Page 88 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 88
pag. 3
© JOI, 27 MARTIE 1986
si folosiţi la maximum
9
9
romii
dezvoltării comunei!
La Consiliul popular al Corcodel. Şi nu greşim. rina, ultimele venite pe lu
. in eco- municipiului Deva s-au în Scara 1 din blocul 34 e o me dorm un somn adine, în întrecerea socialistă — Cheia problemei este dicarea, transportarea şi
cheiat documentaţiile pri scară cu mulţi copii, plini aşa cum numai copiii pot pe anul trecut între comu ce folosinţă veţi da tere împrăşt'ierea lui pe ogor.
o.istrii — vind acordarea de ajutoare de viaţă, roşii in obraji şi s-o facă. Maria-Ancuţa şi ne, Sarmizegetusa a ocu nului pe care-1 aveţi la dis Ne-am împărţit sarcinile,
E p <3 c i i viagere mamelor care au îmbrăcaţi cu decenţă. Cei Zamfira-Mihaeta, „scufiţa
(color), roşie" şi „scufiţa roză" işi pat locul 19, adică exact poziţie, cum îi veţi creşte am mobilizat atelajele
concurs, în îngrijire 3 sau mai mulţi ai lui Stanciu Corcodel nu La baza primei treimi a ce potenţialul productiv. Exis C.A.P. şi pe cele ale popu
prezenta copii în virstâ de pină la sint printre ei. Cel mai „ma afirmă gălăgios voinţa de lor 57 de comune cîte are laţiei şi am trecut la trea
tor Cluj, 18 ani. 1 415 mame urmea re", Florin, e la grădiniţă. tă indicii care să permită
omian si cîte ori se simt nebăgate judeţul. Nu este un loc de concluzia că se asigură, de bă. A fost o acţiune reu
ză să primească, incepind Cele două perechi de ge in seamă. Sint nişte copii frunte, dar nici unul de şită.
cu 1 ianuarie 1986, 400 sau mene sint, deocamdată in frumoşi ca florile în zori, care locuitorii comunei să către consiliul popular, mo Prm asemenea acţiuni şi
500 lei lunar pe tot timpul pătucuri. Sunăm la numă cind soarele abia le min se ruşineze. bilizarea tuturor forţelor intervenţii, consiliul popu
vieţii. Lor li se vor adăuga rul 15 şi ne deschide o fe gile petalele. Şi totuşi rezervele comu comunei la atingerea aces lar demonstrează că dispu
in timp altele. Este recu meie peste al cărei chip — Să fim noi sănătoşi şi nei permit situarea pe un tui scop ? ne de capacitatea de mobi
noştinţa naţiunii faţă de timpul a lăsat urme. E ma să-i creştem — spune cu loc mai bun în viitor. A- — Noi afirmăm că exis lizare necesară pentru a a-
mamele care au inţeles ma ma lui Stanciu Corcodel. duioşie bunica Rada. Eu ceasta depinde însă de mo tă. Consiliul popular are 17 sigura reuşita în înfăptui
rea răspundere faţă de vii Locuieşte impreună cu ei,
G.00 Ra- nu l-am avut decit pe el dul în care consiliul popu deputaţi. în caietul fiecă rea oricăruia dintre pro
Imineţii ; torul ei. Inegalabila bucu cu cei 7 membri ai familiei. şi-mi pare rău. Prin copiii lar reuşeşte să antreneze la
zilei în rie a maternităţii nu o pot Intr-un singur an familia a ruia se află înscrise sarci gramele speciale de dezvol
tadiojur- lui s-a mai umplut şi viaţa înfăptuirea programelor de tare a comunei, inclusiv
în ţară ; trăi din plin decit femeile ajuns de la 4 la 8 membri. mea de bucurii. dezvoltare a comunei toate nile anuale ale circum cel prin care se urmăreşte
îei; 8,10 generoase. Cele 1 415 au - Nu vă sperie gindul că Cu tatăl, Stanciu Corco forţele, să mobilizeze toate scripţiei — derivate din
or; 9,00 trăit-o şi o trăiesc de cîte obţinerea unor recolte
9.05 Răs- aveţi de crescut patru copii del, abia am apucat să rezervele ei. Tocmai de a- fiecare program de dczvol- mari, sigure şi stabile în
itorilor ; 3-4-5 sau chiar 10 ori. mici în acelaşi timp ? - o schimbăm citeva cuvinte a ceea, discuţia despre trăsă agricultură.
tiri; 10,05 Dintr-o lungă listă de nu doua zi, înainte de a intra
e; 10,30 me de femei cu mai mult turile specifice ale stilului Este un motiv în plus
11.00 Bu- în serviciu. de muncă al consiliului Stilul de muncă pentru a reveni la proble
1.05 Suc- de patru copii notăm cite- Copiii — bucuria — Cele patru gemene sint popular am început-o por
Şcoala va nume: Margareta Cocoş, al consiliului ma de la care am pornit la
Publici- Veronica Costa, Silvia lu o mare bucurie in viaţa nind de Ia unul din punc elaborarea acestui articol.
de ştiri; vieţii, tinereţea noastră, aşa cum a fost şi tele sensibile ale economiei popular
•a folclo- nea, Felicia Luncan, Tama- la venirea pe lume a bă comunei — programul de Comuna Sarmizegetusa are
izin tch- ra Ostace, Mariana Laura şi vigoarea toate condiţiile să realizeze
,45 Avan- iatului. Dacă e greu ? Uşor dezvoltare a zootehniei în efectivele planificate de a-
v. ; 13,00 Rusu, Maria Radu, Maria naţiunii nu e, dar copiii nu sint actualul cincinal. tare, ca şi sarcinile curen
,00 Bule- Raica, Floarea-Dorina So- niciodată o povară. Sint iz — Tovarăşe primar Vnlc- nimale pentru acest cinci
)5 Club rinca, Maria Voina, Maria te. Fiecare le urmăreşte în nal. Dar nu efectivele ca
3 Radio- vor de bucurii. Şi apoi, da ria Secan, între programe circumscripţia în care e
diogazeta Pali, Olga Vasilniciuc, Cor că e greu, simt alături u- le de dezvoltare a comunei deputat şi răspunde de în scop în sine, ci producţiile
Sfatul nelia Corcodel... întrebăm pe Cornelia, o fe mărul tovarăşilor de mun corespunzătoare dc carne
Buletin meie in care viaţa a pus Sarmizegetusa, ccl privind făptuire în faţa sesiunii
Politica Cornelia Corcodel I Nu un suflet de o nobleţe şi o că, al societăţii. Naşterea zootehnia este deosebit de consiliului popular sau in şi lapte din zootehnie, în
ri şi o- mele ne-a amintit de ceva. gemenelor a fost o naştere mobilizator. Comuna tre principal pe seama secto
ale (lez Răsfoim colecţia ziarului. generozitate deosebită, ca buie să ajungă la sfîrşitul formează în şedinţele bi
ai româ- lităţi pe care aveam să le grea. Nu putem noi mul roului executiv. în general rului socialist, dar antre-
păr şi te La rubrica „Ecran" din data intilnim multiplicate la so ţumi îndeajuns medicilor cincinalului la un efectiv nînd mai bine şi gospodă
— pro- de 12 ianuarie citim: „A- care au vegheat la veni de peste 3 500 de bovine, la urmărim să realizăm o bu riile populaţiei. Există aici
8.00 Ore- nul 1985 a fost bogat în ţul său, Stanciu. nă mobilizare în acţiuni.
etin de evenimente pentru familia — Cum să mă sperie ? rea lor pe lume. Nu am aproape 12 000 de ovine. La părerea că de pe terenu
:** er- Noi am fost şapte la pă cuvinte să mulţumesc cole prima specie, creşterea în Pentru a ilustra această a- rile cu destinaţia păşuni —
1S, lu- lăcătuşului Stanciu Corco gilor care au fost mereu a- seamnă aproximativ tripla firmaţie voi folosi un e-
05 in în- del. Astfel, in 12 ianuarie rinţi şi in alte condiţii nu fîneţele de care dispune
iversării 1985 soţia sa Cornelia a în cele pe care le avem noi lături de mine şi m-au aju rea efectivelor actuale, iar xemplu recent. Producţia comuna — nu se poate
Badio- tat. Ei mi-au cumpărat la cea de a doua — apro de lapte şi predarea la fon
.spundem născut două gemene. Alte astăzi. Avem apartament cu chiar şi cărucior pentru pri scoate mai mult decit se
11.00 La două gemene au venit pe trei camere. E drept, bucă ximativ dublarea. Pe ce dul de stat a laptelui de la scoate; că doar o infimă
1.00 O zi lume în 31 decembrie 1985. tăria e cam mică, dar ni mele două gemene... căi veţi ajunge la aceste vacile C.A.P. scăzuse cu 10
Noctur- — Şi veţi scrie despre niveluri ? parte din acestea sint apte
3,55—24,00 La mulţi ani pentru toată s-a promis sprijinul să ne noi ? — întreabă Cornelia litri pe zi. Am intervenit a fi lucrate mecanizat pen
familia dumneavoastră fru mutăm intr-unui mai spa Corcodel. — Comuna noastră are o imediat cu măsuri privind tru a fi cultivate cu plante
moasă !" ţios. De-ar fi bucătăria şi suprafaţă totală agricolă de îngrijirea şi furajarea şi în furajere. Se uită însă că
Căutăm in Deva, pe stra baia ceva mai mari nouă — Desigur. 4 477 ha, din care 725 ha a- două zile situaţia s-a re
da Scărişoara, din cartie ne-ar ajunge şi ăsta. Şi a- — Atunci, cind vor creşte rabil. împărţită la efective dresat. ceea ce nu se poate face
rul Dacia, blocul cu numă poi cum să-mi fie greu ? El mari, le voi da să citească le planificate, această su mecanizat, se ponte face,
rul 34. Aici, la apartamen mă ajută la tot ce poate. articolul. Tot despre o bună mobi aşa cum s-a întâmplat din
Că- tul cu nr. 15 locuieşte fa Rotim privirea in jur. Ca Cind vor creşte mari. Vor prafaţă înseamnă un hectar lizare în acţiuni ne-a vor
ursă vremuri imemoriale, cu a-
milia lui Stanciu Corcodel. sa arată ca un pahar de creşte, sigur că vor creşte. de teren la o vită mare şi bit printr-un exemplu şi
Este o zi însorită şi bănuim curată. Nu e lux in aparta Luminaţi şi încălziţi de soa 3 ovine. Nu-i prea mult, tovarăşul Adam Corui, vi nimale de muncă. Nu ră-
că balconul de la etajul ment, dar e tot ce-i tre rele vieţii noi, de dragos dar nici puţin. Bine gospo cepreşedintele biroului e- mînc decît să se transpună
’oa- trei in care au fost puse la buie unei familii, totul res tea a doi părinţi buni ca dărită, această suprafaţă cu curaj în fapt hotărîrea
uscat o mulţime de cămă- piră decenţă şi respect faţă plinea caldă, aşa vor creş xecutiv şi deputat în satul ca fiecare unitate agricolă
şuţe, scufii, pantalonaşi albi de bunul pus la dispoziţie te. ar permite furajarea opti Zeicani.
ca zăpada, este al familiei de societate. Dorina şi Flo TH. MĂRCUŞ mă a efectivelor de care — La saivane se strînse- socialistă să-şi asigure şi
vorbim. se o mare cantitate de gu un număr optim de anima
noi de grajd. Dar de el era le de muncă. Cu atît mai
mult cele din zonele sub
,o- mare nevoie pe ogoarele
CONCURS DE PRESELECŢ1E PENTRU SOLIŞTII VOCALI carpatice. A te adapta me
ce urmează a se planta cu reu, a acţiona cu curaj, a-
er cartofi. împreună cu cei
a- ceasta înseamnă un stil dc
Un crîmpei de cîntec drag am hotărît să organizăm o muncă revoluţionar.
lalţi doi deputaţi din sat
acţiune energică pentru ri ION CIOCLEI
Inspirată ideea de a or vat potenţialul artistic al (I.C.O.), Aureliei Muntea- sei de cultură din Orăştie
ganiza în fiecare localita genului de care dispun u- nu, Miiiai Petreuş (casa peste 20 de interpreţi de
te şi în unităţi şcolare nităţile economice şi so- de cultură). în muzica u- muzică populară şi uşoa
concursuri de preselecţie cial-culturale ale locali şoară, alături de surorile ră. Alături de cei remar P R O G R A M U L
pentru soliştii vocali de tăţii, ca şi perspectivele Neagu a impresionat de caţi de juriu pentru eta
muzică populară şi uşoa ce se întrezăresc. Ar fi zinvoltura şi prezenţa pa judeţeană au mai evo
ră ! inspirată şi cu efect. fost, poate, de ajuns, să scenică a micuţei Mireia luat soliştii Mariana Şte Universităţii Politice şi de Conducere
Pentru că, iniţiativei Co le fi ascultat pe surorile Furdui, vocile, sincroni fan, Moldovan Zaharie, Filiala Deva
mitetului judeţean de cul Mona şi Luminiţa Neagu, zarea şi repertoriul duetu Rodica Negrea, Mihai Io-
tură şi educaţie socialis de la întreprinderea chi lui Cristina Dîrvan — Da van, Loredana Nemeş, Li- Anii I şi III — luni, 31 martie 1986, ura 17,00.
tă' şi Centrului judeţean mică. cu expresivitatea niela Sereş (şcoala gene liana Olariu, Lenuţa Zam- Anii II şi IV — marţi, 1 aprilie 1986, ora 17,00.
de îndrumare a creaţiei cîntecului, cu vocile lor rală nr. 2) care, la pri firache şi alţii, reprezen- Activităţile au Ioc în sălile şi la temele stabilite
populare şi a mişcării ar frumoase, cu prezenţa sce ma lor apariţie pe scenă tînd majoritatea unităţi anterior.
PRES tistice de masă i-au răs nică de excepţie, pentru a au avut — ca şi colega lor economice şi social-
puns factorii de cultură conta pe două soliste de lor Mireia — o frumoasă culturale ale oraşului.
din comune, oraşe, muni valoare. Dar concursul a evoluţie. Dana Bărbules- Printr-un crîmpei de
G martie cipii, din şcoli de toate descoperit noi talente — cu, Adrian Miclean, A- cîntec drag, copii şi ti
gradele, orgnnizînd apre vocea plină, elastică, im drian Ciurdărescu au fost, neri din oraşul Orăştie * EI „Ajutor". Om săritor, J
,8, 10, 35, ciate concursuri de pre presionantă a Sorinei Si- de asemenea, prezenţe şi-au dezvăluit talentul Emil Bădescu, încadrat la *
selecţie a soliştilor vocali. lav de la casa de fete, fru remarcabile, selecţionate oare, cu siguranţă, va în I I. M. Lupeni, s-a oferit să |
-a : 31, <k „ajute" pe un cetăţean, că- J
La Orăştie, întrecerea museţea vocii Emiliei pentru etapele următoare flori şi ne va bucura în
;l şti guri: organizată de Comitetul Crăeui, de la liceul indus ale întrecerii. etapele „Cîntării Româ l ruia i-a promis că ii faci- h
orăşenesc de cultură şi e- trial nr. 1, a Măriei Mol- Concursul de preselec niei". * litează obţinerea u n u i au- 3
ducaţie socialistă a rele dovan,. Oliviei Armioni ţie a urcat pe scena Ca- LUCIA L1C1U \ 0 Spărgătorul. în loc toturism de la I.D.M.S., pre- J
% să-şi vadă cinstit de trebu tinzînd şi incasînd de la a- jj
rile sale, fiind încadrat la cesta suma de 20 000 lei. »
I I.A.C.M.M. Petroşani, Tibe- Pentru „ajutorul" acordat, |
*
riu Rotaru s-a gîndit să lui E. B. i s-a întocmit do- ..
1 trăiască mai uşor, dar nu sar penal. E
mica va *
iu cerul din muncă. Aşa se face că
. Local a dat o lovitură la un ma £§ Prietenii lui Bachus. jj
I
lare vor S Nicolae Ignat şi Ion Tipesc, I
acter de gazin alimentar din m u n i
a sufla cipiu, de unde urma să se de la C.S.V. Călan, Maria '
sectorul aprovizioneze cu cele ne Bălăucă, de la I.M.H. şi Adi jj
irile mi- Dinişoni, de la secţia de »
insc în- cesare. Fiind prins în f l a
ade, iar grant, T. R. a fost arestat. mobilă Nălaţi, obişnuiau să |
2 plus 7 mai tragă cu paharul chiar "
îl dimi-
icc cca- Hj Cu dosar penal. Re- şi cind ştiau că trebuie să ji
mus Pasc, şofer de meserie se prezinte la serviciu. Fie- «
;mea va la o întreprindere din O- căruia i s-a întocmit dosar ,
.u cerul răştie, a cumpărat un viţel pentru încălcarea prevede- 3
? cădea
»rmă de I de la Crăciun Ignat din rilor Decretului 400/1981. *
re, care s Renghet, fără a întocmi I
eter de formele legale de rigoare. Rubrică realizată »
a sufla \ R. P. a sacrificat ilegal vi cu sprijinul
aslficări Surorile Mona şi Luminiţa Neagu într-o evoluţie scenică Sorina Silav o nouă speranţă în muzica populară s Inspectoratului judeţean J
ceaţă ile excepţie. românească. ţelul, ale'gîndu-se astfel cu
:olog de Foto NICOLAE lOVESCU \ un dosar penal. de interne E
ceiico).