Page 74 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 74
<de ani de la crearea
< iP A R T ID U L U I C O M U N IS T R O M Â N ,
Bogatul tezaur al tradiţiilor revoluţionare
ale proletariatului român
La 8 mai 1986, poporul nostru aniversează împlini Primele organizaţii ale
rea a 65 de ani de Ia crearea Partidului Comunist muncitorimii au luat naş
Român, gloriosul detaşament de avangardă al clasei tere încă la mijlocul seco
muncitoare, care a ridicat pe un plan superior lupta lului al XlX-lea sub forma
ORGANAL COMITETULU de eliberare socială şi naţională din patria noastră, asociaţiilor profesionale de
I t t f e l U i U J B D P U l / V R ; J U D E Ţ E A N în cinstea memorabilului eveniment, în toate localită întrajutorare. în 1846 şi,
ţile judeţului se organizează manifestări politico-edu- respectiv, 1851 s-au creat
cative şi cullural-artistice care scot în evidenţă dru asemenea asociaţii la Timi
mul glorios de luptă al poporului român condus de şoara şi Braşov, apoi Ia
Anul XXXVIII, nr. 8 818 DUMINICĂ, 23 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani partid, împlinirile fără precedent obţinute în timpul Oraviţa, Reşiţa, Arad, Tur-
nu Severin, Cluj, Iaşi etc.,
eroic ce a trecut de la Congresul al IX-Iea al partidu
lui, perioadă pe care întreaga naţiune, cu neasemuită ajungînd în 1872 la 51.
mîndrie, o numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu". Este în procesul luptelor so
evidenţiată deopotrivă munca avîntată, plină de patos ciale şi al organizării lu
CAMPANIA AGRICOLA DE PF lIMAVARA % revoluţionar pentru îndeplinirea sarcinilor economice crătorilor, un rol impor
ale acestui prim an al cincinalului 1986—1990. tant l-a avut în viaţa poli
tică a României apariţia
Rememorînd drumul re grevele muncitorilor de la presei muncitoreşti: „Tipo
graful român" (1865), „A-
In toate unităţile - eforturi voluţionar de luptă al topitoriile de fier Cerna şi nalele tipografice" (1869),
Govăjdia (1837) sau Baia
Partidului Comunist Ro
mân de-a lungul celor 65 Mare (1848). în deceniile „Uvrierul" (1872), care au
de ani de glorioasă istorie şapte şi opt ale secolului abordat pe lingă problema
stăruitoare pentru însămînţarea trebuie să subliniem faptul trecut mişcările iau însă tica noii clase sociale şi as
un puternic caracter colec
că înfiinţarea lui încunu
pecte ale promovării prin
nează, dă sens şi amploa tiv', o amploare deosebită cipiilor organizării de sine
culturilor în epoca optimă! re fără precedent luptei având greva celor 4 000 stătătoare a lucrătorilor, a
muncitori din portul Brăila,
clasei muncitoare, ale că
solidarităţii lor, a trezirii
rei începuturi sînt consem din 1875, a minerilor din conştiinţei de clasă.
nate încă de la sfîrşitul se Petroşani (1879) etc. Sem Concomitent a apărut şi
— N'c-am însuşit deplin crau la pregătirea terenu curăţarea pajiştilor natu colului al XVIII-lea şi în nificaţia acestor mişcări s-a dezvoltat în ţara noas
şi responsabil sarcinile ce lui, iar Luca Hacicu planta rale. Pînă în prezent, din ceputul secolului al XIX- constă în faptul că ele au tră mişcarea socialistă —
le-a pus în faţa lucrătorilor cartofii. Ladislau Demeter, cele 305 ha păşuni şi fine lea. Astfel, în această pe pus cu tărie în evidenţă proces complex, manifes
ogoarelor tovarăşul Nicolae secretarul organizaţiei de ţe au fost curăţate 240 ha. rioadă au loc conflictele de necesitatea organizării pro tat la noi în raport cu con
Ceauşescu, secretarul gene partid din sat, este coor Conducerea cooperativei va muncă de la manufactura letariatului în scopul dez diţiile concrete, specifice
ral al partidului, la Plena donatorul întregii activităţi. trebui să-i mobilizeze la de postav din Pociovalişte voltării cu succes a luptei
ra lărgită a Consiliului Stăm de vorbă cu Victor această activitate şi pe cei (1796, 1799, 1803), de la mi şi realizarea, in perspecti Prof. RODICA ANDRUŞ
Naţional al Agriculturii, Adam, şeful formaţiei de ce încă n-au ieşit la mun nele din Băiţa, Cojocna, vă, a ţelurilor sale revolu
Industriei Alimentare, Sil mecanizare ce deserveşte că — Doina Horvat, Ladis Ocna Sibiului, Zlatna (1804), ţionare. (Continuare în pag. a 2-a)
viculturii şi Gospodăririi C.A.P. Mînerău. El ne spu lau Golomboş, Iulian Bera, r s jmrmm * mmmm t «Mur 0 mmmm t m m r 0 m m m r t m m m m r m m m m m m 0 m m m 0 m m m m 0 m m m r 0 m m m m M
* m m m m w m m
0 m rm ar t m m
Apelor — ne spunea Ioan ne că pînă acum au fost Galcniţa Nemeş, Nicolae
Furca, preşedintele C.A.P. transportate în cîmp 300 Ţîrlea — pentru ca lucra
Peştişu Mare. De aceea am tone gunoi de grajd, s-au rea să se încheie cît mai
început campania de pri semănat şapte hectare cu grabnic. Mecanizatorii Con
măvară cu hotărirea de a sfeclă furajeră şi trifoi în stantin Prisecaru şi Dorel
realiza cadrul cel mai a- cultură ascunsă. în aceste Pestişan pregăteau terenul,
decvat obţinerii de recol iar Vasile Habor planta
te superioare pe toate su C. U. A. S. C. cartofii. Simion Moraru,
prafeţele. Pe terenurile ce HUNEDOARA şeful secţiei de mecanizare
vor fi cultivate cu legume, ce deserveşte cooperativele
cartofi şi sfeclă am admi agricole din Peştişu Mic şi
nistrat 1 000 tone gunoi de zile mecanizatorii Gheorghe Nandru, ne spunea
grajd, am aplicat amenda Mihai, Gavrilă llărău şi — Toate tractoarele noas
mente şi îngrăşăminte chi Vasile Hălăştiucă pregătesc tre se află în lucru la fer
mice. Acordăm o atenţie terenul ce urmează să se tilizarea ogoarelor, pregăti
deosebită pregătirii terenu însămînţeze cu porumb. rea terenului şi semănat.
lui, efectuăm însămînţările Şi la C.A.P. Pestişu Mic O formaţie din care fac
respectînd cu stricteţe teh am intilnit o activitate sus parte Ioan Ciorogar, Con
nologia fiecărei culturi. ţinută. Aici s-a încheiat stantin Ilăucă, Mihai Scro-
— Ce aţi semănat pînă însămînţarea' borceagului, boniţă şi Miron Arhodenci
acum 7 sfeclei furajere şi trifoiu lucrează la transportul ul
— Toate culturile din lui în cultură ascunsă. Un timelor cantităţi de îngră
urgenţa 1. Adică cinci ha mare număr de cooperatori şăminte organice de la
cu legume rădăcinoase şi — printre care Dorel Ţîr- C.A.P. Nandru. Conduce
cinci ha cu sfeclă furajeră. lea, .Nicolae Smadici, Leo- rea cooperativei a mobilizat
Am efectuat lucrări de cea rinţ Serban, Alexandru Lu la această activitate şi ate
mai bună calitate. ca, Viorel Scheleşan, Florin lajele oamenilor din sat.
In ziua raidului nostru, Ţîrlea şi alţii — lucrau la Brigadierul Tăiţă Şerban
un mare număr de coope defrişarea unei suprafeţe evidenţia hărnicia coope
ratori lucrau la sortarea de cinci hectare ce va fi ratorilor Sabin Bencovici,
cartofilor de sămînţă. Prin redată circuitului arabil. Gheorghe Toma, Adam întreprinderea „Vidra" ÎN ACTIVITATEA DE CONDUCERE -
tre cei mai harnici — cum Alţi cooperatori — dintre Ştefan, Gheorghe Cioro Orăştle, secţia Hunedoa
ne spunea brigadierul Adam care se remarcă Ioan Bo- gar, David Şerban şi a ra. Dacă întrebi in ate STIL DE MUNCĂ DINAMIC, EFICIENT
lierul pentru croit gulere
Raita — erau Ionel Moise, jan, Ioan Irinei, Romulus altora. Mecanizatorii Du şi haine din materiale re
Cornel Totonea, Ladislau Stanciu, Iosif Voinea, Par- mitru Ichim şi Ioan Căîean cuperate rcfolosibile, cine Realizăm o împletire armonioasă
Nagy, Florian Fodoca, Du tenie Negrilă, Ioan Lupu, muncesc la pregătirea te este cea mai harnică lu
crătoare, ţi se răspunde
mitru Carp, Rozalia Feher, Ioan Voinea, Gheorghe renului ce se va cultiva cu prompt: Rodica Jderu,
Elisabeta Nagy, Rozalia Ne- Cursan — avîndu-1 în frun cartofi şi porumb, pînă în fapt pe care ii consem a mijloacelor acţiunii de perspectivă
grilă, Maria Şerban şi al te pe Adam Ciorogar, de prezent fiind discuite 25 năm şi noi in consecinţă.
ţii. Mecanizatorii Andrei putat în consiliul popular de ha. Foto N. GHEORGHIU
Tamaş şi Ioan Bordenci lu comunal — munceau la TRAIAN BONDOR cu modalităţile operative
- © - ® - ® - © - Q - © - © - O - < ş - e - © - 0 - 0 - 0 ~ G - O “ © - © - Q - - 0 - © - O - © - ® - ©
Potrivit orientărilor date dire, a fondului dc idei
de Congresului al XlII-lea existent în organele de
Răspunsuri prin fapte unui imperativ major: al partidului, de tovarăşul partid şi de stat, o consa-
Nicolae Ceauşescu, în cin
crăm fundamentării temei
cinalul actual crpsc con nice a programelor, planu
„Mai mult fier vechi pentru oţeiăriile Hunedoarei siderabil volumul şi com rilor şi analizelor, care di-
recţionează activitatea în-
plexitatea sarcinilor eco-
nomico-socialc, ceea ce im tr-o perspectivă mai largă,
în ansamblul activităţii pe deplin cpnştienţi de ro acţiune, sarcini, termene şi şi muncii neobosite dc care plică, evident, perfecţio în prezent, organizaţia co
de'producţie ce se desfăşoa iul decisiv pe care activi responsabilităţi precise. Dar au dat dovadă sing. Nicolae narea continuă a conduce munală de partid dispune
ră în Combinatul siderur tatea ce o desfăşoară o are dincolo de aceste programe Dupceanii, ing. Oliver Sa- rii comunelor, a tuturor de asemenea programe şi
gic Hunedoara, celor peste asupra bunului mers al rămîn faptele, iar acum, bău, maistrul Marin Mîn- domeniilor vieţii econo planuri pentru toate do
1 500 de oameni ai muncii producţiei întregului com după două luni şi două de druţ, şefii de echipe Viorel
din cadrul uzinei nr. 8 le binat, afirma ing. Emil cade din acest an, avem Alba (lăcătuşi) şi Vasile
revin ca principale sarcini Petruş, directorul uzinei cu ce ne mândri. Juveldeanu (electricieni), VIAŢA DE PARTID
aprovizionarea cu fier ve nr. 8. încă din anul trecut într-adevăr, faptele sînt muncitorii Nicolae Tănase
chi în cantităţile şi sorti ne-nm pregătit temeinic cele care dau oamenilor şi Vasile Alexandru. Tot
mentele stabilite, pregătirea aici, pentru creşterea fia mico-sociale. meniile activităţii econo-
acestuia pe calităţi şi la bilităţii liniei tehnologice Biroul comitetului comu mico-sociale şi cultural-
greutatea volumetrică nece / ■ emOMLUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA” ■/ şi sporirea productivităţii nal de partid Boşorod a- educative.
sare bunei desfăşurări a tei muncii, ing. Lucia Cristea cordă o atenţie deosebită în acelaşi timp, ne ocu
procesului de elaborare a a conceput un dispozitiv îmbunătăţirii stilului de păm cu insistenţă de utili
metalului în cuptoarele o- pentru ca 1986, primul an muncii din uzina nr. 8 automat pentru comanda conducere a economiei, ac zarea acelor modalităţi şi
ţelăriilor. Sînt sarcini deo al celui de-al 8-lea plan reale motive de satisfacţie, ghilotinei de tăiat sal tivităţii sociale şi cultura forme care dispun de ca
sebit de importante, de cincinal, să marcheze un de împlinire. Astfel, la sec telele din vată. le din toate satele, stră- pacitate maximă de trans
mare răspundere, avînd în salt calitativ însemnat în ţia de valorificare a zgu La secţia alimentarea o- duindu-se să facă din stilul punere în viaţă a preve
vedere faptul că de modul munca noastră, să răspun rii şi metalelor recuperate, ţelăriilor se află în curs de lucru pîrghia esenţială derilor adoptate. Practica
în care acestea sînt înde dem prin fapte imperati după ce în anii trecuţi s-au de finalizare lucrările de a obţinerii eficienţei ma mai îndelungată ne-a aju
plinite depind rezultatele vului major de a asigura înregistrat rezultate mo extindere a şarjării nr. 2, xime. în acest context, ne tat să folosim o multitu
obţinute de oţelarii şi la- oţelăriilor Hunedoarei fie deste, producţia de vată care va permite mărirea străduim să realizăm un dine de astfel de mijloace,
minatorii Hunedoarei. rul vechi necesar. La nive minerală obţinută din zgu capacităţii de depozitare echilibru cît mai bun între
— Toţi oamenii muncii lul conducerii colective, al ra de furnal este în creş a fierului vechi, şi asigu formele şi modalităţile care IERONIM GRECU,
din secţiile uzinei noastre comitetelor de partid, sin tere, la zi raportîndu-se o rarea unor condiţii optime vizează perspectiva dezvol secretarul
— alimentarea oţelăriilor, dicat şi U.T.G. au fost ela depăşire a planului de 150 de sortare a metalelor. La tării de ansamblu şi mij Comitetului comunal
valorificarea zgurii şi meta borate, în vederea atingerii de tone. Altfel spus, acest loacele acţiunii concrete, de partid Boşorod,
lelor recuperate, de pre acestui obiectiv, prografhe succes este rodul moder M1RCEA DIACONU imediate, de zi cu zi. De primarul comunei
gătire a metalelor Simeria speciale de măsuri, care nizării camerei de fibrili- aceea, o însemnată parte a
şi Valea Şermagului — sînt cuprind direcţii concrete de zaro a instalaţiei, al gîndirii (Continuare în pag. a 2-a) efortului colectiv de gîn- (Continuare in pag. a 2-a)
