Page 76 - Drumul_socialismului_1986_03

a
18 © DUMINICĂ, 23 MARTIE 1986 P 9- 3

33903
j m
IAKT1E

or
cîntccu- FII A) MELEAGURILOR HUNEDORENE )
(color)
lical O INIŢIATIVĂ LĂUDABILĂ
) ® Constructorii de la
ii jtOş-
(cftior) Brigada nr. 3 Haţeg sînt
zi (CO- Cercul de iniţiere muzicală în pragul finalizării lucră­
rilor la microhidrocentrala
aniver-
i P.C.K. de la Zeicani. Aici, priza
lânici Se împlinesc, la 24 mar­ lulia, Sibiu, Braşov, Deva, Academia Română acordă La Şcoala generală nr. 8 le muzicale, făcute de de apă este terminată,
(color): tie, 75 de ani de la moar­ Tîrgu Mureş, Abrud, Cîm- lucrării premiul „Haliade Deva s-a derulat o lăuda­ copii — Cristian Chifor, cla­ bazinul compensator —
e ghea­ tea istoricului Nicolae Den- peni şi Budapesta. A vizi­ Răduleseu". Autorităţile bilă acţiune cu reale ros­ sa a Vil-a (vioară), Geor­ gata în proporţie de 98 la
susianu. S-a născut la 1$ tat principalele localităţi maghiare interzic accesul turi in educarea muzicală giana Bălănică, cl. a fii-a sută, iar la centrala pro-
ra ro- cărţii în Transilvania. Isto­ a copiilor. Iniţ'atâ de Con­ (pian), Beniamin Costa, cl. priu-zisă sînt în execuţie
ir) aprilie 1846, într-o familie unde au avut loc eveni­ ultimele finisaje. La ridi­
din Densuş, cu tradiţie în mentele din 1784 (Zlatna, ricul protestează direct la siliul■ municipal Deva al a VH-a (trompetă), Moise
lupta pentru dreptate so­ Cărpeniş, Cîmpeni. Albac. guvernul de la Budapesta Organizaţiei pionierilor, în Costa, cl. a Vi-a (clarinet) carea acestei microhidro-
tTIE cerând să „i se arate şi să colaborare cu şcoala gaz­ şi de colaboratoarea Ma­ centrale au contribuit dul­
cială şi libertate naţională. Buecş. Mihăileni, Crişcior,
A urmat cursurile ’.icee'or Brad, Mesteacăn. Valea Că- i se dovedească, nu o sin­ dă, acţiunea are un scop riana Domnişoru (violoncel) gherii din formaţiile lui
în eco­ gură pagină, ci măcar ;un generos : de a forma un — exemplificări completate Dumitru Prună şi Nicolae
din Haţeg şi apoi din Blaj, lanului), culegînd ştirile cu
rle unde s-a bucurat de îndru­ privire la momentele isto­ singur pasaj din întreaga şi nucleu de copii, cu cul­ cu înregistrări pe bandă Bartaliş, coordonaţi de
marea şi preţuirea unor rice petrecute pe aceste întinsa sa operă care să nu tură muzicală mai deose­ de magnetofon şi cu dis­ maistrul Mircea Bencău.
meni lor fie întemeiat pe documente bită, care să participe per­ curi. în 25 martie se preconi­
(.iun o profesori de prestigiu, prin­ locuri. zează predarea obiectivu­
on (co- tre care Timotei Cipariu. Rezultatul ? Peste 700 istorice şi pe acte oficiale manent la manifestările Cu această primă ac­
iubire învăţînd cu pasiune şi documente referitoare la păstrate şi scoase din arhi­ şcolii, la festivalurile de ţiune a cercului de iniţie­ lui la beneficiar pentru
Epi- muzică cultă, la viaţa spiri­ începerea lucrărilor de
sîrguinţă, viitorul istoric răscoala lui Horia, acte ofi­ vele Ungariei şi Transil­ re muzicală a debutat un
şi-a format o temeinică ciale necunoscute pînă a- vaniei". Ca urmare i se tuală a municipiului. Astfel ciclu de lecţii atractive, la montaj ® După 38 de ani
cultură umanistă. în 1P65 tunci, cronici vechi, precum permite accesul şi in impe­ a fost creat un cerc de ini­ care vor participa grupuri de muncă neîntreruptă,
— fiind student ia Acade­ şi zeci de manuscrise apar- riu’ austro—ungar. ţiere muzicală, care şi-a de elevi din toate şcolile Radu Mastalos, mecanic
mia de drept din Sibiu — ţinînd lui Micu-Klein. Şin- Scrie şi o altă mare lu­ început activitatea printr-o municipiului, lecţii ce-şi vor principal pe maşina de
a debutat în paginile re­ cai şi Petru Maior, strînse crare istorică „Istoria po­ manifestare pe cit de atră­ derula temele în ultima şarjare de la uzina cocso-
vistei Familia cu poeziile în 38 de volume şi depuse porului român de la origi­ gătoare pe atit de instruc­ miercuri a iiecărei luni, fi- chimică nr. 1 a C. S. Hu­
î,00 Ac- „Zîna mea" şi „Melanco la Biblioteca Academiei nile sale pînă la întemeie­ tivă. Tema acesteia „Instru­ nalizindu-se în iunie, o nedoara, fost brigadier pe
minu- şantierele naţionale de
★ Rc- lia". Cu sprijinul material Române. rea noilor Principate româ­ mentele muzicale" - a dat dată cu încheierea anului
Itadio- al Societăţii Academice Dedicîndu-se studierii iz­ ne", pe care o publică a- posibilitate colectivului de şcolar.
; 9,30 voarelor privitoare la miş­ proape în întregime sub ti­ redacţie a textului teore­
1; 12,00 Române, al cărei preşedinte Aşadar, la Deva, o ini­
ţi; 13,00 era I R iade Răduleseu. a cările ţărăneşti din Tran­ tlul „Dacia preistorică". tic (prof. Letiţia Bărdan, ţiativă lăudabilă a Consi­
Vitrina terminat cursurile universi­ silvania şi utilizînd bo­ Incursiunile sale în va­ Gyenge Eniko, Mirela Cal­ E C R A N
i uşoa- tare. După exercitarea pen­ găţia de date inedite fur­ riate zone ale culturii popu­ ciu, Delia Brilinsky, Mircea liului municipal al Orga­
gazinul lare : folcloi;. mitologie Cearnă) să realizeze o inspi­ nizaţiei pionierilor şi a şco­
îda ve­ tru scurt timp a funcţiei de nizate de cele 183 de docu­ lii generale nr. 8 a găsit
liţi fol­ practicant la Făgăraş. mente descoperite de el. populară, artă populară şi rată... poveste. Şi astfel, ecou de la prima mani­
ii ul ar- Nicolae densusianu s-a mu­ Nicolae Densusianu a re­ etnografie, medicină popu­ prol. Gyenge Eniko a purtat festare, i muncă patriotică ale ti-
Lin de dactat monografia „Revo- lară, botanică populară etc. rosturile sale în
ert de tat Ia Braşov unde a prac­ copiii prin ţara muzicii, in educarea muzicală a pur­ } neretului, şi-a închis re-
Varie- ticat avocatura. Un pas im­ luţiunea lui Horia în Tran­ aveau un singur scop — care personajele au fost tătorilor cravatelor roşii cu 1 cent cartea de muncă, cu *
,30 ,,n ra portant spre formarea vii­ silvania şi Ungaria din scoaterea la lumină a u- î ocazia pensionării. In
•1A0 nor elemente de istorie notele muzicale, apoi instru­ tricolor tiind promiţătoare.
x» torului istoric l-a constituit 1784—1785 scrisă pe baza străveche perpetuate peste mentele muzicale. Deosebite 1 cadru festiv, emoţionant.
. Publi­ coiaborarea la ziarul „O- documente’or oficiale" (apă­ s-au dovedit exemplificări- LUCIA LICIU 1 cocsarii hunedoreni l-au
ci cot cea rientul latin", scos de fra­ rută în 18851. veacuri. ^ urat cu toată căldura
Rad io- B. P. Ilaşdeu. nu prea în ultimii ani ai vieţii,
ul talele tele său Aron. i multă sănătate, bucurie şi
es; 20,20 Studiile şi articolele pu­ generos cu aprecierile, scria Nicolae Densusianu a pu­ > „La mulţi ani !", alături
1“; 21,00 blicate ni-1 relevă pe despre „Revoluţiunea lui blicat alte valoroase studii \ de cei dragi ® „Părinţii
•; 21,30 Horia" : „Iată cea dinţii şi printre care „Domni glo­
Şlagă- Nicolae Densusianu ca o rioşi şi căpitani celebri ai ţ mei se numesc Maria şi
e
şlagăre personalitate formată pen­ singura pînă acum lucrare fQTVt / Tovie Boticiu. Tata este
Radio- tru cercetarea trecutului pe deplin serioasă asupra ţărilor române", „Originea \ pensionar. Locuiesc în lo-
îoram'C nostru şi pentru stabilirea istoriei moderne a româ­ şi importanţa istorică a l calitatea Zdrapţi. comuna
cică de cavaleriei române", „Impor­ SS M CRP.
BuUi- adevărului istoric. în apri­ nilor. adică nepărtinitoare, * « i Crişcior, la nr. 68. in gos-
lie 1877. stabilindu-se la scrisă cu spirit rece, com- tanţa militară a poporului l podăria lor, pe lingă al-
Bucureşti, s-a dedicat ex­ binînd elementele sale in­ • român începînd din cele ^ tele, sînt şi două capre,
clusiv muncii de cercetare, tr-un mod critic şi mai mai vechi timpuri pînă în i Una dintre ele a stabi-
primind misiunea, din par­ presus de toate, lucrare secolul XVIII". 1 lit un... record aparte. în
tea Academiei Române, de întemeiată pe cunoaşterea Nicolae Densusianu s-a ) ultimii patru ani a fătat
a studia şi aduce din biblio­ directă a tuturor fîntîni- stins din viaţă la 24 mar­ 1 15 iezi. Anul trecut cinci
moni- tie 1911, plccînd „dintre cei
că Po- tecile şi arhivele din Tran­ lor". Iar Nicolae Iorga I iezi, anul acesta patru. Şi
HUNE- silvania şi Ungaria manu­ a scris că „Nicolae Densu­ vii acel bărbat coborâtor de 1 toţi trăiesc. îi alăptează
e seară scrise şi documente româ­ sianu a strâns un material nemeşi din jurul ruinelor l cu biberonul mama şi
Cursă Ulpiei Traiane, cu statura
o, sala neşti sau străine referitoa­ istoric preţios. El a închi­ i fiica noastră". Scrisoarea
seriile re la istoria românilor. A nat lui Horia o monografie sa înaltă, cu aspra lui pri­ 1 sosită la redacţie, pentru
isca de cercetat, timp de 15 luni, extraordinar de bine infor­ vire, cu bătrâneţea lui dîr- ^ rubrica „Ecran", este sem-
>ETRO- mată care va rămîne şi ar ză, cu vorba-i puţină", în
contra 16 arhive şi 12 biblioteci l nată de Candin Boticiu,
Ciinele din Oradea, Cluj, Alba merita să fie retipărită". care trăise cu o „neînvinsă I lucrător la I. M. Barza,
mbrie) ; încăpăţînare dacă" — cum ţ un fidel cititor al ziaru-
; LU- îl caracteriza Nicolae Ior- 1 lui nostru © Organizarea
j (^ul- TELEVIZORUL SI ajungă la concluzia că ză­ ga în emoţionantul necrolog / judicioasă a celor aproape
. it TENSIUNEA ARTERIALĂ cămintele de minereu de din „Neamul românesc". ) 28 000 de volume, prezen-
DNr.A î iier, mangan, nichel, cobalt Prof. IOACHIM LAZAR, ^ tarea de recenzii, întîl-
(Mine- Oamenii care suferă de ele. au iost „spălate" de directorul Desen de CONSTANTIN GAVRILA
•eclara- tensiune arterială ar trebui i nirile elevilor cu unii din-
uncito- să nu se uite timp îndelun­ ape din rocile cu structură Muzeului judeţean i tre autori, cu specialişti în
. : Nea cristalină ale continentelor. ţ metalurgie, expoziţiile de
Mun ci- gat la televizor. La această Apoi, ele au fost transpor­
: Bătă- concluzie au ajuns, recent, tate — tot de ape — spre i carte itinerante sînt cîteva
— so- NOTE DE PRIMAVARA „Nebunul martie" (Mariana) : 10) A compus un ciclu de ) din acţiunile prin care
BRAD; specialiştii Institutului cen­ mări şi oceane, unde au 11) Autorul liedului „In gră­ coruri pentru copii intitulat prof. Violeta Spătaru, bi-
(Stea- tral de cercetări cardiovas­ format depunerile minerale dină" r— Arbore cu frunze „Primăvara" — Autorul po­
A BAH­ culare din Berlin. Bazîndu- ce lac astăzi obiectul unor ORIZONTAL: 1) Autorul ci­ lungi şi lucitoare. vestirii „Primăvara nouă" ; I bliotecară în cadrul Li-
IC spa- se pe un fapt arhicunoscut clului de poezii „Ploi de pri­ 11) Petale de petunie ! — Ne-a ţ ceului industrial nr. 1 Hu-
măvară" ; 2) Semnatarul ver­
AŞTIE; studii atente. surilor Intitulate „A-nflorit o VERTICAL : l) Liric contem­ l nedoara, a reuşit să ri-
*); Rî- (la toţi hipertensivii se în­ lămurea" — Din creaţia sa re­ poran, autorul poeziei „Glas lăsat poezia „Primăvara". ] dice numărul cititorilor
acăra); registrează o creştere a UN TERITORIU-REZERVAŢIE de primăvară"; 2) A scris poe­ Dicţionar : DAI, INM, RAB,
reasma tensiunii in timpul vizionă­ ţinem poezia „Cocorul"; 3) E zia „Cocostîrcul" (Ion) — Ne-a EBOR, OETA, ERIE. ) elevi la 90 la sută şi sută
asa de în jurul casei (reg.) — A fre­ lăsat poezia „Focuri de pri­ VASILE MOLODEŢ ( la sută în privinţa cadre-
: Vul- rii programului de televi­ Munţii Rodopi de est măta precum codrul primă­ măvară"; 3) Poet sovietic, din / lor didactice © Cercul fi-
IRAZI : zor), specialiştii din R.D.G. constituie „graniţa" dintre vara ; 4) Autoarea poeziei creaţia căruia amintim poe­
m Sa- au constatat că unii subiecţi două zone geografice dis­ „Martie feeric" — Grădina din zia „Primăvara" — Oraş în MAT ÎN 3 MUTĂRI i latelic „Zimbrul", din Ha-
lui Joc poveste (livresc); 5) Oraş în Australia; 4) Munte mitologie ^ ţeg, a împlinit un deceniu
: Sper nu revin la tensiunea nor­ tincte — Europa mijlocie şi R. P. Chineză — Inamic (abr. — Petale de roză !... — ... şi de Controlul poziţiei : i de activitate. Marcînd e-
(Casa mală nici după trei zile. cea mediteraneeană. De milit.) — Luate de la floră- garoafă !; 5) Drum naţional Alb : Rb 3, Da 4, Cd 7, Nh G,
ERIA : Aşa cum arată cercetările, aceea, flora şi fauna din rese !; G) Semnatarul partitu­ — „Armonii de primăvară" e pa 5. 1 venimentul, cei 170 de
e Vul- rii piesei vocale „Cîntec dd una din poeziile sale — AU' ţ membri, s-au angajat să
ILIA ; o vizionare îndelungată acest lanţ muntos sînt deo­ torul poeziei „Creangă de Negrit : Rd 0. l organizeze cea mai fru-
(Lunii- (peste cinci ore) poate sebit de variate. Din cele primăvară"; 7) Foarte bine 1 tei") G) Ii aparţine piesa co­
Sosesc produce nu numai o creş­ 450 de specii de păsări — Autorul poeziei „Primiţi cu rală „Mlădiţc de viaţă nouă" ; Soluţia problemei din / moaşă expoziţie filatelică.
(Mi­ primăvara"; 8) Din creaţia sa ziarul nr. 8 800 : ] Prima, la Haţeg ! ® Ce-
tere, ci şi o scăderp bruscă înregistrate în Europa, în amintim poezia „Mona Lisa" 7) A scris poezia „Emoţie de l naclul literar „Mugurii"
de tensiune. Cu alte cuvin­ Rodopi de est se întîlnesc — A scris povestirea „Floarea primăvară" — Tînăr condei, 1. Nd7 — b 5 Rd 4 — c 3 / al Casei pionierilor şi
te, o criză hipertonică. S-a aproximativ 300. Aici se din grădina noastră"; 9) Lo­ semnatarul poeziei „Primăva­ 2. Nc 7 — b G Rc 3 — b 4 1 şoimilor patriei Hunedoa-
constatat că bărbaţii hiper­ află „raiul" păsărilor ame­ calitate în Iugoslavia — Petale ra" ; 8) Lac în America de Nord 3. Da 2 — b 2 mat
— începător (reg.); 9) Flori de
de dalie 1 — Pe punte !; 10)
tensivi sînt mai expuşi decit ninţate cu dispariţia, cam Autorul poeziei „Primăvară, sipică | — Ca o ploaie primă- 1. Rd 4 •— c 4 \ ra este deţinătorul pri-
^ mului loc colectiv în ca-
X -»
2. Da 2 — e G
femeile la crize, în urma ar ti vrabia de stincă, mier­ primăvară" — A scris poezia văratică — Liliao înflorit ! ; 3. De 6 — e 2 sau e 5 mat.
ne» se la albastră de stincă, coţo­ t drul concursului „Pace
jruf va şederii in faţa micului fana cu frunte albă, anu­ 1 pentru toţi copiii", organi-
bOeal ecran. 7 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11
ţii sub mite specii de vulturi. Peste 2 ) zat recent de către revis-
ire vor CUM AU APĂRUT 200 la număr sînt speciile ţ ta „Luminiţa". Premii au...
î aver- de plante medicinale întîl- 2 \
a slab ZĂCĂMINTELE m i cules şi tinerii membri ai
ectorul SUBMARINE ? nite pe versanţii munţilor, 3 n N } subredacţiei „Tot înainte"
•.raturi- iar cinci dintre 'ele se află H
îuprin- Zăcămintele de minereu­ sub protecţie. Aici au fost 4 > din cetatea oţelului hune-
plus ţ dorean, la concursul „E-
îaxime ri depistate de exploratori descoperite şi două specii
, izolat in diferite zone ale fundu­ lemnoase deosebit de inte­ 5 H ^ roica '85", iniţiat de re-
ceaţă, lui mărilor şi oceanelor, resante - stejarul trac ver­ i vista „Cutezătorii" : ta
brumă supranumite noduli polime- de şi unicatul „brichinia" 6 li 1 creaţie literară - proză,
a va fi talici, „s-au născut" pe us­ cu trei frunze. In păstrarea 7 ) locul III, prin Claudiu Ciu-
cerul cat. Această afirmaţie a- acestui important patrimo­ m \ rescu, clasa a VIl-a, şi o
r sem- parţine cercetătorilor sovie­ niu natural o mare contri­ 8
ib for- I m M : l menţiune — prir. Ionela
nin- tici, care au participat la o buţie are rezervaţia „Vilei i Vlad, clasa a IV-a, ambii
sufla expediţie ştiinţifică in Ocea­ doi", unde sînt cuprinse 9 i m m
cu in- nul Indian. Studiile reali­ aproape toate păsările rare ' de la şcoala generală
45-55 & ■ 1 nr. 3.
t. Lo- zate cu acest prilej au per­ şi în curs de dispariţie din
ceată, mis oamenilor de ştiinţă să zonă. 1 1 □
ii ci ură.