretea Mureşa- tian, Marioara Stana,
aHaiinMiiiiio P U L A R J U D E Ţ E A N lor populare o constituie nă, Axente Ştef din Bacea Gheorghe Brăiescu, Dorica
mobilizarea forţelor la e-
şi Ioan Vasiu, din Săcămaş
Furdui,
Dragosin
Mura,
fectuarea lucrărilor menite n-au luat parte la acţiuni Ioan Tripa, Aurel Iacob şi
să asigure sporirea poten le ce au avut loc pe pa alţii.
ţialului productiv al pajiş jiştile naturale. în folosinţa crescătorilor
Anul XXXVIII, nr. 8 816 VINERI, 21 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani tilor naturale. Cum s-a ac în comuna Gurasada de animale din satele ne-
ţionat şi se acţionează în s-au curăţat 194 ha păşu cooperativizate ale comunei
această direcţie în comu ne, din care 111 ha apar se află 280 ha pajişti na
nele Ilia, Burjuc şi Gura- ţin cooperativei agricole din turale. Cetăţenii satului
sada ? localitate, iar 83 de ha sînt Brădăţel au curăţat 180 ha,
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului o suprafaţă de 218 ha pă în administraţia consiliului adică toată păşunea de ca
Comuna Ilia dispune de
popular comunal. Toată su
re dispun. Toţi locuitorii
şuni şi fîneţe aflate în prafaţa ce aparţine C.A.P. satului iau parte la aceas
administrarea consiliului Gurasada a fost întreţinu tă acţiune, evidenţiindu-se
Cercetarea şi ingineria tehnologică — popular. Biroul executiv tă, In ce priveşte întreţine deputatul Silviu Ardelean,
al consiliului popular a or rea păşunii pe care pasc cetăţenii Virgil Gherman,
racordate ferm la cerinţele modernizării ganizat numeroase acţiuni animalele deţinute de gos Vaier Iacob, Viorel Bota,
podăriile populaţiei, au fost
Cornel Nariţă ş.a. în satul
de masă pentru curăţarea
şi fertilizarea pajiştilor na organizate acţiuni de ma Petreşti, din cele 100 ha
industriei miniere l turale. Ca urmare, au fost să, evidenţiindu-se deputa păşune s-au curăţat 90 de
curăţate de vegetaţie lem ţii Felicia Gherman şi Au ha, la această activitate re-
noasă şi de muşuroaie 186 rel Pitic, precum şi un mareîndu-se Salade Negru,
Institutul de cercetări, in tăţi şi diminuarea eforturi chipamente şi tehnologii i ha în păşunea „Măgura" şi mare număr de cetăţeni: Viorel Lase, Virgil şi Ale
ginerie tehnologică şi de lor fizice ale oamenilor, îm miniere cu performanţe teh- 1 34 de ha în păşunea „Şi- Dorina Lugojan, Trandafir xandru Negru, vrednici
proiectare a lucrărilor de bunătăţirea calităţii produc nice la nivel mondial, in ţ deaşcă". Suprafeţele respec Sîrb, Laurica Maroşi, A- crescători de animale şi
construcţii şi instalaţii pen ţiei şi ridicarea gradului de paralel cu această direcţie t tive au fost fertilizate şi cu lexă Bugă, Antonie Nicula, contractanţi cu statul.
tru minereuri D e v a eficienţă a acesteia, spo ne preocupăm de mecani- ) îngrăşăminte chimice, iar Gligor Buna, Ioan Fgenţiu Se desprinde faptul că în
(I.C.I.T.P.L.C.I.M.) îşi desfă rirea cantităţilor de metale zarea, automatizarea şi ro- ) pe 50 de ha păşune s-au şi alţii. Din păcate, şi la comuna Burjuc nu s-a ac
şoară - după cum arată şi de care economia are tot botizarea proceselor de l aplicat îngrăşăminte orga Gurasada sînt cetăţeni ce ţionat cu insistenţă pentru
denumirea — efectiv activi mai mare trebuinţă. producţie, scop în care } nice. în fruntea acestor ac nu au luat parte la acţiu efectuarea lucrărilor de îm
tatea în slujba moderniză ne-am stabilit, de aseme- 1 ţiuni s-au situat deputaţii nile organizate, ca Aron bunătăţire a pajiştilor na
rii continue a lucrărilor şi nea, un cuprinzător pro- \ comunali: Traian Dan, Negrită, Rodica Iovan, Se- turale. Conducerea coope
tehnologiilor în sectorul ex gram tematic de cercetare l Gheorghe Tamaş, Petru Fă- bastian Farca.ş ete. rativei agricole şi consiliul
tracţiei şi prelucrării mine şi aplicabilitate practică, .’ rău, Teodor Buştea, pre Din cele 516 ha păşuni popular comunal au dato
reurilor, creşterii permanen Specialişti din cadrul in- ţ cum şi cetăţeni vrednici repartizate pentru anima ria să organizeze temeinic
te a calităţii şi eficienţei stitutului au sarcina de a I ca Andronic Iledrea, A- lele C.A.P. Burjuc, s-au mobilizarea cooperatorilor,
muncii în acest domeniu studia periodic activitatea - drian Bulgăr, Victor Căr- curăţat, pînă la începutul a tuturor locuitorilor co
prioritar al economiei noas din unităţile miniere ale Tnăzan şi alţii. acestei săptămîni, doar 20 munei la curăţarea şi în
tre naţionale. Creaţie a ul I C.M. Deva şi de a face Deşi s-a făcut curăţarea de ha în satul Tătârăşti, 25 treţinerea pajiştilor natu
timului deceniu din anii propuneri privind mai bu- i şi fertilizarea în întregime de ha în Glodghileşti, 15 rale.
construcţiei socialiste în vk na organizare a muncii şi J ■a păşunilor şi fîneţelor, nu ha în Burjuc şi 10 ha în
România, în etapa cea mai raţionalizarea lucrărilor, do- ^ toţi locuitorii comunei au Tisa. în fruntea acestei ac TITUS MARINOIU,
fertilă a dezvoltării patriei, tarea minelor cu utilaje şi l participat la această lucra ţiuni s-au situat deputaţii activist al Comitetului
pe care cu legitimă mîn- instalaţii moderne, de mare ) re de maximă însemnătate. Gheorghe Gherman, Valc- de partid,
drie o numim „ E p o c a productivitate, unele obiec- ţ Dan Gheorghiu, ionel Şer- ria Munteanu, Maria Loz şi BONDOR
Nicolae Ceauşescu", insti tive de investiţii care să l
tutul nostru şi-a consolidat conducă, de asemenea, la ,
un colectiv puternic de cer creşterea productivităţii, re- !
cetători, proiectanţi, alţi Urmind neabătut orientă ducerea consumurilor spe- ^
specialişti, care acţionează rile şi îndemnurile secreta cifice de materiale, combus- i
ferm şi dinamic, în spirit rului general al partidului tibil şi energie, valorifica- '
revoluţionar, pentru promo referitoare la necesitatea rea tuturor elementelor uti- i
varea largă a noului, a lărgirii bazei de materii le din resursele minerale /
progresului tehnic, în mun prime a ţării, indicaţiile da exploatate şi supuse prelu- j
ca celor ce lucrează în u- te la primul Congres al crării. O serie de teme de ^
nităţile subordonate Cen ştiinţei şi învăţămîntului - cercetare au ca obiectiv /
tralei minereurilor Deva. care se constituie în sar proiectarea unor utilaje ca- 1
Prin întreaga sa activitate, cini exprese, majore şi pen re să asigure mecanizarea ţ
prin tematica vastă şi di tru institutul nostru — sîn- operaţiilor grele, deci să f
versă pe care o abordează- tem hotărîţi să creştem ne crească randamentele în
si o pune in practică, co încetat operativitatea şi e- muncă şi să reducă efortul )
lectivul I.C.I.T.P.L.C.I.M. De ficienţa întregii activităţi pe fizic al lucrătorilor. I
va, într-o permanentă şi care o desfăşurăm. încheind anul 1985 şi cin- .
fructuoasă conlucrare cu Una din direcţiile princi cinalul trecut cu rezultate 1
specialiştii şi cadrele teh pale în care acţionăm şi
nice din unităţile miniere pentru care avem un pro Dr. ing. ALEXANDRU CSOG, /
pentru care lucrează, deter gram larg de lucru, este I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva j
mină creşterea productivi proiectarea sau asimilarea
tăţii muncii in aceste uni unor utilaje, instalaţii, e (Continuare în pag. a 3-a) ^ La C.A.P. Sîncrai se transportă ultimele cantităţi de îngrăşăminte organice în cîmp.
SĂ PRODUCEM CÎT MAI MULTĂ ! în interiorul ziarului :
H PAGINA TINERETULUI:
S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE'.
* întărirea ordinii şi disciplinei — latură esenţială a
activităţii noului birou ales
Cine caută căi de economisire, găseşte! • „Tinere, vino cu noi !“
In bilanţul pe 1985, ală să arătăm că şi în perioada sionate cu altele de putere Pentru ea rezultatele
turi de alte rezultate po trecută din acest an ne-a co r espu n zăto a re, u t il i za rea noastre să fie şi mai rod
zitive,- colectivul F.xploată- caracterizat acelaşi spirit cit mai eficientă a energiei nice punem accentul pe Simpozion ştiinţific
rii miniere Deva şi-a con __ gospodăresc în ceea ce pri şi combustibililor • S-au îmbunătăţirea sistemului de
cretizat eforturile şi intr-o veşte folosirea energiei e- modernizat celulele de flo- evidenţă a consumurilor pe în organizarea Asociaţiei fost prezentate referatele >
substanţială economie de lectrice, intransigenţa faţă tare prin folosirea grupuri ateliere şi secţii, unde citi oamenilor de ştiinţă din „Surse de energie conven
energie electrică: peste de orice risipă depistată în lor de agitare turbo, echi rea contoarelor se face orar. Republica Socialistă Româ ţionale şi neconvenţionale"
4 178 MWh. Această econo producţie. Adunaţi, mega pate cu motoare de 7,5 Electricienii din staţiile nia — Filiala Transilva
mie are, fără nici o îndo waţii economisiţi în 1986 kW, faţă de 11 kW cit a- principale de distribuţie şi nia — şi Consiliului dc (dr. ing. Ion Berindean),
ială, mare importanţă pen se apropie de 1 000. O cifră veau cele vechi 0 Motoa transformare care fac a- educaţie politică şi cultu „Utilizarea energiei nu
tru colectivul nostru de care completează panou] rele de 400 kW de la mo ceste citiri sînt în- legătură ră socialistă al judeţului cleare în scopuri paşnice"
muncă. Pe lingă faptul că realizărilor colectivului nos rile de măcinare au fost directă cu dispecerii din Hunedoara, ieri a avut loc, (conf. dr. Petre Petrina),
ea reprezintă echivalentul tru de muncă pe acest an,, înlocuite cu altele de 320 schimburile II şi III, care la Deva, simpozionul ştiin „Sisteme neconvenţionale
unei luni de funcţionare a care atestă că cine caută kW « Toate reparaţiile la coordonează Întreaga activi ţific : „Surse de energie
tuturor instalaţiilor, maşi utilajele mari consumatoa tate şi iau măsuri prompte convenţionale şi ncconvcn- de acumulare şi stocare a
căi de economisire le şi
nilor şi utilajelor din ca găseşte! re de energie electrică se atunci şi acolo unde este ţionale, cercetarea româ energiei" (dr. Eleonora Rus),
drul E, M. Deva, aceşti me execută în schimbul doi # cazul. De altfel sînt tot nească în domeniul sur „Prospectarea magnetică în
Pe scurt, iată cum am
gawaţi economisiţi dermn- obţinut aceste economii : Staţiile de compresoare sînt mai rare situaţiile cînd un selor neconvenţionale de arheologie" (dr. Vasile V.
strează faptic modul în Utilizate cît mai economic, anumit loc de muncă din energie, noi metode de cer Moraru), „Descoperiri re
• S-a întocmit un program
care minerii şi preparatorii cu măsuri pe locuri de în funcţie de cerinţele pro cadrul exploatării noastre cetare arheologică". cente la Sarmizegetusa Re
de Ia Deva şi Muncel au ducţiei # Iluminatul a fost nu se încadrează în cota
muncă şi utilaje,- cu res Lucrările simpozionului gla" (dr. ing. Ioan Gloda-
acţionat pentru • traducerea ponsabili nominalizaţi, care sectorizat, redus la mini repartizată. au fost deschise de tovară
r
în viaţă .a măsurilor adop urmăresc în permanenţă mul necesar 0 In orele vîr- Sîntem hotărîţi ca în a- riu, ;,Ulpia Traiana Sarmi
tate de conducerea parti încadrarea în cota de e- furilor de sarcină, pentru nul 1986 să obţinem reali şa Maria Mitrofan, secre zegetusa" (lector dr. Ioan
dului, privind buna gos nergie electrică stabilită, încadrarea în cota reparti tar al Comitetului judeţean Piso).
podărire a acestei atît de stoparea oricărei risipe. în zată, se opresc din func zări şi mai jnari în eco al P.C.R. Cu acest prilej a fost
preţioase resurse, încadra ansamblu, măsurile luate ţionare o serie de utilaje, nomisirea , energiei elec în continuare, academi constituit Centrul judeţean
rea severă în cota reparti vizează înlocuirea procese cum sînt 3 pompe de eva trice. cianul Ştefan Pascu a pre Hunedoara al Asociaţiei
zată şi evitarea consumu lor tehnologice învechite cuare a apei, ventilatoare, ' Ing. EMIL GIURCÂ, zentat comunicarea „Ştiin oamenilor de ştiinţă din
rilor inutile, a risipei de cu altele noi, înlocuirea U- compresoare, linia de ante- Exploatarea minieră ţa — factor de progres". Republica Socialistă Româ
kilowaţi. Este momentul nor motoare supradimen zd robi re. Deva Cu acest prilej aa mai nia.
