Page 82 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 82
Consiliul de Stai;
A|rv PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
al
r^jţ Republicii Socialiste România
D E C R E T
pentru convocarea
Marii Adunări Naţionale
în temeiul articolului 54 din Constituţia Republicii Socialiste României,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă
Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a treia
SI Al C O N S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
sesiune a celei de-a IX-a legislaturi în ziua de 3 aprilie 1986, ora 10.
' NICOLAE CEAUSESCU
Anul XXXVIII, nr. 8 820 MIERCURI, 26 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani
C O M U N I C A T CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA
privind convocarea Plenarei Comitetului
Central al Partidului Comunist Român Ritm intens la pregătirea terenului
Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., întrunit, marţi, în şedinţă,
sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti si semănatul culturilor
dului Comunist Român, a hotărîf convocarea Plenarei Comitetului Central
Cooperatorii, mecaniza toriştii Ioan Floca, Iosif cinci ha cu morcovi şi trei
a| partidului în zilele de 1 şi 2 aprilie a.c.
torii şi specialiştii din uni Martin, Lucian Bîc, Au- ha cu pătrunjel.
tăţile Consiliului unic agro gustin Ţie, Gheorghe Betea Toate cele nouă solarii
— în suprafaţă de 2 400 mp
industrial Deva — hotărîţi
\ î să traducă exemplar în şl Iosif Mîrza pregăteau — au fost acoperite şi plan
patul germinativ în vede
in întimpînarea gloriosului' jubileu al partidului viată sarcinile cuprinse în rea însămînţării. Mircea tate pentru producerea de
1
răsaduri, C.A.P. Brănişca
Voica şi Mihăilă Ursa erbi-
c u v î n t a r e a
tovarăşu
lui Nicolae Ceauşescu la cidau terenul ce se va se asigurîndu-şi în întregime
DEPĂŞIRI DE PLAN cinilor fizice de plan, Ia glomeratoarele şi furna plenara lărgită a Consiliu măna în zilele următoare. necesarul pentru cele 85 de
ha destinate producerii de
LA TOATE aprovizionarea cu unele lele combinatului hune- lui Naţional al Agriculturii Activitatea era coordonată legume.
SORTIMENTELE materiale necesare pro dorcan. (ARON CA TA, s-au mobilizat activ pen îndeaproape de Ioan Be’i
ducţiei, Ia efectuarea u- corespondent). tru executarea cît mai dea, preşedintele coopera TRAIAN BONDOR
Oamenii muncii din ca nor reparaţii operative şi grabnică a lucrărilor din tivei. In tarlaua numită
drul Fabricii de producţie de bună calitate la utila MEREU PREZENŢI I.A campania agricolă de pri „Sub tătar" l-am întîlnit
industrială mică şi prestări je, întru alţii Iuliana Tu- PANOUL DE ONOARE măvară. la însămînţarea sfeclei pe (Continuare în pag. o 3-a)
servicii lîrad au începui rică, Cecilia Irimie, Ioan AL MUNCII mecanizatorul Ioan Cozma.
— Am semănat pînă a-
primul an al celui de-al Eărău, Emil Indricş, Do cum 114 ha cu sfeclă fura Terenul era foarte bine
optulea cincinal sub bune rin Manea, Doina Martin, Disculînd cu tovarăşul Circulaţia pe
auspicii, reuşind, printr-o Ovidiu Moraru, preşedin jeră şi de zahăr, 35 ha cu mărunţit, pregătit grădină-
exemplară mobilizare în tele comitetului de sindi legume, 80 ha cu trifoi şi reşte. Brigadierul Miron calea ferată —
muncă şi o aprovizionare cat de Ia F.P.I.M.P.S. Hu lucernă în cultură ascunsă, Tamaş, care supraveghea
ritmică cu materiale, să nedoara, am reţinut : 82 ha borceag şi 20 ha cu calitatea lucrării şi ajuta
înregistreze, pe perioada — Colectivul nostru lucernă în cultură pură — la alimentarea maşinii cu operativă, în
trecută din an, importan muncitoresc, avîndu-i me na spunea Andrei Dima, sămînţă, ne-a spus ;
te depăşiri în producţie. reu în frunte pe cei mai — Azi terminăm de se deplină siguranţă
Secretarul comitetului de I destoinici muncitori co inginerul şef al consiliului mănat aici, la Boz şi ne
partid al unităţii, tovară munişti, raportează că unic agroindustrial. Acti — Să uităm, tovarăşe
şa Nîcoleta Tudoran, ne-a şi-a îndeplinit exemplar vitatea de pe ogoare se in vom muta într-o- altă tarla, ing. Victor Iloiu, şeful Re
gulatorului de circulaţie Şi
spus : sarcinile perioadei la ca tensifică tot mai mult, fo la Brănişca. mişcare Petroşani, iarna
— Prin măsurile luate re ne referim. Pe scurt : losi ndu-se fiecare zi şi fie De la mecanizatorul Ni lui 1983 şl să vedem cum
s-a derulat activitatea pe
de conducerea fabricii la export au fost livrate care oră bună de lucru, colae Cioază, Gare semăna calea ferată, pe tronsonul
noastre, vizînd pregătirea mărfuri în plus care va punîndu-se baze temeinice rădăcinoase în tarlaua „La pe care-1 coordonaţi, de la
corespunzătoare a produc lorează aproape 600 006 începutul Iul 1986.
—
ţiei anului 1980, chiar din lei; producţia netă s-a recoltei acestui an. Mureş", aflăm că pînă a- iarna Nu putem uita uşor
pentru
trecută,
că
Prima decadă a lunii ia realizat în procent de La C.A.P. Brănişca, trac cum, au fost semănate ne-a pus mari probleme.
nuarie am obţinut sporuri 114,9 la sută; au fost de Nici iarna Iui 198G n-a fost,
la majoritatea sortimen Maria Mihoe, Ştelian Me- păşiţi şi indicatorii pro pentru noi, cei din Valea
Jiului, „floare la ureche",
telor lansate în fabrica drea, Mihai Plic — mun ducţiei fizice, nete şi mar însă am luat măsuri spe
ţie. Valoarea totală a a- citori, Adam Marian, Mă fă, ca şi livrările la fon ciale şi am reuşit să pre-
unele
situaţii
cestor produse realizate ria Borza, Ghcorghe Jor- dul pieţei. Toate aceste întimpinăm Ne-am preocu
neplăcute.
suplimentar planului — za — maiştri. depăşiri au fost obţinute pat de realizarea unei cir
dintre care amintim bu în condiţiile cînd indica culaţii normale a trenuri
nurile metalice pentru uz OXID DE FIER torul productivităţii mun lor de călători şi, în mod
gospodăresc, confecţiile RECUPERAT cii este realizat în pro deosebit, de asigurarea va
goanelor
încărcarea
goale,
textile, halatele de casă cent de 107,77 la sută, iar lolr cu cărbune şi transpor
pentru bărbaţi, pantalo Recuperatoarele monta beneficiile au ajuns la tul operativ spre termocen
tralele Paroşcni şi Mintia
nii pentru schi, umbre te la cele opt coşuri de aproape 500 000 Iei. şi spre Combinatul side
lele adulţi, unele piese Ia cuptoarele O.S.M. II, Cu contribuţii în ob rurgic Hunedoara. Sigur,
de schimb — se ridică în din C.S. Hunedoara, func ţinerea acestor succese, aceasta şi printr-o bună
prezent la peste 700 008 ţionează în plin, reuşin- care onorează colectivul conlucrare şi înţelegere cu
C.M.V.J.
conducerile
şl
lei, dar avem posibilităţi du-sc recuperarea unor nostru de muncă, se în I.P.C.V.J. Din noiembrie
să majorăm acest spor cu însemnate cantităţi de o- scriu cei mai mulţi mun 1983, cu unele mici excep
încă 100 000 Ici pînă la xid de fier, care înainte citori din fabrică, merite ţii, am asigurat ritmic va
goanele goale pentru căr
finele lunii martie. se emana în aer. Astfel, deosebite revenind lui Io- bune.
— Cum se prezintă indi
— Vă rugăm să eviden după cum no spunea to sif Furca, Ghcorghe Po catorii de plan ai R.C.M.
ţiaţi pe cîţiva dintre cei varăşul Virgil Lupşa, o- pa, Rucsandra Roşea, Pa- Petroşani după două luni
mai harnici lucrători ai perator cazane, după două vel Sera, Ioan Iuga, A- şi jumătate din an ?
fabricii. luni şi jumătate de mun nastasia Farcaş, Otto — Atît rulajul, tonele
— Cu multă plăcere. că trecute din acest an, Oros, mulţi alţii, — me brute pe trenul marfă şi
sînt
siguranţa
circulaţiei
Dintre cei 480 de lucrători au fost recuperate 68 va reu prezenţi la panoul de realizate, chiar cu unele
din unitate se disting goane de oxid de fier, onoare al muncii. (VASI- depăşiri. N-am avut eveni
mente de cale ori alte ne
prin contribuţia adusă la care a fost reintrodus în LE GRIGORAŞ, cores reguli in circulaţie.
— Pe tronsonul Petro
realizarea ritmică a sar circuitul productiv Ia a- pondent). I.a C.A.P. Roşeam se face fertilizarea ultimelor supra- şani — Bărbăteni se efec
i feţe cu gunoi de grajd. tuează ample lucrări de in
vestiţii: dublări de linii, c-
Acţionînd cu răspundere, lui beneficiarului, se evi lectrificări, dezvoltări de
capacităţi la Lupeni şi Băr
oamenii muncii -din cadrul Preocupări intense pentru punerea denţiază muncitorii din băteni.
Brigăzii geologice comple subordinea maiştrilor Ioan — Cu toate acestea, asi-
xe Brad, n'-mrţinătoarp Barbu, Nicolae Radu, Iosif ‘gurăm o circulaţie ritmi
a trenurilor
că, normală
I.P.E.G. De\ tipanţi ai în valoare a noi minerale utile şi Vasile Miclea, care au de mărfuri şi de călători.
locului al do:., a in între înţeles cum se cuvine mi — Ce măsuri aţi între
cerea socialistă pe anul obţinut în acest an la acti cetare în scopul predării pletat tovarăşul Gheorghe siunea încredinţată, spo prins pentru diminuarea
1985 cu celelalte subunităţi vităţile de bază ?, l-am în cît mai rapide a zăcămin Roşu, contabil şef al bri rind ritmurile de muncă. consumurilor de combusti
bil şi energic ?
ale întreprinderii, continuă trebat pe inginerul Florin telor descoperite — sarci găzii — răspunderea şi se De asemenea, obţin reali
Todea, şeful brigăzii. nă expresă trasată de se riozitatea oamenilor pen zări superioare planului lu — Utilizarea locomotive
să înregistreze rezultate cretarul general al parti lor la tonajul planificat,
evitarea circulaţiei locomo
bune în activitatea de cer — Cele scontate. La u- dului, tovarăşul Nicolae tru realizarea unor lucrări crătorii grupei coordonate tivelor izolate şi a staţio
cetare şi punere în eviden nele puncte de lucru ne-am Ceauşescu — sînt dovedite de calitate şi eficiente, ca de tehnicianul Corneliu Pă- nării acestora în capul tre
ţă a resurselor minerale restrîns activitatea, la alte re să fie recepţionate de dureanu, de şefii echipelor nului sau la semnal, ceea
utile din această zonă. în le ne-am dezvoltat-o. Peste beneficiari. în toate şan de mineri Petru Năstase şi ce presupune nu circulaţie
făptuirea cu succes a pla tot însă a existat o preo Brigada geologică tierele noastre se depun e- Axente Străuţ. întregul in orice fel, ci o circula
ţie ordonată, atent planifi
colectiv al Brigăzii geolo
nului se datoreşte tuturor cupare sporită pentru rea complexă Brad forturi susţinute pentru gice Brad este animat de cată şl coordonată.
lucrătorilor acestei brigăzi lizarea volumului fizic de gospodărirea materialelor o singură dorinţă: în anul — Problema problemelor
— mineri, forezori, meca lucrări planificate. S-a lu şi economisirea lor, pentru 1986 să obţină realizări din rămine, totuşi, asigurarea
vagoanelor goale pentru
nici de întreţinere, electri crat sistematic, organizat, de rezultatele înregistrate: evitarea risipei. Economii tre cele mai bune în mun transportul cărbunelui do
cieni, conducători auto, în spirit de disciplină. Au de la începutul anului şi le obţinute lună de lună că, care să-l readucă în la preparaţlilc Văii Jiului
geologi şi ingineri — or fost desigur şl greutăţi, pînă în prezent, la galerii sînt concludente, ele însem- fruntea întrecerii socialiste spre beneficiarii din ener
getică şl siderurgic.
ganizaţi în grupe de cer însă le-am depăşit. Puterea nînd zeci de mii de lei. pe întreprindere. — Fără îndoială. Şl aceas
cetare şi şantiere. de mobilizare a brigăzii prevederile de plan au fost ta — cît mal operativ şi
— Ne apropiem de fine noastre, înţelegerea nece depăşite cu 12 la sută-, iar La lucrările prioritare, LIVIU EŞRAICA, în deplină siguranţă...
le primului trimestru al a- sităţii de a scurta terme la foraj cu 10 la sută. care urmează să fie pre ALEXANDRU JURCA, DUMITRU GHEONEA
nului. Ce rezultate s-au nele de explorare şi cer — De remarcat — a com date Rină la sfîrşitul anu- corespondent