Page 70 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 70
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA
Organizare bună, ritmuri
susţinute la însăminţări
S O C I A L I S M U L C.U.A.S.C. Ilia acţionează da Bacea, unde o formaţie patul germinativ pe 20 de
Lucrătorii ogoarelor clin
de două M.I.G.-uri şi un
ha. în urma lor a intrat la
Ifron, la volanul cărora se
însăminţatul sfeclei dc za
în aceste zile cu hotărâre
şi răspundere pentru a în
Ciucudeanu. în cîmp, ală
I-Ienţ, Gheorghe Şerban şi
cheia cît mai grabnic lu aflau mecanizatorii Cristian hăr mecanizatorul Sandu
EMmunani ■lUDHMM HUMtDOflBft AL crările aferente acestei pe Cornel Furdui, administra turi de el se afla şi Lenica
rioade a campaniei agrico gunoiul pe ogor. La fertili Popa Vişinescu, inginerul
le de primăvară. Practic, zarea cu dejecţii lichide şi şef al cooperativei, care
pregătirea patului germina- preciza că pînă la acea oră
consiliu se munceşte la pre- sfecla de zahăr a fost insă-
gătirea terenului, fertilizat mînţată pe 12 ha din cele
Anul XXXVIII, nr. 8 817 SIMBATĂ, 22 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani şi semănatul culturilor din C.U.A.S.C. ILIA 30 planificate. Tot aici s-a
epoca întîi. încheiat semănatul trifoiu
O bună organizare a ac tiv pe o solă destinată cul lui în cultură ascunsă pe
toate cele 26 de ha prevă
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului tivităţii şi mobilizare am turii de ceapă, lucrare pe zute. în tarlaua „Ogor", un
plă de forţe mecanice şi u-
mane am întîlnit la C.A.P. care o executau mecaniza- mare număr de cooperatori,
Ilia. Astfel, în brigada Brîz- Lăchescu şi Gheorghe Sor coordonaţi de brigadierul
Andrei Bulz, împrăştiau
nic, mecanizatorul Roman
Geologii —în prima linie Dănilă, însoţit de Ioan ea. gunoiul pe o parcelă unde
Cionca, inginerul şef al u- La C.A.P. Bretea Mure- urmează să fie plantaţi car
pe frontul asigurării vară. Pină în după-amiaza şană mecanizatorii Vasile tofii.
nităţii, planta cartofii de
Olaru şi Nicolae Petruşe au
O bună mobilizare am în-
zilei de miercuri, 19 mar intrat cu discurile în braz
materiilor prime tie a.c., el a plantat patru dă de la primele ore ale MIRCEA LEPĂDATU
hectare, din cele cinci pla dimineţii. în tarlaua „Boz"
nificate. Tot acolo, pe o ei au reuşit să pregătească (Continuare în pag. a 3-a)
într-una ţlin zilele acestui nologiile de prelucrare, a-
martie 1986, l-am însoţit pe flate în continuă perfec tarla alăturată, 'se aflau
ing. Iosif Zavodă, şeful ţionare, în plină revoluţie mecanizatorul Traian Cri-
Brigăzii geologice complexe tehnică, sînt capabile să şan şi inginera Dana So-
Veţel, la cîteya puncte scoată şi din aceste mi colovschi, şefa fermei ve
getale, la semănatul mor
nereuri materiile prime ne
principale de lucru, unde
®1S căutătorii de comori şe cesare economiei naţio covilor. La sfîrşitul zilei
încheiase lucrarea pe 5 ha.
află într-o încleştare per
nale".
manentă cu piatra munţi — Care sînt rezultatele în tarlaua „Zătoane" înce
lor, cu rocile adîncurilor. obţinute în perioada scurtă puse semănatul sfeclei de
„Colectivul nostru de care a trecut din 1986 ? zahăr. Se lucra în flux,
muncă — menţiona şeful — Am început bine pri- mecanizatorul Maxim Bru
mar, cu combinatorul, pre
l © „ E p o c a Nicolae i gătea terenul, iar în urma
/ Ceaiişescu - epoca mari- 1 !Hătri;ei ~ cît , mâi^ lui Ioan Nelega semăna.
I lor împliniri socialiste" ) Cu ei se afla şi Gheorghe
^ a fost ■ tema concursului ^ Suba, preşedintele coope
I gen „cine ştie, _xîştigă", i multe minereuri ! rativei, care supraveghea
I desfăşurat la Ilia, în ca- 1 calitatea lucrării.
\ drul manifestărilor orna- ^
l glale dedicate aniversării t brigăzii — acţionează cu uiul an al celui de-al 8-lea în paralel se lucra la fer I.n C.A.P. Şoimuş. La plantatul cartofilor sc lucrează cu
i o 65 de ani de la crearea J maximă răspundere pentru cincinal. Aceasta, datorită tilizarea terenului cu îngră-, întreaga răspundere.
1 Partidului Comunist Ro- ) înfăptuirea programelor de măsurilor de organizare şăminte organice în briga-
întreprinse încă din 1985.
^ mân. Organizat la şcoa- 1 prospectare şi explorare a Plusurile zilnice realizate
' ia generală din localitate, subsolului hunedorean, care la principalii indicatori ne
s-a dovedit atît de bogat
cu participarea detaşa ÎN ZIARUL DE AZI :
mentelor pioniereşti ale în minereuri şi alte sub permit să raportăm acum, O prestigioasă
^ claselor a Vl-a A şi B, ţ stanţe utile necesare patriei. în înlîmpinarea gloriosului
Fiecare om este conştient jubileu al Partidului Co H RITMURI
* ---------------- I că sporirea bazei dc mate munist Român, depăşirea 1HJNEDORENE : manifestare ştiinţifică
prevederilor de plan la ga
rii prime a ţării, asigura
rea a cît mai multe mine lerii cu 82 m, la suitori
\ Manifestări \ reuri din resurse, interne — cu 4 m, iar la foraj — • Topîrceanu centenar Ieri, la Deva, s-a deschis cuţi istorici dip importante
contribuie decişii la în cu 200 m. Pulsul muncii se a XX-a Sesiune anuală de centre ale ţării.
florirea vieţii noastre. Aşa poate înregistra cel mai • Ginduri pentru me rapoarte privind rezultate Luînd cuvântul în cadrul
cum nc-a cerut secretarul bine la faţa locului. le cercetărilor arheologice sesiunii, tovarăşul Radă
ţ omagiale \ moria artistică a ora din anul 1985 desfăşurată
general, al partidului, tova Să ne „racordăm", .aşa şului Bălan, prim-secretar al Co
răşul Nicolae Ceauşescu, dar, la cîteva din preocu sub patronajul Consiliului mitetului judeţean Hune
\ ! ne-am organizat în mod pările oamenilor brigăzii. • Fanfara — expresia Culturii şi Educaţiei Socia doara al P.C.R., preşedin
—
concursul a constituit o I optim activitatea şi facem Puţul de exploatare Mă unei stări de spirit liste şi al Academiei de tele Comitetului executiv
impresionantă trecere in cercetări minuţioase pen gura—Făierag a fost termi Ştiinţe Sociale şi Politice a al Consiliului popular ju
, revistă a măreţelor ctito- ) tru descoperirea şi pune nat mai demult. în pre • Argumente pentru... Republicii Socialiste Româ deţean, a apreciat atenţia
l rii durate pe pămintul pa- ţ rea în valoare a tuturor zent, echipele de mineri „Canon" nia. ‘Organizată cu spriji deosebită pe care partidul
/ triei in epoca ce poartă i zonelor cu mineralizaţii, nul Comitetului judeţean şi statul nostru o acordă
i numele marelui conducă- i chiar dacă se prezintă cu MARIN NEGOIŢÂ de cultură şi educaţie so bogatului trecut al poporu
\ tor al României socialiste, ţ un conţinut scăzut de mc-, (pag. a 2-a). cialistă, Muzeului judeţean lui român, accentuînd că
i 1 tale şi alte substanţe. Teh (Continuare în pag. a 3-a) IIunedoara-Deva prestigi istoria românilor este isto
1 © „Chipul tînărului re- ) oasa manifestare ştiinţifică ria unui popor statornic,
a reunit oameni de ştiinţă,
i voluţionar înfăţişat în ’ cercetători, arheologi din plămădit unitar în vatra
' filmul r o m â n e s c " . j întreaga ţară. vechii Dacii, care şi-a ur
mat făgaşul propriu de ac
) Sub acest generic a avut \ Deschizînd lucrările se ţiune şi manifestare, de
loc acţiunea educativă or- ţ siunii, tovarăşa Rafila Ia- cultură materială şi spiri
ganizată de întreprinde- > cob, preşedintele Comitetu tuală, a zămislit valori de
lui judeţean de cultură şi mare originalitate şi pro
ţ rea cinematografică ju- ) educaţie socialistă, a arătat
^ defeană la cinematogra- ^ că acestea au loc într-o pe fundă trăinicie, intrate în
patrimoniul culturii univer
■ Iul „Flacăra" din Hune- l rioadă cînd întregul nostru sale. Puternic integrat în
doara. Avind ca suport | j popor omagiază un glorios istoria milenară a poporu
jubileu — împlinirea a 65
) secvenţe din filmele „Ora- ţ lui nostru, judeţul Hune
i şui văzut de sus", Omul i de ani de la făurirea Parti doara dispune, într-un pe
care ne trebuie" şi „Sa- \ dului Comunist Român şi rimetru geografic restrîns,
a evidenţiat importanţa re
^ lutări de la Agigea", ac- j uniunii găzduite de judeţul de nenumărate mărturii
preţioase ce atestă geneza
^ ţiunea a fost o ffuctuoa- 1 -nostru, leagănul atîtor ves şi permanenţa poporului
) s a dezbatere - condusă ţ tigii istorice cercetate şi român pe aceste meleaguri,
întreprinderea „Vidra** Orăştir, secţia Hunedoara. In imagine, brigada de cusut îm
^ de prol. Gheorghe Alim- ţ blănituri, condusă de Elisabeta Fazekaş. puse în valoare de arheo
ţ pescu şi Adela Tirziu - ţ logii hunedoreni, de cunos (Continuare in pag. a 3-a)
ţ care s-a înscris printre j
manifestările omagiale cu i
profund caracter educativ, j Amabilitatea faţă de cumpărător — „ecusonul" lucrătorului comercial
® Dezbatere. Importanţa ţ Aspectele surprinse în Groşan recepţiona cu exi de la plăcintăria de alături, solicitudine de către vân plăcute în magazin şi în
istorică a Congresului ^ raidul pe care l-am efec genţă cantitatea şi calita însă, în legătură cu anun zătoarele sau gestionarele jurul acestuia.
tuat în numeroase maga tea specialităţilor sosite de ţul „Servim zilnic plăcinte Veronica Puşcaş, Clara Ga- Amabilitate în relaţiile
ştiinţei şi invăţămintului l zine de diferite profiluri la fabrica de pîine. „Sînt calde" avem o observaţie, bor, Elena Vasilache, Emi cu cumpărătorii manifestă
pentru dezvoltarea şi pro- - din oraşul Călan au evi mulţumită — ne spune — în jurul orei 10 nu exista lia Bîrlădeanu, Terezia Ben- şi lucrătoarele de la ma
greşul şcolii româneşti a denţiat faptul că, o dală că Irimie Drăghiţă (lucră- nici măcar intenţia de a ko, Felicia Bartok, Ilaydu gazinul 26 „Electrice". Dar
cu introducerea unor for cumpărătorul iese de aici
, fost tema dezbaterii orga- . me moderne de comerţ —
nemulţumit pentru că dacă
ţ nlzate la Şcoala generală ţ cum sînt expunerea accesi RAID PRIN UNITĂTI COMERCIALE DIN ORAŞUL CĂLAN solicită un televizor, un
ţ nr. 2 din Lupeni. Pârtiei- ţ bilă a mărfurilor, pentru aparat de radio portativ
ţ panţi[ - peste 50 de pio- informarea cumpărătorului tor comercial care însoţea pregăti aluatul. Atunci cînd Irina, „Gloria", o maşină de spă
' nieri şi cadre didactice — cu privire la model, culoa- în ziua respectivă maşina Lenuţa Munteanu. lat „Alba-lux 11", un frigi
-re, preţ, număr sau cali se mai pregăteau plăcinte Rodica Drăghici sau Maria der sau un pikup, răspun
au făcut referiri la con tate şi alegerea liberă a fabricii cu produse de pa le ? Vaida. sul este, invariabil, „nu
diţiile de care benefi- , mărfurilor — a‘ cunoscut nificaţie) distribuie în mod La autoservirea nr. 78, în aceleaşi unităţi există avem". De ce ? „Pentru că
ciază fiii minerilor din o radicală îmbunătăţire echitabil produsele de pani la magazinul „Dănuţ" cu o bună colaborare şi întra — ne spune gestionara
ficaţie pe unităţi. Cred c-ar
Lupeni pentru instruire şi 1 buna servire. La magazinul articole pentru copii, în jutorare în cadrul colective Marcela Mare — dacă ne
de pîine—lapte din oraşul
educare. \ nou, în timp ce Alexandra fi necesar să-i urmeze unitatea 79*„Crinul", ca şi lor de vânzători, în scopul ESTERA ŞINA
la cafe-barul „Diana", cel
exemplul şi ceilalţi colegi".
\ \ Gregor servea la tejghea, Frumos vorbeşte cumpă care trece pragul magazi realizării sarcinii zilnice de
lucrătoarea gestionară Elena rătorilor şi Ancuţa Toma nului este întîmpinat cu plan şi a unei ambianţe (Continuare în pag. a 3-a)
