Page 86 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 86
PPOI.FTARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ j
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului j
I
Bucurii la scara prezentului j
m
De la intrarea în pro tatele bune pe care le ob „Dacă in 1982, lajă de
ducţie!. o Întreprinderii de ţinem şi in prezent, in cin 1981, s-a înregistrat la a-
tricotaje tip lină Hunedoa stea aniversării a 65 de ani cest indicator o creştere de
ra au trecut 8 ani. Nu e de la făurirea Partidului 17,1 la sută, după vizita dc
mult. Dar oamenii de aici Comunist Român, le dato lucru efectuată de secreta
au deja nostalgia „tinere rul general al partidului, au
ţii productive", iar memo fost întocmite programe
ORCAN Al COMITETULUI JUOETEAAI HUNEDOARA Al P.C. ria lor a început in mod complexe de măsuri prin
firesc să selecteze secven
aplicarea cărora s-a asigu
IMiMilil HIIHIHIBiia U L A R J U D E Ţ E A N ţele esenţiale din Istoria u- rat o creştere dinamică de
nităţii. „Întreprinderea de circa 30 la sută pe an, a-
tricotaje - menţiona Maria jungind in 1985 la o pro
Dragotă, secretarul comite ducţie marfă superioară cu
Anul XXXVIII, nr. 8 821 JOI, 27 MARTIE 1986 4 pagini - 50 bani tului de partid — a fost 59,3 la sută celei înregistra
creată prin grija secretaru te in 1982 şi cu 85,6 la
lui general al partidului, to sută mai mare faţă de pri
varăşul Nicolae Ceauşescu; mul an al cincinalului".
strălucitul ctitor al frumu — In ultimii trei ani ai
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VAR A seţilor contemporane din cincinalului trecut - subli
patria noastră socialistă. nia ing. Emilia Nălorniţă,
S-a dovedit că vatra de şeful atelierului creaţie —
metal a Hunedoarei consa au fost create şi introduse
Întreaga atenţie concentrată spre crată mai mult pentru mun răm aplicării cu consecven în fabricaţia de serie peste
500 produse noi!
ca bărbaţilor, poate deveni
lertilâ şi pentru unităţi de ţă a îndrumărilor concrete Şi perioada care a tre
creşterea ritmurilor la î n s ă m i n t ă r i industrie uşoară, unde să-şi primite din partea tovară cut din primul an al celui
şului Nicolae Ceauşescu;
desfăşoare activitatea so
de-al 8-lea cincinal este
ţiile şi fiicele siderurgişti- privind folosirea judicioasă Încărcată de frumuseţea
Ilolărîţi să traducă e- te — preciza Dumitru Pe ha prevăzute. De aseme lor. In cei 8 ani de produc a spaţiilor de producţie, roadelor bogate. De pildă,
xemplar în viaţă sarcinile tre, inginerul şef al coope nea, s-a încheiat semăna ţie am urcat tot atitea trep creşterea mai accelerată a numai in luna februarie
cuprinse în cuvântarea rativei — şi am asigurat pc tul legumelor pe o supra te in dezvoltarea pe mul productivităţii muncii, spo 1986 s-a obţinut o produc
t o v a r ă ş u l u i Nicolae toată suprafaţa 50 tone gu faţă de trei hectare. Marţi tiple planuri a Întreprinde rirea gamei sortimentale, ţie marfă suplimentară de
Ceauşescu, secretarul gene noi de grajd la hectar. Me a început şi ^plantatul car rii, a colectivului de mun ridicarea calităţii produse peste un milion lei. In două
ral al partidului, la Plena canizatorul Ilie Dragomir tofilor de toamnă. Pînă că. Ne raportăm totdeauna lor şi creşterea volumului luni contractele la export
ra lărgită a Consiliului Na încheie pînă diseară de în ieri tuberculii au fost puşi ascensiunea proprie de mo de export". au fost depăşite cu 60 la
ţional al Agriculturii, o- sămânţat sfecla furajeră pe sub brazdă pc o suprafaţă mentul istoric al vizitei de Ec. Maria Costa, şeful bi sută şi se prelimină Înche
biectivele stabilite de Co întreaga suprafaţă. Tot el de C ha. în acelaşi timp, " lucru efectuate in unitatea roului plan. ne-a prezentat ierea primului trimestru cu
mandamentul judeţean pen va intra în cel mai scurt continuă acţiunile de cu noastră de secretarul ge pe scurt evoluţia producţiei un plus total de circa 80
tru coordonarea activităţii timp la semănatul sfeclei răţare a cimpului. în tar neral al partidului. Rezul marfă in cincinalul trecut: la sută. „închinăm din toa
din agricultură — mecani de zahăr". laua „Şumuslău" coopera tă inima aceste rezultate -
zatorii, cooperatorii şi spe torii din echipa condusă ne-au declarat muncitoare
cialiştii din Consiliul unic de Ioan Dăncescu tăiau ve CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT le Ioana Vesel şi Olimpia
agroindustrial Orăştie ac C.U.A.S.C. getaţia lemnoasă, adunau Tănase — gloriosului jubi
ţionează cu răspundere pe pietrele şi decolmatau ca Pînă acum, 16 întreprinderi industriale din leu al partidului, precum şi
ogoare, pentru a încheia la ORĂSTIE nalele dc irigaţie. judeţ au raportai îndeplinirea planului la pro conducătorului iubit al
timp şi în condiţii dc cali După ce s-au încheiat ducţia marfă pe primul trimestru al anului. A- partidului şi statului nostru
tate toate lucrările aferen fertilizarea cu îngrăşămin cestc colective de muncă vor realiza peste sar care, in mod vizionar, a
te acestei perioade. Cu multă hotărî re se ac te organice pe întreaga su cinile prevăzute pînă la sfir.şilul lunii martie o ştiut că vom ajunge la a-
La C.A.P. Mărtineşti, me ţiona şi la C.A.P. Orăştie. prafaţă destinata culturii producţie suplimentară în valoare dt peste 81 ceste succese şi ne-a indi
milioane lei. Intre aceste unităţi economice se
canizatorii Viorel Solomon Aici fertilizările faziale şi cartofilor şi sfeclei de za numără cele ale Centralei minereurilor Deva, cat permanent calea spre ■
şi Ghcorghe Coman efec cele cu îngrăşăminte orga hăr şi pregătirea patului I.A.C.R.S. Hunedoara, I.M.C. şi I.R.E. Deva, în ele, spre înflorirea vieţii
tuau fertilizarea fazială a nice au fost efectuate pc* germinativ — lucrări efec treprinderea dc berc Haţeg şi altele. noastre I".
terenurilor cultivate cu ce toate suprafeţele planifica tuate cu răspundere de me MARIN NEGOIŢA
reale păioase. Pînă ieri lu te, aşa că accentul princi canizatorii Ion Rusu, Mi-
crarea a fost executată pe pal se punea pe executa hai Cristinescu şi Ion Pe-
150 ha din cele 200 ha pla rea semănăturilor. Şi a- Ireuş —, la C.A.P. Căstău
nificate. O altă formaţie de ceastă lucrare se prezintă s-a trecut imediat la însă-
mecanizare, venită în aju bine. De pildă, sfecla fu minţări. Aşa că sfecla de
tor de Ia Căstău, fertiliza rajeră — arăta Constantin zahăr a fost semănată pî-
cu îngrăşăminte organice, Petec, inginerul şef al u- nu ieri pe 90 l'a sută din
în „Lunca Turmaş", supra nităiii — a fost însămînta- suprafaţa planificată. Pe
feţele ce urmează a fi în- tă pe întreaga suprafaţă mecanizatorul Ion Cioriţă,
săminţate cu sfeclă de za planificată, iar la sfecla de împreună cu Dorin Bibo-
hăr. „Operaţia este termi zahăr mecanizatorul Ioan laru, inginerul şef al coo
nată pe 10 ha din cele 20 Lăscoi însămînţa ultimele perativei, i-am întilnit în
ha prevăzute a fi semăna cinci hectare din cele 20 tarlaua „Capul oraşului",
la plantatul cartofilor. „A-
vem de plantat -15 ha cu
ÎN CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE, cartofi in acest an — men
ţiona inginerul şef. Pînă
EXIGENŢĂ SPORITĂ acum am pus sămînţa în'
brazdă pe 13 ha. Ne stră
Reviziile şi reparaţiile - d u i m să menţinem zilnic
MIRCEA LEPĂDATU
in dezbaterea adunării generale doi dintre cei mai destoinici mecanici din acest centru. Ei Jucrcază_in postul de j'econdi-
S.IM.A. Deva, centrul pentru reparaţii motoare. Teodor Doica şi Ghcorghe Cosma sînt
ţionat blocuri motoare. Foto NICOLAE GHEORGHIU
Adunarea generală a, or măsuri şi sarcini concrete (Continuare în pag. a 2-a)
ganizaţiei de bază de la a- pentru fiecare operaţie,
telierul reparaţii mecanice pentru omogenizarea for
din cadrul întreprinderii maţiilor de lucru, specia
de lianţi Deva a analizat lizarea lor în funcţie de fe Mîndria de a te afla pe un loc de frunte în întrecere
recent un domeniu de im lul lucrărilor şi reparaţii
portanţă majoră în munca lor executate. Aceste pre
celor 60 de comunişti de ocupări constante s-au o- „între subunităţile între rea impetuoasă a industrii şi plus 100 tone faţă dc în aceste zile în dotarea
aici. Este vorba de efectua glindit în lucrările de re prinderii miniere Hunedoa lor siderurgică şi chimică prevederile planului „ia zi" sectorului a intrat o forc-
rea reparaţiilor capitale la paraţii recent încheiate la ra, .; r'-fecţia nemetalifere a impus 'creşterea continuă la dolomită marfă şi, res ză de mare productivitate,
/S
cuptoarele 1 şi 2 clincher. cele două cuptoare. Semni Zlaşti ocupă locul al doi 0 cantităţilor de produse pectiv, talc marfă". care va contribui la creş
Materialul prezentat, ca şi ficativ este faptul că, faU} lea ca aport la realizarea nemetalifere necesare des Detalii privând informa terea mai substanţială a
cei 10 comunişti care au do 70—80 dc zile, cît dţVrau producţiei marfă a între făşurării corespunzătoare a ţiile furnizate de şeful sec cantităţilor de dolomită ce
luat cuvântul în cadrul dez reparaţiile anterior re, în prinderii şi locul întîi în proceselor de producţie ţiei nemetalixere ne-au o- o vom obţine peste sarci
baterilor, au reliefat că a- prezent ele au focţ efectua întrecerea socialistă în fie respective. Pentru a răs ferit, la faţa locului, nu nile de plan".
care an din cincinalul punde cît mai bimt solici meroşi alţi interlocutori, La Uzina de preparare
1981—1985. Despre munca tărilor celor peste 250 de autori ai acestor prestigioa din Zlaşti, ing. Carol A l t -
VIAŢA DE PAP TID oamenilor din această sec beneficiari ai produselor se succese. man, şeful de echipă Cor
t nel Borcea şi maistrul Ioan
ţie merită să scrieţi ; su
biecte interesante veţi găsi Dan au insistat pe releva
ceste reparaţii presupun e- te în numa j 5u (j xile. Dez- CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA: 1 rea aspectelor legate de
e
fectuarea lucrărilor la timp, b ţferile au evidenţiat încă la minele din L'elese si Ce- T^if6tclw«*Ţncductufitate sporirea calităţii talcului şi
u
1
de bună calitate şi la un ur i lucru deosebit de im rişor, la carierele Crăciu- BUNBBB dolomitei măcinate, a tal
cost cît mai redus. portant. Anume, că pj’in neasa şi Teliuc III, chiar noastre, d i n . întreaga ţară, „Colectivul pe care îl cului tratat chimic. Aici
Spiritul analitic, critic şi măsurile tehnico-organiza- şi la sectorul de transport colectivul secţiei nemetali conduc realizează 60 ţa su se acţionează cu forţe spo
autocritic în care s-a des torice iniţiate de organiza al producţiei pe calea fe fere Zlaşti şi-a amplificat, tă din producţia de dolo rite pentru creşterea indi
făşurat adunarea a conta _ ţia de partid pe linia res rată industrială". de la un an la altul, efor mită marfă a secţiei, ne celui de extracţie, pentru
rat permanenţa preoc^pg. pectării cu stricteţe a teh Am urmat îndemnul to turile. Tot aşa vom acţiona spunea ing. Ioan Zăric, şe valorificarea superioară a
rilor organizaţiei de p tid nologiei de reparaţii, întă varăşului Ioan Bârna, se şi în cursul acestui prim an ful sectorului Crăciuneasa. sterilului rezultat în urma
ar
pentru ca procesul je"pro rirea disciplinei, a răspun cretarul comitetului de al celui de-al 8-lea cinci Iar dacă din vocabularul măcinării talcului (în cu-
ducţie să se desfăş oare j derii fiecărui muncitor din partid al I.M. Hunedoara, nal, în care se prevede o şefilor de echipe electrome rînd, prin intrarea în func
n
cele mai bune cor^jtjj i formaţiile de lucru faţă de şi împreună cu ing. Adrian creştere, faţă de 1985, cu canici şi excavatorişti Mi- ţiune a unui nou f l u x de
a
nivelul unor cerin^ ' ' l sarcinile încredinţate, aces Uriţescu, şeful secţiei ne 12 la sută a producţiei de hai Pascu şi Dumitru I-Ian- producţie se va obţine tal
c rcs
cînde ale produ,/. tivitătii te reparaţii capitale s-au metalifere, am trecut pe la talc si dolomită marfă. In ganu, al minerului şef dc cul de tip 6, produs mult
muncii, eficienţei Şfi"oiâme_ realizat cu economii de 2,7 cîteva puncte de lucru, • acest scop, am luat măsuri brigadă Zamfir Văduva, al solicitat de industria chi
rii unei producţii un milioane de lei, din care „Munţii Poiana Ruscăi corespunzătoare, unele din sing. Adrian Rusu şi ing mică).
sporit nivel ca!itatr j 1,2 milioane numai prin re- s-au dovedit a fi, din tim tre ele aplicîndu-se chiar O vid iu Chira lipseşte ex Fapte de muncă, rezulta
ar
v
pentru înfăptuirea Acestor condiţionarea pieselor refo- puri străvechi, un izvor ne din primele zile ale lunii presia „sub plan", aceasta te notabile, preocupări con
l raţiile
deziderate — re :)a losibiie. secat de bogăţii, subliniază ianuarie. Justeţea măsuri este datorită exemplarei or stante pentru creşterea e-
capitale ale cuptoare.| IOAN CARCULEA, însoţitorul nostru. între a- lor stabilite este elocvent ganizări a lucrului în mină
or
clincher constituie t, (. ; activist obştesc al Comitetului eestea, talcul şi dolomita ilustrată de eficienţa regă şi carieră, atenţiei perma MIRCEA DIACONU
ac or
de primă importanţă.' rp _ municipal de partid Deva se află şi astăzi, la supra sită în producţie după două nente pe care o acordăm
oc
mai dc- aceea, orgni-h i faţă şi în adîncuri, în can luni şi două decade din a- creşterii necontenite a pro
7a
de bază a stal)ilit din {ţ p (Continuare in pag. a 2-a) tităţi însemnate. Dezvolta cest an : plus 13 000 tone ductivităţii muncii. Chiar (Continuare in pag. a 2-a)
m
