Page 71 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f
Ginduri pentru memoria artistică a oraşului

Atf» dintre oamenii scenei care aţi Preda, prezentam momentele întors la clubul sindicatelor. 13,00 Tele:

— Simplu. în 1959 m-am re­
„Voioşi la drum" în două acte,
— Ion Bordan, sînteţi unul
în care eu, împreună cu Ioan
13,05 La f
— Aţi jucat şi aţi pregătit
adăugat pietre preţioase edi­
mină
artistice
vieţii
ficiului
hune-
popu
satiră şi umor, reviste.
dorene.
entuziaşti s-a grupat în ju­
senu
rul Clubului muncitoresc „23
— In 1963 am pregătit primul
— Nu ştiu cit de preţioase vesele. Un întreg nucleu de brigăzi artistice, grupuri de Mari
au fost aceste pietre, dar pot August" ce fiinţa în actualul meu text pentru brigada artis­ balet
HUNEDOREiiE afirma cu toată certitudinea sediu al U.J.C.M. Printre ei : tică de la T.C.IL, actualmente ’V-oni
T.A.G.C.M. Era o perioadă în
că ele sînt expresia sincerită­
l.nm
ţii şi dăruirii fără rezerve, a care încercam să dibuim ceea buni]
unui entuziasm care nu m-a SCENA SI cc înseamnă acest nou gen ar­ tămî
părăsit nici acum, după zeci tistic. De un lucru eram însă aud ii
de ani de activitate. OAMENII'El sigur — rolul pe care trebuie cînte
să-l joace brigada artistică în
revol
— Vă referiţi la entuziasmul
Topîrceanu centenar începutului ? viaţa unei unităţi economice, anul
instituţii. Şi acum, ca şi a-
lui -
— în primul rind la acesta.
ţiile de la Cooperativa meşte­
— De ce credeţi că entu­ Lucian Radulian cu soţia Ol- tunci, cînd pregătesc forma­ inter
lirice
ga, Gheorghe Bratoveanu, so­
S-a născut la 21 mar­ sub un singur aspect pe Sadoveanu n-a fost critic ziaştii trebuie să fie întot­ ţii Vas, Ion Rohan, Mişu Nagy. şugărească „Progresul" sau Auto
chiar de la I.C.R.A. optez tot
deauna mai puţini ?
tie 1886. In 1911 devine care-l generalizau in cele şi s-a aventurat rar pe acest — Ca să ardă pentru des­ Ion Munteanu, Mircea Hoinic pentru rolul educativ, forma­ 14,45 Săpt
ş.a. începuseră să crească şi
19,00 Tele
subsecretar de redacţie la din urmă asupra întregii domeniu care nu era al trămarea unor inerţii. pretenţiile noastre artistice. tiv, agitatoric al brigăzii şi nu 19,20 Telee
,,Viaţa Românească" şi pu­ opere. Fiindcă Topircea- lui. Cind o făcea însă, in­ — Avînd alături bogăţia dum­ Ştiind că o sală de teatru tre­ atît pentru latura spectacu­ 19,50 Anto
lară.
romi
blică in paginile revistei nu nu poate fi redus nici tuiţia sa era exactă şi lip­ neavoastră de dovezi — al­ buie să aibă fosă, cabine, bu­ — Cum alcătuiţi textele ? 20,35 Film
zunare pentru decor, laolaltă
bume, tăieturi din presă, afi­
poezii, proze, recenzii, note. la poetul zglobiu şi duios sită de ezitări. Aşa şi şe, programe de spectacole, — Scormonind fapte, realităţi „A «
Sini anii in care începe să din Rapsodii de toamnă, acum. Geniul sadovenian a fotocopii ale unor docu­ din colectivităţi. Fără a le cu­ pion
mente — e posibil să con­
i se contureze popularita­ nici la versificatorul abil intuit esenţa artei lui To- turăm „în proiect" o secvenţă noaşte, nu poţi scrie scenariul, pe ţ
iar brigada nu-şi îndeplineşte
studi
tea:- Iii 1916 ii apar volu­ dar facil din Strofe de iarnă. pirceanu, numind cota rea­ din memoria artistică a ora­ mandatul, nu convinge. Tre­ SlOVJ
mele Balade vesele şi Pa­ Adevăratul Topîrceanu, a- lă a talentului său şi a- şului Deva ? buie să avem, de asemenea, 21,55 Tele,
rodii originale. In 1926 i se devărata „cale de acces" — O memorie care, proba­ grijă să nu jignim, să nu-i 22,05 Refr
îndepărtăm pe cei cu abateri
lor i
decernează Premiul naţional spre opera sa, unghiul cel bil, va putea fi oricînd amen­ ci să-i cîştigăm.
dată, îmbogăţită de alţi mar­
de poezie. E inclus in pro­ mai adecvat din care tre­ tori. Deţin o fotografie din — Există deosebire între bri­
gramele şcolare şi aceasta buie întreprinsă lectura ei. 1942/43 care înfăţişează o for­ gada artistică şi grupul de
ii asigură decenii la rind o Creaţia lui G. Topîrceanu maţie artistică a Liceului „De- satiră şi umor ?
cebal" pregătită de prof. Ioan
— Reală. Brigada abordează
popularitate ieşită din co­ nu e vastă, dar în cuprin­ Ignaton, compozitor, dirijor, concretul, individualizează,
mun. Dar o astfel de popu­ cela menit să înfrunte tim­ sul ei se află neîndoielnic cunoscut animator al vieţii grupul de satiră şi umor tinde BUCUR
laritate îşi are dezavanta­ pul şi selecţia posterităţii, citeva capodopere. A fost culturale. Printre personaje — spre generalizare, şi de aceea dioprogra
* Buleti
Ion Bordan. De 1 Mai 1945 am
jele ei. Critica ■ literară o trebuie căutat in altă parte. un melancolic senin şi echi­ conlucrat la realizarea unui poate primi valenţe scenice Sfatul ni'
deosebite şi este şi competi­
priveşte îndeobşte cu cir­ librat care-şi disimula de spectacol împreună cu Aurel tiv în concursurile de gen. ordinea
cumspecţie şi are faţă de In raportul prin care-l obicei tristeţile şi însingu­ Doroga, Ioan Preda, viitor di­ Brigada are efect în colecti­ tură; ?
7.30 Azi,
rector al Teatrului de estradă
ea reacţii de recul S-au propunea ca membru co­ rările printr-un umor scăpă­ Deva. Mai vîrstnicii oraşului vul pe care îl vizează, nu e Revista i
gen artistic de concurs, decît
ivit de aici şi comenta­ respondent al Academie’ rător şi subtil. A avut un îşi amintesc că în 13 martie pentru specialişti. rierul r
tori excesivi, care au mers Române, MihaiI Sadoveanu sentiment al măreţiei şi 1947 in sala Teatrului comunal — Găsiţi posibilă reînfiinţa­ Buletin
pină la a-i minimaliza, so- spunea că „Balada morţii. misterelor naturii cum poa­ „Gheorghe Dirna" din Deva rea şi, implicit, reluarea suc­ Audienţa
Buletin
s-a prezentat „ ...un spectacol
c-otindu-l un tel de măs­ Balada munţilor sînt reali­ te numai la 'Sadoveanu mai . festiv de varietăţi cuprinzînd colectivul artistic am lucrat z.i ceselor (de două ori laureată Revista
şi noapte pentru construirea
cu locul I pe ţară în Festiva­
cărici, versificator de cro­ zări perfecte ce-l pun pe intilnim. Tradiţionalist prin scenete, recitări, cîntcce, dan­ lor. Am făcut o treabă ca lul naţional „Cîntâi-ea Româ­ 10.40 Or
nici rimate. Adulatorii săi Topîrceanu alături de marii crez şi concepţie, a sur­ suri de către tinerii care s-au lumea . Am început să aducem niei" — n.n.) estradei Casei de zică po
zii Botoş.
Frontului
organizat
in
jurul
mizau exclusiv pe baladele noştri poeţi naţionali", pen­ prins prin dezinvoltura cu Democratic Universitar — sec­ de acasă costumaţie, am în­ cultură din Deva, o formaţie lefcin
la care dumneavoastră aţi adus
văţat machiajul. După o pe­
vesele, pe umorul său adi­ tru că „în ele se găseşte care uza de cele mai nea­ ţia Deva" din care făceau par­ rioadă am fost nevoiţi să o serioasă contribuţie ? uniţ­
că, şi pe solidaritatea sa valorificarea înaltă a ce­ şteptate neologisme. In te elevi, muncitori, studenţi. schimbăm pe rînd sediile. Prin- — Cu unele eforturi şi de­ ii. 35
Buletin
De asemenea, în 20 iulie, ace­
tandră cu „universul mic". leilalte laturi, care dă ope­ sfirşit, să nu-l uităm ca sti­ laşi an, Sindicatul mixt al ar­ tr-o continuă strădanie am cău­ păşind o stare de inerţie tre­ Atlas cu
tat ca spectacolele noastre să
cătoare.
Ceilalţi, judecătorii cei se­ rei sale o gravitate pe care list, un stilist de mare cla­ tiştilor, scriitorilor şi ziarişti­ nu sufere calitativ, le numero­ — Ce se poate întreprinde comoara
lor din Deva a organizat „ ...un
De la 1
veri şi posaci, supralicitau eu o preţuiesc îndeosebi". să, un virtuoz al formei, mare festival artistic-muzical tam, în cadrul unei stagiuni pentru re vitalizarea genurilor tin de ş
Prezentam
specta­
continue.
aspirină neostenit spre per­
in schimb lipsa de profun­ Şi tot el - Topîrceanu fiind fecţiunea expresiei. Sint închinat sărbătorii recoltei la cole pentru copii (comedia artistice menţionate la nivelul dian clu!
care îşi vor da concursul toţi
întregului judeţ ?
minut c
zime şi de mister, facilitatea receptat indeosebi ca poet calităţi graţie cărora îl sim­ artiştii instrumentişti din lo­ muzicală „Scufiţa roşie" — — Cred că în acest sens spri­ Orele sei
n.n.), vodeviluri („Piatra din
mijloacelor şi efectelor. Şi — remarca valoarea artisti­ ţim şi azi, la Centenar, calitate. Scopul festivalului casă" de Vasile Alecsandri — jinul . conducerilor întreprinde­ ir Buleti
este de a răspindi in masele
Săotămîn
unii, şi ceilalţi, aflaţi la că şi aceea de document largi populare gustul pentru n.n.). rilor trebuie să fie unul real. nă şi in te
E necesar să se manifeste i-
— Şi totuşi, primul specta­
aceeaşi distanţă de adevăr, omenesc a prozei din Amin­ contemporan cu noi, tinăr arta muzicală". Şi tot în 1947, col cu adevărat de estradă ? niţiativft. Nu trebuie să se a- zică. ’nf<
orchestra de balalaici prezenta
19.30 Per
incă şi viu.
— A fost_ „în pas cu noi",
dovedeau că-/ citiseră su­ tiri din luptele de la Tur- un spectacol cu Felician Făr- prezentat tot de amatori la jungă la a se stabili pe plan 20.00 Ra<
sau
judeţean
ce
municipal
perficial, receptindu-l doar tucaia şi din Pirin Pianina. RADU CIOBANU caşu, Gheorghe Bratoveanu, sala „Arta", o adevărată «plen-* trebuie făcut în domeniul Sear.ă ct
soţii Aurica şi Gheorghe Vas. doare arhitectonică, cu . loji, - muncii spirituale, ce colective su!>£stia
Dirijor prof. Ion Munteanu. decorată cu basoreliefuri, or­ artistice trebuie să înfiinţeze jmiml; ?
In 1948 au luat fiinţă „orches­ namente care o făceau să ri­ cutare sau cutare unitate e- Muzică i
tra filarmonică" a Consiliului valizeze cu cele mai frumoase conomică. E necesar în fond 24.00 Bul
sindical judeţean, echipa de săli din ţară. Iar spectacolul să ne gîndim mai mult şi cu
\ Viaţa literară dansuri a Clubului sindicate­ prezentat de profesionişti cu folos la viaţa spirituală â oa­
Eternitate lor din Deva, iar Teatrul popu­ prilejul înf|jnţării Teatrului de menilor.
I S lar de pe lîngă Consiliul sin­ estradă Deva a avut loc la — Iar în privinţa instructo­
s s Tinerii poeţi, membri piesa „Copiii soarelui*» de ÎS februarie 1957 cu „O noap­ rilor ?
dical judeţean a pus în scenă
te în Cuba", teatru al cărui
— Aceştia se cer căutaţi în
înainte de a înţelege primul cuvînt,
s am ştiut că aerul tău îl respir, patrie \ ai cenaclului literar „Lu­ Maxim Gorki în regia lui Vla- actor am fost şi eu pînă în rîndul celor mai buni briga­ can (Pai
DEVA
cian Blaga" din Hune­
1959. Printre proaspeţii anga­
prestanţă
cu
dieri
interpreţi
dimir Hîncu, cel care m-a în­
I fără de el sîngele meu ar fi singur, i doara, au fost prezenţi văţat ce înseamnă arta adevă­ jaţi : Lucian Radulian, soţii şi personalitate, care deţin pescu (
Vas, Aurel Doroga, Maria Stai-
DOARA:
deopotrivă calităţi pedagogice.
I fără de el n-aş fi privit curcubeul, cu creaţie în paginile rată. Era adeptul filmului mut, cu, Titus Burducea, Margareta — E mult sau puţin ce oferă (Modern,
înaltul zbor al păsării, unor cunoscute reviste acorda atenţie gesticii, mimicii, Ileş, Erika Meszaros, Petrache viaţa artistică deveană locui­ infernală
I prin aer înaintez \ de specialitate. Astfel, ceea ce pentru noi a înseninat Rubei. în 1959, în spectacolul torilor ei ? B); Sup
I-II (Fia
„Cu pas tineresc înainte", pe
extrem de mult. între inter­
I şi umerii despică timpul, \ în ,Orizont" semnează preţi : Ioan Iliaşă, Gheorghe un text de Petre Tîrău şi Va­ — Faţă de anii ’50, numărul argin*
t
ating cit degetele respiraţia tuturor poezie Liliana Petruş, sile Dan, în regia lui Ioan locuitorilor oraşului s-a tri­ ŞÂT-’
I lucrurilor. \ Virgiliu Vera, Dumitru Mărcuş, Traian Stănculescu, Preda, coregrafia Liviu Oros, plat, iar în viaţa spirituală a pale
aceeaşi
Ion Bordan, oameni de profe­
proporţie.
crescut
I CONSTANTIN STANCU s Spătaru, Alex Podea, sii diferite, interpreţi amatori au mai evoluat Dinu Iau cu, Mai trebuie acţionat încă pen­ electroni
Ştefan Răduţ, Felician Fărea-
Concurs
l Dorina Balla, Laura pasionaţi. şu, Natalia Radulian. Ce fru­ tru educarea în spiritul fru­ PENI :
Meda-Susan, iar în „Fa­ — Concertele de estradă îşi moşi erau toţi si ce lucruri mosului artistic. tural); 1
milia", Nicolae Sergiu- făceau şi ele apariţia in viaţa minunate am făcut ! ra din
— Cum s-a produs apropierea
Vintilă şi Călin Hera. artistică a oraşului. de mişcarea artistică de ama­ Convorbire consemnata de (Luceafî
Destine
— In 1949/50 s-a prezentat tori ? MINEL BODEA rul);
Marin i
toresc);
lie peni
riile I-II
Un con
Fanfara - expresia unei stări de spirit ua roş
Promisi
deţi ca-
GEOAG
Alături de formaţiile co­ în centrul oraşului cu pri­ rijor, a evoluat ca instru­ păşit alături de cei mai ploilor
rale, fanfarele sînt colective lejul concertelor de pro­ mentist. Alături de el pot vîrstnici 17 tineri care, în cultură]
artistice cu o existenţă res­ menadă. Fanfara cheamă, fi amintiţi Emanoil Prese- timpul liber, învaţă să cu­ canul <
Aven tui
pectabilă şi respectată de trezeşte amintiri, antre­ can şi Ilie Vlase care „cîn- noască tainele instrumen­ wyer ★
comunitatea umană. în cen­ nează, înfioară... tă" încă de la înfiinţarea telor muzicale. Pot fi evi­ Indianu
trele muncitoreşti, îndeo­ La întreprinderea minieră formaţiei, Ioan Cenuşe (di­ denţiaţi pentru strădania să ne i
de cult
sebi în rândul minerilor, Barza, fanfara a luat fiin­ rijor secund), Ioan Clug şi şi priceperea lor: Florin Atenţie
ele au devenit adevărate ţă în anul 1933. La peste alţii. Sînt oameni cu pre­ Costea, Ioan Ştirbu, Cor­ tur (3
instituţii pe care oamenii o jumătate de veac de exis­ gătiri şi meserii diverse — nel Niţă, Constantin Jurcă, Aripi c
na); G
le sprijină să-şi desfăşoare tenţă numără 36 de mem­ electricieni, lăcătuşi, strun­ Sorin Faur ş.a. păsările
activitatea şi, în acelaşi bri. Majoritatea sînt oa­ gari, şoferi, preparatori, Infuzia de tinereţe, repe­ nerul)
maiştri mineri aparţinînd
timp, aşteaptă să fie ală­ meni în virstă, care parti­ tiţiile desfăşurate cu regu­
cipă cu regularitate la re­ cu precădere I.M. Barza, laritate şi seriozitate fac
turi de ei în diferite mo­ petiţii, la manifestări, a- U.U.M.R. Crişcior, Autoba­ ca această fanfară să aibă
mente ale vieţii. Bucuria tunci cînd sînt chemaţi. zei. dar şi pensionari. Por- evoluţii deosebite în Festi-
cea mai mare o produc a- Ei s-au unit în jurul lui nind tocmai de la această valul naţional „Cîntarea
Petru Vlait (Cerbăl) pictînd po sticlă. tunci cînd sînt auzite evo- Iulian Nedelea, aflat la ultimă categorie, conduce­ României", să se menţină Pentr
Foto NICOLAE GHEORGHIU luînd la momente festive, pupitru de peste 30 de ani, rea, comitetul sindicatului fi f ."3hir
de sărbătoare, în parc sau care, înainte de a fi di- întreprinderii miniere, clu­ şi să menţină o stare de tempor;
dea pn
spirit, spre satisfacţia mi­
bul s-au preocupat de înti­ nerilor, a celorlalţi oameni cale su
lapoviţ;
nerirea formaţiei cu elevi ai muncii din Zarand. cursul
Parafrazînd titlul unui iaspiraţie populară, intens de la Liceul industrial Bar­ nant sv
cîntec al grupului vocal- Argumente pentru... „CÂMON" elaborată armonic şi poli­ za. Au fost pregătiţi şi au B. CÂTÂLIN care pc
de avei
instrumental „Canon" re­ fonic, generos redată atît sufla s
memorăm cu plăcere clipe­ violoncel, pe noii veniţi Mai vechilor piese muzi­ vocal cit şi instrumental. rat, cu
porare
le petrecute într-una din Lilian Iacob — vioară, Ia- cale ale grupului — „Argu­ Vocile membrilor formaţi­ 40—00 i
serile trecute la Casa de kab Ladislau — vioară, ment pentru pace", „Cînte- ei impresionează în mod POŞTA REDACŢIEI rul sud
cultură din municipiul, Hu­ chitară şi voce şi Florin cul omului din turn" „Tran­ deosebit prin acurateţea lor. rhe mii
nedoara, unde muzica şi Cheţe — violă, a făcut do­ silvania"— li s-au alăturat prin omogenitate profe­ se într
S grade
TEBERIA VOICA — Hunedoa­
poezia şi-au dat o fru­ vada acumulărilor calitati­ compoziţii noi, tot pe ver­ sionalism. Sînt argumente ra. Semne certe ale unei crea­ simţi sufletul/ Mai bogat c-o între 5
simţire, c-o noapte".
moasă întîlnire. ve ale ultimilor ani de rod­ surile poeţilor Eugen Evu care pledează în favoarea ţii sensibile. Reţinem : „Am MAXIM BOLBOS — Dobra. La n
Recitalul formaţiei „Ca­ nică activitate artistică, actului de cultură, al mo­ ajuns in taină Ia rîul/ Pcete Intr-adevăr, aşa cum aţi re­ fi schii
£1 tem]
non". care în noua formulă încununată cu lauri pentru şi Ioan Evu, cum sînt „în­ mentului de dducaţie ar­ care trec lin/ Un cîntec abia marcat şi dumneavoastră, poe­ cădea
ziile sînt cam stlngace. Vă
murmurat/ Şi pletele de aur
include pe lîngă... veteranii primele locuri pe ţară şi trebări", „Craiul munţilor", tistică oferit de aceşti ti­ ale femeii/ Dae-ai să vii pc- sfătuim să participaţi la şe­ locale,
Ioan Evu — chitară şi voce, mai ales cu sufragiile celui „Colind", care au adăugat neri entuziaşti. nserate aici/ Soarbe o picătură dinţa unui cenaclu literar din ta inte
Graţian Ordean — chitară mai sever critic — publi­ momentelor de autentică dtn vraja nopţii,/ Ascultă cin- Deva sau Hunedoara, pentru la 50—7
ost.
şi voce, Mircea Goian — cul. poezie, o melodică nouă, de Prof. CONSTANTIN HUŢAN tecul dc ape/ Şi-atunci ai să-ţl a cunoaşte exigenţele eo se
cer unei creaţii.