Page 7 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 7
SĂ PRODUCEM Cil MAI MULTĂ 1
ENERGIA ELECTRICA S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂITE!
Masori bine gîndite, consumuri diminuate
Colectivul de muncă al trică mai mic, fiind pre tilizatc în funcţie de ce
Exploatării miniere Min văzute cu motoare" de 7,5 rinţele producţiei, evitin-
tia—Veţel a acumulat o kW în loc de 11 kW ® In du-se cu desăvîrşire func
experienţă bună în pro prezent, uzinele de prepa ţionarea lor în gol sau în
ducţie în ceea ce priveşte rare a minereurilor sînt orele vîrfului de sarcină
economisirea energiei e- pornite numai dacă este ® De asemenea, la toate
lectrice, pe care o îmbu asigurată materia primă ■ locurile de muncă ilumi
nătăţeşte lună de lună. Fap pentru cel puţin 8 ore, tre- natul a fost raţionalizat,
tele sînt edificatoare în a- cîndu-se deci la utilizarea s-a redus la minimul ne
ceastă privinţă. Prin mă intensivă a capacităţilor cesar.
surile luate zi de zi, ceas de producţie • Pentru a- ' Evident, acestea sînt nu
de ceas, la fiecare loc de platizarea consumului pe mai cîteva dintre măsurile
muncă, prin respectarea exploatare, reparaţiile la luate în ultima perioadă,
strictă a programelor de cele trei instalaţii de pre care stau la baza econo
funcţionare a utilajelor şi parare se execută pe baza miilor de energie electri
instalaţiilor din subunităţi, unui program riguros eşa că realizate de E. M. Min
prin coordonarea atentă şi lonat pe ore şi zile, asi- tia—Veţel, gîndite în aşa
urmărirea continuă din gurîndu-se condiţiile ne fel înclt să nu afecteze
■ CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA’-/ partea comisiei energetice cesare unor intervenţii cît îndeplinirea ritmică, zi de
a exploatării a modului
ducţiilor planificate. Nici
ţe lm c • y n m lu jc t^ ^ în care consumatorii res mai eficiente o La uzina zi, lună de lună. a pro
de preparare Mintia, pen
pectă repartiţiile de ener
gie electrică, printr-o bună tru mărirea indicelui de pe departe nu considerăm
utilizare
însă că nu mai există
intensivă
este
Realizarea şi depăşirea ritmică gospodărire a fiecărui prevăzută în anul 198G posibilităţi de economisire
kilowatt, am reuşit să ob
ţinem consumuri sub cele montarea unei instalaţii de în continuare. Vom pune
accentul pe funcţionarea
sfărîmare a minereului, cît
a sarcinilor de pian — „oxigenul" necesar planificate, să înregistrăm şi redimensionarea circui la capacitate a tuturor
importante economii.
Astfel, în cursul anului tului de flotare o Prin fi instalaţiilor şi utilajelor,
trecut, dor şi în cele două nalizarea lucrărilor de pe respectarea strictă a
pentru înfăptuirea dezvoltării intensive luni din 1980, consumato schimbare a circuitului de măsurilor ce se vor lua,
rii din cadrul exploatării refulare a tulburelii în ia acolo unde este cazul,
noastre au economisit 1 284 zul de decantare s-au creat pentru încadrarea riguroa
Un eventual portret ai noastră s-a dezvoltat mult vitatea muncii — o creşte MWh şi, respectiv, G0 MWh condiţii corespunzătoare să în cota de energie e-
colectivului întreprinderii în ultimele două decenii, re de 2 la sută, export — energie electrică. Iată şi înlocuirii motoarelor de lectrică repartizată a tu
mecanice Orăştie ar tre însă putem spune că oa un plus de 29 la sută, iar cîteva dintre măsurile care 110 kW, cu altele de 55 kW, turor consumatorilor noş
bui neapărat să ţină sea menii ei au fost întotdeau la investiţii — o depăşire ne-au condus la aceste măsură care determină e- tri.
ma de cîteva „culori" esen na cu cîţiva paşi mai în de 2 la sută. De fapt, toţi economii : ® S-au înlocuit conomisirea anuală a 330
ţiale : spiritul inventiv în faţă. Deci, nimic n-a venit indicatorii de plan au o şase celule de flotare cu MWh energie electrică nu Ing. RUXANDA NECŞA,
organizarea optimă a flu pe nepregătite 1 Comitetul importanţă deosebită, însă turbocclule, care au un mai la acest loc de muncă responsabil
xurilor de producţie, capa de partid şi organele de în anumite perioade unele randament sporit şi un- • Staţiile de producere a cu probleme energetice,
citatea sporită de mobili conducere colectivă ale u- sarcini devin prioritare. consum de energie elec aerului comprimat sînt u- E. M. Mintia—Veţel
zare şi acţiune pentru rea nităţii au luat toate măsu — Fără să ne gîndim la
lizarea sarcinilor de plan rile ce se impun pentru ca vreo „ierarhie" — între
şi a angajamentelor asu sporirea continuă a capa băm, totuşi, ce loc ocupă
mate în întrecerea socia cităţilor de producţie să NOUL în preocupările co
listă, climatul firesc de or fie armonios îmbinată cu lectivului ? A începui planlatul
dine şi disciplină instau realizarea şi depăşirea rit — Hotărîrile istorice ale
rat la toate locurile de mică a sarcinilor. celui de-al XlII-lea Con cartofilor timpurii
muncă ş.a. Aceste calităţi — Credem că îndeplini gres al partidului, care şi arpagicului
— formate şi cristalizate rea indicatorilor de plan aşează dezvoltarea intensi
în timp, simultan cu dez constituie „oxigenul" nece vă a industriei în prirn-
voltarea unităţii şi ca o sar tuturor colectivelor de planul obiectivelor din ac Ieri, la ferma nr. 3
cerinţă esenţială a acesteia muncă, forţa lor interioa tuala etapă de construcţie, a A.E.S.C.II. Deva, con
— i-au impus pe construc ră... Care sînt, tovarăşe au determinat şi la noi dusă de ing. Nistor
torii de maşini din Orăştie director, liniile de acţiune creşterea gradului de în Giura Dorin, a început
printre fruntaşii judeţului ale colectivului I.M. Orăs- noire a producţiei. Anul plantatul cartofilor pre-
nostru. „Evoluţia unităţii tie ? trecut, ponderea produse încolţiţi pe cele 5 ha
— no-a declarat ing. Mir- — Le voi enumera doar lor noi şi reproiectate a planificate, precum şi al
cea Rotea, directorul între pe cele principale: organi fost de 34 la sută, faţă de arpagicului pe 20 de ha.
prinderii — se înscrie în zarea producţiei şi a mun numai 30,2 la sută, în 1984 Totodată se însămînţea-
ritmurile dinamice. fără cii, asigurarea tehnico-ma- Au fost omologate şi in ză şi 3 ha pentru pro
precedent, înregistrate în tcrială a fiecărui loc de troduse în fabricaţia de ducerea arpagicului.
tonte sectoarele economiei muncă, urmărirea fluxuri serie G tipuri de produse Nicolae Poienaru, Ionel
naţionale în această stră lor dc fabricaţie, respecta noi, iar pentru 1986 ne-am Tlăncilă şi Fetru Corlă-
lucită epocă de construcţie rea indicilor de calitate, prevăzut un program şi teanu sînt lucrătorii
şi autodepăşire, pe care o onorarea contractelor eco mai bogat în acest dome care se evidenţiază la
numim cu dragoste şi pa nomice. Pe aceste căi am niu. Avem 8 cercuri de aceste acţiuni, ce vor
triotism „Epoca Nicolae reuşit să încheiem cinci fi încheiate pînă la
Ccauşescu". Aşa cum ne-a nalul trecut cu plusuri la inovatori, a căror muncă sfîrşitul săptămînii.
cerut secretarul general al producţia marfă de 3,4 la pentru promovarea noului
partidului, am pus un ac sută, la producţia netă de a fost apreciată cu locul'
S.M.A.
cent deosebit pe educarea 7,4 la sută şi la producti I pe oraş şi judeţ, în în Şoimuş. Deva, secjia
Mecanizatorul
oamenilor, pe conştienti vitatea muncii de 4,4 la trecerea desfăşurată anul loan Panica verifică buna PETRQŞAMI Angajare muncitorească,
zarea lor, în scopul înţe sută. De asemenea, anul trecut. funcţionare a utilajelor
legerii juste a legăturii in 1985 l-am încheiat cu de din dotarea secţiei. Iată-1
destructibile dintre munca păşirea tuturor indicatori MARIN NEGOIŢA în imagine, rcglînd apa revoluţionară pentru înfăptuirea
ratul de tăiere la o com
fiecăruia şi bunăstarea în lor de plan. Dintre aceş bină.
tregului popor. Unitatea tia amintesc: la producti (Continuare în pag. a 3-a)
obiectivelor adoptate de partid
Săptămlria culturakducafîvă şurare, conferinţa Consi colaborare cu celelalte or
COPIII - BUCURIA VIEŢIi, TINEREŢEA Prin întreaga sa desfă lor de partid, în strlnsă
liului municipal ol sindi ganizaţii de masă şi ob
„Silviu Dragomir In ediţie jubiliară zat o amplă şi responsa nilor muncii, sindicatele
Şl VIGOAREA NAŢIUNII catelor Petroşani a reali şteşti, cu consiliile oame
bilă analiză asupra gradu au desfăşurat o bogată ac
Familii bine întemeiate — duieşte, în aceste zile. edi şi jumătate au evoluat a- lui de integrare a sindica tivitate pentru creşterea
Comuna Gurasada găz
Pe parcursul a trei ore
telor în înfăptuirea obiec
producţiei de cărbune, a
ţia a X-a a Săptămînii cul- poi într-un reuşit specta tivelor, şi sarcinilor ce au productivităţii muncii, îm
familii eu mulţi copii tural-edueative „Silviu Dra- col formaţiile artistice de revenit organizaţiilor de bunătăţirea calităţii produ
gomir". Organizată de con amatori cu care comuna partid, colectivelor de oa selor, amplificarea activi
La primăria comunei că de la an la an creşte siliul comunal de educaţie Gurasada s-a înscris în e- meni ai muncii din Valea tăţii de investiţii, de cer
Ghelnri era o zi de mun numărul familiilor tinere politică şi cultură socialis diţia a Vl-a a Festivalu
că plină. Numai în biroul care se întemeiază la noi. tă, ediţia jubiliară se in lui naţional „Cîntarca
de lucru al secretarului De pildă, în 1981 s-au în tegrează cu succes în şi României", spectacol pre CONFERINŢE ALE CONSILIILOR
biroului executiv al con temeiat 26 de familii noi, rul manifestărilor cu care zentat într-o formulă a-
siliului popular comunal, în 1983 — 30, anul trecut ţara întîmpină aniversa tractivă de loan Noaghi, MUNICIPALE ALE SINDICATELOR
tovarăşul Dumitru Busuioc, 29. Iar cum este şi firesc, rea a G5 de ani de la crea directorul şcolii generale
se adunaseră mai multe în familiile tinere, bine rea Partidului Comunist din localitate. Jiului în cincinalul 1981— cetare, a vieţii sociale şi
femei, iar altele continuau întemeiate, cu dragoste şi Român. Un cald omagiu s-a adus 1985. De asemenea, prin culturale în toate unităţi
să sosească. respect între soţi, se nasc Adrian I-Iaida — secre ţării, partidului şi secreta darea de seamă, hotărîrea le şi localităţile. Ca urma
— Ca urmare a aplică şi copii mulţi, frumoşi şi tar adjunct cu probleme rului său general, tovară adoptată şi larga partici re a eforturilor conjugate,
rii prevederilor Decretu sănătoşi. Avem pe raza de propagandă al Comite şul Nicolae Ceauşescu, prin pare la dezbateri, ca a sin producţia marfă industria
lui privind alocaţia de stat comunei 39 de familii cu tului comunal de partid montajele literar-artistice tetizat obiectivele perspec lă în economia municipiu
şi indemnizaţia pentru peste 5 copii şi 105' cu Gurasada a făcut, în des „Ţara mea — pămînt le tivei actualului cincinal ce lui a crescut cu aproape
copii, ajutoarele ce se a- 3—4 copii. „Recordul" îl chiderea manifestării, care gendar", „Omagiu Coman revin puternicului detaşa două miliarde lei. tar a
cordă mamelor cu mai deţine familia minerului a avut loc duminică, un dantului Suprem" şi „In ment al Văii Jiului. producţiei fizice de căr
mulţi copii şi soţiilor de Mihalache Drîmbă, cu 11 seurt bilanţ al ediţiilor an lutul ţării odihnesc eroi" S-a relevat că realiză bune brut cu peste un mi
militari în termen, precum copii. terioare, reliefînd rolul pe (de la căminele culturale rile obţinute pe planul lion de tone.
şi indemnizaţia de naştere, Tovarăşul Busuioc conti care l-a avut în istoriogra din Cărmăzăneşti, Runcşor creşterii potenţialului eco O contribuţie de seamă
sîntem în plină activitate nuă întocmirea dosarelor. fia românească profesorul şi Gothatea). Grupurile vo nomic al municipiului în la sporirea producţiei de
de întocmire a dosarelor Pune întrebări mamelor. Silviu Dragomir, fiu al a- cale din Cîmpuri Surduc, această perioadă încorpo cărbune au adus-o colecti
pentru familiile cu copii — Zenovia Pandeleanu? cesţei comune. Colocviul Cîmpuri de Sus, Runcşor, rează şi eforturile sindica vele întreprinderilor minie
— ne lămureşte tovarăşul — Da. de istorie care a urmat a Cărmăzăaeşti şi Gurasada telor pentru mobilizarea re Paroşeni şi Lonea, ca
Busuioc —. familii care — Cîţi copii aveţi ? relevat impresionant viaţa au prezentat frumoase cîn- activă a tuturor colecti re, în 1985, au extras pe
urmează să-şi primească — Patru. şi activitatea istoricului velor de oameni ai muncii ste sarcinile de plan 3G000
drepturile băneşti ce li — Să vă trăiască. Soţul Silviu Dragomir, prin in Prof. ELISABETA CIOROBEA, la realizarea importantelor şi respectiv 14 000 tone de
se cuvin. unde lucrează ? tervenţiile prof. Iacob Mir- instructor la sarcini puse în faţa lor de cărbune. S-au evidenţiat,
— Şi sînt multe ase cea, de la Şcoala generală Comitetul judeţean de cultură partid, de secretarul său de asemenea, pentru apor
menea familii la Ghelnri GH. I. NEGREA Gurasada, Marfa Vîrtopea- şi educaţie socialistă general, tovarăşul Nicolae tul la creşterea producţiei
— tovarăşe secretar ? nu şi Lucia Rondoleanu Ceauşescu.
--- V -ne cminA mnî înfrî f r nulin 11/, rft ' n „„„ n T.nl //Ir» l-i MlV/rtlll i 11rlr»fr»r»r»\ tf* Antiminra în nn/i « .^nlv flAnfllibomn m’ffdho. fCnntinimrik în nnn. a 3-a)
