Page 87 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 87
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Fermele zootehnice — model de organizare şi producţie
H F B î i
Redresarea sectorului zootehnic — Pe treptele afirmării
o cerinţă stringentă la C.Â.P. Oeoagiu Ion Bălaşa este electri întreţinere. Meseria îmi — Greu de răspuns care
cian specialist la întreprin place din ce în ce tot mai lucrare este mai importan
Dc cîţiva ani ferma zoo fermei zootehnice, care nu calnici, sînt oameni har derea de materiale de con mult. c tă şi care mai puţin im
tehnică a C.A.P. Geoagiu se afla la datorie. între- nici şi pricepuţi în creşte strucţii Deva. Un tînăr — Faceţi parte din prima portantă. Am adus o serie
se situează cu rezultatele bînd unde se află, nimeni rea animalelor. Animalele preocupat de lucruri impor generaţie de tineri a între
sub nivelul planului la n-a ştiut să ne spună cu nu au o stare fiziologică tante, deschis şi plăcut la prinderii. In 16 ani aţi a- de îmbunătăţiri, de moder
majoritatea indicatorilor din exactitate. „Azi dimineaţă rea şi dacă ne vom preo vorbă. Are 33 de ani şi o juns un nume cunoscut, a- nizări la unele instalaţii e-
sectorul bovin. Aceasta, (miercuri, 12 martie a.c-.) cupa de furajarea lor ra mulţime de planuri pentru preciat, un exemplu de ur lectrice din cadrul centra
în pofida condiţiilor ma — răspunde preşedintele ţională şi îngrijirea cores lei de beton tip „Nicotină",
teriale bune create în ul cooperativei — s-a prezen punzătoare, o dată cu ieşi viitor. N-a lucrat în altă mat pentru alţii.
timii ani, a posibilităţilor tat la programul de grajd, rea la păşunat, vom reuşi parte şi crede că nici nu — Pe mine nu m-a spe la instalaţiile electrice dc
de care dispune unitatea. tîrziu, după ora 7. în să sporim şi producţia de va lucra. Pentru simplul riat munca. Evoluţia mea forţă, de comandă şi auto
In anul 1985, de pildă, la trebată dc tovarăşul Aurel lapte. De asemenea, am motiv că aici a învăţat me în meserie a fost firească, matizare, instalaţiile elec
producţia de lapte marfă Doboş, p r e ş e d i n t e l e luat măsuri şi ne vom stră seria care i-a plăcut, a fost la lei ca şi a altora. Dar să tronice ale diferitelor ma
s-a înregistrat o restanţă C.U.A.S.C. Geoagiu, — dui să ne asigurăm pentru ajutai să se formeze ca divulg un secret: eu am
BUCI
dc peste 300 hi, neîndepli- prezent în fermă dis-de- viitoarea perioadă de sta- om. Aici a intrat în rin- şini şi utilaje din secţii, am tlioproj
nindu-se nici ceilalţi indi- dimineaţă — de ce nu a bulaţie întreg necesarul de durile comuniştilor şi se ţinut şi ţin cont de sfatu făcut lucrări de reparaţii... 6,30 L:
:atori de plan. In ce pri venit la timp la program, furaje la fiecare sorti bucură astăzi de respectul rile date de bătrînul meu — Proiecte pentru '86 ? agricul
ceşte asigurarea furajelor, s-a supărat şi a plecat. ment. unanim al colectivului. tată, ale oamenilor din — Să închei cu bine şcoa nai;
8.00 R»
pentru stabulaţia actuală, Nu ştim exact unde". Ciu Sînt intenţii lăudabile, întreprindere de la care ai Curieri
ferma a intrat în Iarnă cu dată optica şefei de fermă! dar pentru ca activitatea — Cum mai trec anii... la de maiştri (in specialita Buletir.
un minus de 180 tone de După ce nu-şi face dato din ferma zootehnică a Parcă ieri am plecat de a- ce învăţa. Prin perseveren tea electrician centrale, sta puiuler B
10.00
fibroase şi 1 800 tone su ria, tot ea se supără şi C.A.P. Geoagiu să se în casă, din comuna Alunu ţă, ambiţie, dorinţa de a ţii şi reţele) la care sînt în Melodi
culente. La ora actuală părăseşte locul de muncă. scrie ou adevărat pe dru (jud. Vilcea), la „profesio face ceva util şi trainic, de Armon
mai există în stoc — subli Totuşi, sînt condiţii, mul redresării este necesar nală", la Tirgu Jiu. Aveam care să nu-ţi fie ruşine, anul II, iar mai încolo, spre letin t
ccs, c
nia Ioan Igna, preşedintele există dorinţa din partea ca în primul rînd aici să toamnă, să mă căsătoresc. f Aurari
cooperativei — 75 tone de tuturor celor implicaţi în se întroneze ordinea, să se 15 ani. Din 1970 sînt aici, aşa m-am afirmat. — Noroc şi multă fericire, tate; 15
fibroase. 55 tone de gro activitatea din zootehnie întărească disciplina, în- i la I.M.C. Am lucrat în toa- — Care sînt citeva dintre Ion Bălaşa I 12,05 E
rului;
siere şi 400 tone suculente, ca ea să păşească pe calea cepînd chiar cu conduce \ te atelierele şi secţiile, atit lucrările reprezentative pe nico-şi
cantitate care, ţinând cont redresării ? rea fermei. De asemenea, \ la montaj-instalafii, cît şi la care le-ăţi executat ? L1VIU BRAICA premie
ji de cele 1 800 de ovine — Da — răspund pre conducerea unităţii — De la
pe care le are unitatea, şedintele cooperativei şi preşedinte, inginer şef, cei \ ttn de
univer
nu poate să asigure o Elena Pop, economista fer lalţi membri ai consiliu jurnal
hrănire corespunzătoare a mei zootehnice. Am şi luat lui de conducere să se econoi
celor 705 bovine, pînă la măsuri în acest sens. Toa implice permanent, cu medici
de şti
ieşirea lor la păşunat. Aşa te animalele au fost loti- toată răspunderea în pro noastr
stînd lucrurile cu furajele zate şi furajarea o facem blemele zootehniei. O a- CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ biectiv
şi producţia de lapte este diferenţiat, asigurînd va tenţie mare să se acorde voltări
neşti;
scăzută. Prevederile la cilor cu lapte, celor ges- activităţii de montă şi re cînt p
lapte marfă la perioadă tante şi viţeilor unităţile producţie, care se cere mai gram
sînt realizate doar în pro nutritive necesare. Adăpos bine dirijată şi suprave Creşterea ritmurilor la însămîntări le sc
porţie de 50 la sută. turile sînt modernizate şi gheată, cit şi efectuării » # Sn
Am căutat să vedem ce puse la punct (cu excep unei selecţii corespunză letin d
întreprinde conducerea u- ţia grajdului nr. 4, unde toare a animalelor. Acţio- (Urmare din pag. 1) 10 ha, iar la sfecla furaje administrate 14 000 tone în timp in
partidi
nităţii şi a fermei în ve instalaţia de evacuare a nîndu-se în acest fel, cu ră mecanizatorul Nicolae grăşăminte organice pe o jurnal
derea redresării situaţiei dejecţiilor cu racleţi nu toată răspunderea, cu certi ritmurile de lucru planifi Darnian a început însămîri- suprafaţă de 260 ha; pre ascult:
din sectorul zootehnic, este încă pusă în funcţiu tudine că în viitor secto cate, în condiţiile efectuă ţările pe ultima solă. Con gătirea terenului s-a înche sugest
Xntr-o
pentru îndeplinirea înce- ne — n.n.), avem îngrijitori rul creşterii animalelor de rii unei lucrări de cea mai tinuă. de asemenea, să se iat pe 520 ha; însămînţă- nit mi
pînd încă din acest an a suficienţi, dintre care unii, la C.A.P. Geoagiu va intra bună calitate, pentru a în transporte în cîmp gunoiul rile, care sînt finalizate pe Buletii
sarcinilor de plan. Din cum sînt Elisabeta Şofro- în rîndul celor cU rezultate cheia plantatul cartofilor de grajd •— mecanizatorii
păcate nu am reuşit să ne, Elena Barbu, Lazăr bune. în timp optim şi a asigura Ion Murgoi şi Samoilă Sa- 370 ha, au fost încheiate
stăm de vorbă cu ingi Stanciu, Maria Curuţ şi o recoltă bogată". moilescu fiind cei care au pînă ieri seară la in pentru a :
nera Cornelia Cismaş, şefa Leontina Ursica, toţi lo M. LIONEL Ion Manoleseu, inginerul dus pînă acum peste 2 500 ulei, borceag şi sfecla fu
rajeră. De asemenea, au
şef al C.A.P. Beriu, prezent tone — care este împrăş fost însămânţate 90 ha cu
DEV
M în d r ia d e a t e a f la pe u n lo c d e f r u n t e se decide soarta recoltei, tiat de către membri coo sfecla dc zahăr din cele 160 infern:
mereu în cîmp, acolo unde
prioar
se afla în tarlaua „Ză peratori pe terenurile des ha planificate, iar cartofii DOAR.
tinate cartofilor şi porum
(Urmare din pag. 1) ţinerli şi reparării utilaje derii. Este greu de menţi voaie", unde urmărea ca au fost plantaţi pe 30 ha dern •
lor ; generalizarea mecani nut această poziţie, dar co litatea lucrului făcut de bului. din 220 ha prevăzute la ni (Mode;
ficienţei economice a între zării lucrului în abatajele lectivul nostru, avîndu-i în mecanizatorul Ioan Trosan Dc la Nicolae Crăciun, vel de consiliu unic, aici mohic:
te mi
gii activităţi de producţie minelor, ,prin introducerea frunte pe comunişti, se va la plantatul cartofilor, dînd inginerul şef al C.U.A.S.C. concentrîndu-se, în conti mie V
ne-au mai prezentat mais maşinilor dc încărcat tip strădui să nu cedeze nici în acelaşi timp ajutor oa Orăştie, aflăm datele care nuare, toate forţele meca Comos
trul principal Lăscuţ Bodca MIS—1P ; schimbarea teh în acest an locul de onoa menilor la încărcatul ma ne permit un scurt bilanţ nice şi umane pentru ac gint (
sar ac
şi şeful de echipă Adrian nologiei de derocare în ca re. Realizările obţinute pî şinii de plantat. Pînă acum asupra stadiului la zi al lu centuarea ritmurilor de lu Adela
Dumitrescu — de la carie riere prin înlocuirea came nă acum no dau garanţia cartofii au fost plantaţi pe crărilor în consiliu: au fost cru. Cu că
ra de dolomită Teliuc III, relor de minare ou găuri de că angajamentul ce ni l-am tural):
şefii de echipă Ştefan Paisz foroză în diametru de 220 scurtă
NEA:
şi Matias Elekes — de la mm. asumat va deveni, în cu- — ser
rînd, realitate; în cinstea
mina şi cariera Cerişor, şe Am notat, în încheiere, ' 'RI
orc
fii de brigăzi Nicolae Ră- cuvintele lui Ilie Cîrlea, aniversării a 65 de ani de resc);
doane, Gheorghe Munteanu secretarul comitetului de la făurirea Partidului Co da că!
şi Octavian Ianc — de la partid al secţiei nemetali munist Român, oamenii (Retez
mina Lelese. Am notat: fere Zlaşti, din cadrul I.M. muncii din secţia nemetali cireş
RABA
concentrarea activităţii de Hunedoara : „Sîntem de mai fere Zlaşti vor realiza in tren
producţie în cariere pe două mulţi ani în fruntea între tegral sarcinile de produc TIE:
schimburi, cel de al treilea cerii socialiste ce se desfă ţie înscrise în angajamen le I-r
salam:
fiind afectat exclusiv între- şoară la nivelul întreprin- tul întregului an 1986 !" GEOA
mul ş
branşament de apă pentru sa de
Frumc
C.A.P. Ruşi, conform con cia);
venţiei încheiate la începe LAN:
rea lucrărilor. Finalizarea tură);
fericii
lucrărilor de mai sus se Câmp
® „TINERI CARE ŞI-AU drul clubului prevederile preconizează pentru luna (Lumi
GĂSIT DRUMUL DEMNI Decretului 153/1970 care martie a.c.
TĂŢII ÎN VIATA; TINERI interzic practicarea jocuri o Din răspunsul Consi
(NCA ÎN DERIVA" se in- lor de noroc; persoanelor liului popular al munici = |D
'.itula articolul apărut în găsite în neregulă, în ziua piului Hunedoara la pro
ar. 8777 al ziarului. Pe raidului, li s-a aplicat sanc blema ridicată de către
Trag
narginea celor relatate, ne ţiunea „avertisment miliţie- Pătruţ Popa la rubrica 1986 :
răspunde Comitetul orăşe nesc", fiind la prima aba „AVEŢI CUVÎNTUL", apă- Extr
nesc Brad al P.C.R. : A tere". rută în nr. 8762 al ziaru 26, 4,
fost instruit personalul Ca o Secţia apă, canal, ter- lui, reiese că pe terenul în Extr
sei orăşeneşti de cultură moficare din c a d r u l cauză, rezervat prin deta Calitatea semănatului reprezintă un olueF tiv .esenţial pe caic mecanizatorul Nicolae 44, 34.,
privind modalitatea de or G.I.G.C.L. răspunde „SEM liul de parcelare a zonei Cioază de 1a C.A.P. Brănişca il transpune in practica. Fon<
ganizare şi desfăşurare a NALULUI" apărut în zia Severin, pentru amplasa 1 004 01
activităţilor de club. pen rul nr. 8775: „încă din da mentul unui punct comer
tru prevenirea încălcării ta de 28 ianuarie a.c., re cial, unii cetăţeni ce şi-au
ordinii şi disciplinei, a nor prezentanţii unităţii noas construit în zonă case pro I V I
melor financiare specifice tre au luat legătura cu prietate personală au de Reviziile şi reparaţiile în B5».,
acestui gen de activităţi ; conducerea C.A.P. Ruşi, pus surplusul de pămîn’t
încasarea taxei de joc se stabilind concret lucrările rezultat din săpături, mo I’ent
va face la intrarea .în sala ce se solicită, unele chiar’ loz şi chiar resturi mena dezbaterea adunării generale fi scli
de activităţi şi nu la masă, în afara obligaţiilor stricto jere. Consiliul popular al I. tempo
vor c;
aşa cum se practica pînă ale investiţiei realizate de municipiului Hunedoara, (Urmare din pag. 1) rilor oamenilor demonstrea există î nca însemnate re avea 1
în prezent. Instituirea a- noi. Astfel, s-a convenit: prin compartimentul de ză că aici avem un poten zerve cur acţiune ce se cer aversă
cestui procedeu elimină po să se refacă şanţurile de gospodărie comunală şi ar „Dacă în luna februarie mai bint valorificate. Este modei
vestic,
sibilitatea manevrării unor scurgere a apelor pluviale, hitectură sistematizare, va principalii indicatori de ţial însemnat de acţiune, vorba de folosirea mai ju nime
bani între participanţii la atît pe marginea drumului obliga cetăţenii ce au de plan ai întreprinderii noas că s-a acumulat o bună ex tre pi
joc; zilnic, se efectuează din sat cît şi în alte zone; pus aici pămîntul rezultat tre au fost îndepliniţi, sub perienţă ce trebuie din plin dicioasă a timpului de lu cele n
şi 12 |
controale complexe de că să se amenajeze pîrîul ca din săpături să-l transpor linia tovarăşul Gheorghe valorificată". cru, mai yuna organizare a neala
tre reprezentanţii organu re există în sat prin pozi te la haldă. Grozav, secretarul comite Adunarea generală a or muncii «xtinderea experi tă.
lui orăşenesc de miliţie, ţionarea de tuburi PREMO „O dată cu venirea pri tului de partid, acest lucru ganizaţiei de la atelierul enţei pozi tive etc. De ase La i
comitetului orăşenesc al de 1000, contribuind astfel măverii -— se concretizea se datorează şi aportului în reparaţii mecanice a adus menea (Jiu dezbateri s-a fi sch
noros.
U.T.C. şi comitetului oră atît la lărgirea drumului, ză în răspunsul trimis — semnat al colectivului de la în atenţia comuniştilor o desnrins cu claritate nece precip
şenesc de cultură şi edu cît şi la preluarea de ape consiliul popular al muni atelierul repartiţii. Felul în seamă de idei, propuneri sitatea c-eşterii rolului fie lapovi
caţie socialistă pentru pre pluviale cu debite mari cipiului va sprijini cetăţe care organizaţia de bază a şi modalităţi de lucru pen cărui membru de partid în vor a
aversă
venirea încălcării ordinii care erodează terenul; să nii de pe străzile 7 Noiem condus şi coordonează mun tru îmbunătăţirea activită- mobiliza rea oamenilor mun moder
şi asigurarea respectării se pietruiască drumul din brie, Făgetului şi Dacilor, ca, găsind şi folosind for ţii. Nicolae Cîndea, Vasile cii la realizarea sarcinilor tempo
programului stabilit; sâptă- sat în toate zonele cu de la lucrările de reparaţii şi me tot mai eficiente de sti Podar, Aurel Bisorca şi an a dimim
mîrwil, se prelucrează în ea- nivelări ; să se execute întreţineri de străzi". mulare, de unire a efortu alţi vorbitori au arătat că acestui > le întregului servic
cincinal.