Page 75 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Bogat tezaur al tradiţiilor

(Urmare din pag. 1) crearea unui partid politic dul muncitorilor din Româ­ dumini
al clasei muncitoare, pen­ nia şi-a spus cuvîntul faţă
IN ACTIVITATEA DE ÎNTREŢINERE Şl REPARAŢM tru găsirea celui mai po­ de toate marile probleme 11,30 Tel,
11.35 Lur
trivit nume pe care să-l care frămintau societatea 12.40 Din
lui
României. Ideile înaintate,
românească, luind poziţie
Secţia mecanică - un mecanism bine pus ia punct revoluţionare, au fost bine­ poarte, un pas important şi preconizînd soluţii în 13.00 Aib
pe această linie fiind Con­
(pa:
cunoscute în România şi
gresul socialist de la Iaşi,
' tri.
au avut o viguroasă forţă din 1879, care a vădit o a- conformitate cu interesele 14 1 4 l xtCoii
de clasă, cu aspiraţiile re­
Mecanizarea pe scară tot crări bune, dar cum pen­ bricaţia — tehnicienii Ioan de influenţare în lupta cla­ propiere importantă a so­ 19.00 Teii
mai largă a lucrărilor de tru confecţionarea noilor Andrei şi Petru Herban, sei muncitoare împotriva cialiştilor de mişcarea mun­ voluţionare ale proletaria­ 19.20 Ţar
lor)
tului, ale maselor largi
exploatare, transport şi piese ne foloseam de mo­ subinginerii Samoilă Mo- exploatării, a asupririi citorească. Acest fapt este şart
preparare a minereului de dele, adică de piese uzate, dîrcă, Elena Harhătă şi străine, pentru libertate şi evident, mai ales în pro­ populare. 19.40 Cin
(co:
fier din adîncurile Munţi­ toleranţele erau cam mari. Anica Varvaroi. înfăptuirea deplină a uni­ gramul din 1886, intitulat Aşa după cum aprecia to­ 30.20 Filn
lor Poiana Ruscăi au impus Necazul venea de la faptul Secţia mecanică de în­ tăţii naţional-statale. semnificativ „Ce vor so­ varăşul Nicolae Ceauşescu, „Pe
crearea, în cadrai între­ că prea puţini ştiau să ci­ treţinere şi reparaţii Te­ „Partidul clasei muncitoa­ ţă“
prinderii miniere Hune­ tească un desen, o docu­ liuc îşi justifică pe deplin Cel mâi important eve­ cialiştii români ?", care sus­ re din România, înfiinţat 21.35 Vcş
mai
doara, a unui colectiv spe­ mentaţie tehnică. renumele de mecanism de niment al vieţii politice a ţine şi argumentează ne­ în 1893, pe baza principii­ 21.50 Tel
cializat în efectuarea repa­ Aveam să ne convingem, ceasornic bine pus la punct. secolului trecut l-a consti­ cesitatea cuceririi puterii lor socialismului ştiinţific,
politice de către proleta­
raţiilor şi întreţinerii utila­ în urma discuţiilor purtate Argumentul forte — re­ tuit, fără îndoială, apariţia riat. a teoriei de clasă a lui LUN
jelor aflate în dotare. „Eve­ cu mai mulţi interlocutori, zultatele obţinute în pro­ socialismului ştiinţific, ela­ Marx şi Engels, şi-a asu­ 20.00 Tel-
nimentul" a avut loc în de faptul că asemenea si­ ducţie an de an. Dinamica borat de Karl Marx şi Frie- Anul 1890 aduce un nou mat din pi’ima clipă misiu­ 20.20 Act
nan
anul 1969, atunci cînd, la tuaţii şi modalităţi de lu­ producţiei arată că volu­ .derich Engels. Răspîndirea eveniment important — nea istorică de a conduce 20.35 Tez
Teliuc, a fost înfiinţat a- cru au rămas de domeniul mul acesteia a crescut, de marxismului în ţara noas­ transformarea cercurilor lupta revoluţionară pentru (co)
telierul mecanic pentru în­ la un an la altul, cu 10 muncitoreşti în cluburi cucerirea puterii politice de 20.50 Cor
mu;
treţinere Ia gura minei, la sută, în timp ce pro­ tră a fost înlesnită de ac­ muncitoreşti, ca organizaţii către proletariat şi cele­ 21.00 Ror
astăzi Secţia mecanică de I.M. HUNEDOARA ductivitatea muncii a cres­ tivitatea Asociaţiei Interna­ locale ale Partidei Socialis­ lalte mase muncitoare de lor)
întreţinere şi reparaţii Te­ cut, la rîndu-i, cu 170 la ţionale a Muncitorilor şi te. în această nouă fază la oraşe şi sate, pentru a 1
sori
liuc. începuturile activită­ sută faţă de cea înregis­ Comuna din Paris. Ideile se punea problema centra­ transformarea socialistă a 21.50 Tel
ţii atelierului sînt încă trecutului. Firesc, avînd în trată în 1969. De aseme­ Internaţionalei I au pătruns lizării nemijlocite, din societăţii româneşti".
proaspete în amintirea ce­ vedere că peste 80 la sută nea, aceeaşi dinamică a în România nu numai pe punct de vedere organiza­ După anul 1893, parti­
lor mai mulţi dintre oame­ din colectivul secţiei îl for­ cunoscut-o şi diversifica­ calea scrisului, ci şi prin toric, a tuturor organizaţii­ dul clasei muncitoare din
nii muncii care astăzi for­ rea producţiei, ajungîndu-se legăturile directe stabilite lor politice muncitoreşti. România a acumulat expe­
mează „un colectiv—cea­ mează oamenii crescuţi de la 30—40 produse şi Lucrările Congresului, con­ rienţă prin analiza temei­
sornic", aşa cum îl nu­ aici, o dată cu secţia, mai lucrări executate lunar, în cu această organizaţie de vocat în acest sens, s-au nică a realităţilor social- bucu:
mea tehnicianul Ioan An­ întîi ca elevi—practicanţi ăi primul an de la înfiinţare, către unii socialişti români, desfăşurat la Bucureşti, în economice şi politice, în lu­ fcualitatc
te * R;
drei, şeful secţiei. şcolilor profesionale, apoi la peste 800 în luna martie în acest climat, în deceniul zilele de 31 martie — 3 a- mina socialismului ştiinţi­ vista pr
ca meseriaşi. Lăcătuşii Toa-
program
— Lucrurile nu au mers der Avarvarei, Ana Bîlcu, 1986. şapte au luat fiinţă primele prilie 1893, el avînd sarci­ fic, formulînd pentru fie­ Magazin
ca... ceasul de la bun în­ Gheorghe Stîngâ, sudorul Ca deosebit de mobiliza­ organizaţii socialiste din ţa­ na de a stabili statutul şi care etapă istorică progra­ De toate
ceput — ne spunea strun­ Elisabeta Andraş, strunga­ toare apar sarcinile de ra noastră, care purtau di­ programul partidului, de a mul corespunzător de ac­ Radiojui
garul Victor Vlad. care a- rul Octavian Cătălişan, toţi producţie. ce revin oame­ ferite denumiri: comitete alege organele sale condu­ ţiune. Dar, numai mai tîr- cu nouţ
ră; 13,3£
lături de lăcătuşul Abel membrii celor opt formaţii nilor muncii din secţia me­ sau grupuri revoluţionare, cătoare. Adoptînd numele ziu, după crearea P.C.R. şi femeilor
Andrei, frezorul Gheorghe de lucru ştiu exact ce şi canică în acest prim an al cercuri socialiste sau aso­ de Partidul Social Demo­ sub conducerea sa revolu­ selă; 1
Bogdan, bobinatoarea Doi­ cît anume au de făcut, în actualului plan cincinal : ciaţii generale. Un moment crat al Muncitorilor din ţionară a fost asigurată dorice ;
telor ;
na Munteanu, electricianul cît timp. Aceasta datorită, creşteri, faţă de 1985, ale important este marcat de România, Congresul a dez­ victoria deplină a clasei ştiri ;
Ioan Munteanu, formează în primul rînd, organizării producţiei fizice cu 6,7 la crearea, la Bucureşti, în muncitoare, a întregului promen;
„nucleul veteranilor". Nu şi planificării riguroase a sută şi productivităţii mun­ 1872, a Asociaţiei generale bătut probleme legate de popor asupra vechii socie­ tăţi • .
gd
ameliorarea stării materia­
exista o planificare a mun­ muncii, merite deosebite re­ cii cu 4 la sută. a tuturor lucrătorilor din le a muncitorilor, dreptul tăţi bazate pe exploatare Infcv «2
cii, făceam ce şi cît ne venind nucleului tehnic care — Vom îndeplini aceste România. Numeroase do­ la grevă, la întrunire, la şi asuprire, treeîndu-se ho- zică pop
citate;
dădea de lucru maistrul. coordonează, programează, sarcini — sublinia Ioan cumente ale mişcării mun­ organizare etc. tărît la constituirea socie­ pentru
Ne străduiam să iasă lu- urmăreşte şi pregăteşte fa- Andrei, şeful secţiei. Este tăţii socialiste pe pămîntul jurnal;
tragerii
un angajament a cărui via­ citoreşti evidenţiază căută­ Ancorat în realităţile so- La „HTai
rile acestei perioade pentru cial-politice ale ţării, parti- patriei noastre. Turneul
bilitate o susţinem prin Consem
realizările obţinute în pri­ re în C
Hospymsuri prin fapte mele două luni şi două de­ confirm
cade ale anului : depăşirea Mm jurnal;
sportiv;
planului la producţia fi­ dans ;
(Urmare din pag. 1) de la începutul anului, in­ zică, respectiv recondiţio- io activitatea de conducere ti*., de i
terlocutorii noştri nu au
ezitat să releve şi neajun­ nări piese de schimb, con­
secţia de pregătire şi pre­ surile care mai grevează fecţionări de noi piese de
lucrare a metalelor Sirne- asupra activităţii lor: nu schimb, reparaţii capitale (Urmare din pag. 1) surile ce se impun pentru tămînal al fiecărui tovarăş
•ia, urmare a hărniciei şi au fost eliminate în totali­ la utilajele miniere, cu creşterea puterii economice O altă modalitate care
DEVA
competenţei profesionale tate absenţele nemotivate, 632 000 lei, asimilarea în a comunei în 1986. De a- s-a dovedit eficientă este can (Pi
iovedite de sing. Ioan Boi­ nu se asigură întotdeauna fabricaţie a patru noi re­ semenea, tot în ianuarie am cea a adunărilor cetăţe­ pescu
lor, lăcătuşii Costică Moţ încărcarea la capacitate a să le decantăm şi să le analizat, în sesiunea con­ neşti, pe sate. Cu aceste DOARA
(Modcri
■i Ioan Joca, sudorul Va- garniturilor cu fier vechi pera pentru controlerele sintetizăm în raport nemij­ siliului popular, sarcinile prilejuri pre’ucrăm şi dez­ infernal
iile Balaş, se acţionează pentru O.S.M. 2, deseori nu locomotivelor de mină şi locit cu criteriul eficienţei. ce ne revin în 1986 din batem cu cetăţenii hotărî- B); Su
intens pentru reducerea se reuşeşte sortarea cores­ forezele S.B.S., recondi- Avem mereu în atenţie decretele nr. 69 şi 70 .— rile şi legile noi apărute, I-II (Fl
termenului de intrare în punzătoare a „refolosibi- ţionarea, lunar, a peste 70 creşterea eficienţei analize­ privitoare la realizarea sar­ sarcinile ce revin comunei argint
funcţiune a celui de-al lelor aliate" pe mărci de de tipuri de piese, repa­ lor pe care le realizăm în cinilor din Programul unic. si satului respectiv din a- ŞĂNI :
paloş
treilea sortator de şpan. oţeluri datorită încărcării rarea capitală a nouă uti­ plenare, şedinţe de birou, Ambele analize au fost cestea, stabilim obligaţiile electron
ceea ce va duce la creşte­ vagoanelor C.F.R. în loturi laje miniere. Se spune des­ sesiuni ale consiliului popu­ precedate de cîte un con­ fiecărei gospodării în parte, Concurs
rea substanţială a cantită- neomogene. Pentru elimi­ pre colectivul nostru că lar, şedinţe ale biroului trol în C.A.P., C.P.A.D.M. încheiem contracte etc. PE M1 :
ti
ilor de şpan pregătit pcn- narea tuturor acestor caren­ executiv etc. Către sfîrşi- şi industria mică, precum Acest contact frecvent cu VL .1
ru oţelării. este aidoma unui ceasor­ şi de întocmirea cîte unui oamenii satelor ne-a ajutat (Luceaf
ţe se acţionează cu forţe nic, unui mecanism bine tul lunii ianuarie de pildă, şi ne ajută să ne îndepli­ Destine
Fapte, rezultate, răspun­ sporite, dorinţa fierbinte a într-o şedinţă a biroului studiu. în temeiul contro­ nim mai bine sarcinile. rul); PI
suri concrete la un im­ întregului colectiv al Uzi­ pus la punct. Credem că lului şi studiului am a- ţie de <
perativ major — „Mai mult nei nr. 8 — alimentarea nu ne va reproşa nimeni comitetului comunal de doptat obiectivele econo­ Biroul comitetului comu­ resc);
fier vechi pentru oţelăriile oţelăriilor, din' cadrul C.S. dacă acest ceasornic va partid, comună cu biroul mice ale anului, ca şi pro­ nal de partid utilizează, Mă rin
toresc);
Hunedoarei !“. Şi chiar dacă Hunedoara, fiind aceea de merge... înainte faţă de executiv al consiliului popu­ gramul de lucra al comi­ fără îndoială, şi alte forme lie pen
un astfel de răspuns îl a întîmpina cu rezultate ora exactă a planului de lar, am analizat modul în tetului de partid, consiliu­ şi modalităţi prin care ac­ riile I-Il
Un con
reprezintă cele 200 tone şi mai bune în producţie producţie. care am realizat sarcinile lui popular şi conducerilor ţionează în direcţia întări­ ua ros
unităţilor implicate în în­
de fier vechi prelucrat şi apropiatul jubileu al parti­ economice şi sociale pe deplinirea integrală a ceea rii răspunderii comuniştilor ZA : P:
pentru îndeplinirea sarcini­
predat peste planul „la zi". dului. D. MIRCESCU anul 1985, precum şi mă- ce am adoptat în comun. lor ce ne revin. Este vorba ţială (M
Promisi
deţi ca-
Acum totul depinde de de analize concrete la faţa GEOAG
formele şi modalităţile pe locului, de raportările indi­ ploilor
care le folosim, de respon­ viduale în adunări si ple­ cultură]
canul (
de către întreprinderile de nitatea vă poate acorda sabilitatea cu care lucrea­ nare, chemarea în faţa Aven tu
furnizare a gazului metan, încă o categorie dacă exe­ ză fiecare organizaţie şi wyer *
) care pun la dispoziţie ast­ cutaţi lucrări superioare fiecare comunist. biroului a celor care nu-şi Indianu
îndeplinesc îndatoririle etc.
să ne î
fel de arzătoare, prin per­ celei în care sînteţi înca­ de cult
sonal calificat. drat în cea mai mare Printre pîrghiile pe care Cu tot efortul pe care îl Atenţie
parte a timpului de lucru, le folosim cu eficacitate se depunem pentru îmbună­ tur ()
Aripi c
I ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI © Aşa cum rezultă din dacă unitatea are în pla­ numără operativele săptă- tăţirea stilului de lucru, na); G
răspunsul Oficiului de re­ nul său un volum sufi­ mînale, iniţiate de biroul înregistrăm încă neînde- păsările
t cadraţi în muncă în uni­ în întreţinere 3 sau mai tribuire şi legislaţia mun­ cient de lucrări la noua comitetului comunal de sarcini. în bilanţul activi­ nerul)
plinirea unor obiective şi
® în cazul câ nu vă reîn­
ţia pentru mame care au
partid, la care participă şi
cii, la întrebarea dv., tova­
tatea care v-a şcolarizat, mulţi copii în vîrstă de pînă răşe Vasile Diaconu, din categorie şi dacă îndepli­ membrii biroului executiv tăţii noastre pe anul 1985
niţi condiţiile de vechime
tovarăşă Elena Mladin, din la 18 ani, dumneavoastră Orăştie, retribuţia de care al consiliului populai’, ca­ se înscriu şi unele neîmpli-
1 Hunedoara, urmează să nefiind într-o asemenea si­ trebuie să beneficiaţi este în specialitate prevăzute în drele de conducere ale u- niri. Este vorba, în esenţă,
) plătiţi cheltuielile de şco­ tuaţie la data intrării în aceea în raport de califi­ anexa nr .1 din Legea 12/ nităţilor economice şi ale de faptul că deşi», comuna Pen la­
va ■ r ncS
I larizare aferente perioadei vigoare a decretului amin­ carea pe care o aveţi. U- 1971. organizaţiilor de masă şi a livrat suplimentar la fi temţ
nelucrate faţă de cea pre­ tit. vor căd
I văzută în contract. SESIZĂRI - SOLUŢII obşteşti. Aici, într-un spi­ fondul de stat 10 tone carne formă (
rit exigent analizăm modul
Dacă unitatea nu are © Pentru a putea da în care s-au îndeplinit o- bovine, lapte de oaie, 2 900 aven şi
să. Vîr
nevoie de serviciile dv„ vă răspuns problemei pe care ® Cercetînd cele sesizate renului este neîngrijit, plin bectivele stabilite cu o săp- kg lînă, 120 hl lapte de In moi
poate acorda negaţia sau o ridicaţi, tovarăşe Viorel de dv., tovarăşe Constantin de gunoaie aruncate de vacă (de la C.A.P.), am sud-ves
) transferul, situaţie în care Gligor, din Stănija - Bu- Preda, din Deva, bloc A 10, locatarii blocurilor din jur. tămînă în urmă şi stabilim rămas sub plan cu livră­ le mini
se într
consiliul popular al muni­
\ nu mai aveţi obligaţia să ceş, este necesar să preci­ cipiului ne răspunde că în „Pentru amenajarea locului altele — toate derivând din rile la porumb şi cartofi, 3 grade
de joacă pentru copii, con­
zaţi unde sînteţi încadrat
\ plătiţi cheltuielile de şco­ în muncă. siliul popular municipal va planurile şi programele a- lapte de vacă de la gospo­ între 7
mai rit
larizare. zona cuprinsă între blocu­ doptate de plenarele co­ dăriile ■ populaţiei ş.a.
asigura fonduri pentru ma­
) rile 50—51 şi A10 a înce­ terialele necesare, urmînd mitetului de partid şi se­ Această situaţie ne-a de­ diminei
dimine:
© Scrisorii dv., tovarăşă
La m
i © Răspunsul la întreba­ Dora Felicia Burduşel, din put, cu cîţiva ani în urmă, ca locatarii să presteze siunile consiliului popu­ terminat ca, încă de la în­ schimb
rea dv., tovarăşă Susana amenajarea unui loc de munca necesară în cadrul lar. Mai subliniez ideea că noros.
Leaha, din satul Reţi, Blă- Hunedoara, îi răspunde joacă pentru copii, mate­ în fiecare operativă se re­ ceputul anului 1986, să ac­ nala pi
l.C.R.M. Deva : „Conform contribuţiei în muncă pe ţionăm cu energie sporită mă de
jeni, este negativ. Nu vă reglementărilor în vigoare, rializat prin executarea u- anul 1986, conform preve­ partizează un volum cores­ pentru îndeplinirea inte­ soare,
încadraţi în prevederile De­ arzătoarele de gaz metan nei gropi cu nisip. din derilor Legii 1/1985" — se punzător de sarcini con­ grală a tuturor indicatori­ slab la
t cretului privind indemniza­ se comercializează numai beton nefinisat. Restul te­ încheie răspunsul. crete tuturor comuniştilor lor de plan, pentru creş­ tensific
km/li
implicaţi, care stau la baza terea puterii economice a cal se
programului-de lucru săp- comunei. cu dep