Page 91 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 91
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
20,04
20,2<
„TINEREŢE COMUNISTĂ, REVOLUŢIONARĂ" 20,3;
LICEUL „AUREL VLAICU" ORĂŞTIE OLIMPICII
Elevii acestui liceu sin - politico-ideologic şi con- telierele şcoală, dovada
Purtător de torte de aproape şapte decenii, Liceul tem uniţi intr-o puternică tinuînd cu întreaga gamă acestei îmbinări fiind pre DE AZI -
industrial „Aurel Vlaicu" din Orăştie se numără prin organizaţie de tineret, ca de acţiuni politico-educa- miile obţinute de elevii 20,50
tre unităţile de învăţămînt reprezentative ale judeţu re ne oferă multiple po tive — are scopul de a ne liceului nostru la olimpia CERCETĂTORII
lui. Locui onorant ocupat în întrecerea socialistă din sibilităţi de a ne forma şi forma ca viitoare cadre, dele şcolare şi la con fcl,05
tre liceele judeţului, roadele instruirii şi educării, con acţiona în spirit revolu oameni de nădejde ai cursul pe meserii. DE MÎINE
cretizate în succese de prestigiu, noul ce-şi face tot ţionar. Avem drept că ţării. Conştienţi că numai ai,2î
mai mult loc în baza didactico-matcrială relevă efortul lăuză documentele Con „O viaţă exemplară dă prin muncă vom urca In fiecare an aşteptăm
colectiv al celor 1 367 de elevi şi al educatorilor lor. gresului al XlII-lea ai ruită patriei şi partidu treptele adevăratei noas cu emoţie olimpiadele 21,54
Dar să-i lăsăm pe cîţiva dintre elevii şcolii să-şi ex P.C.R. şi ale Congresului lui", „Rădăcinile adinei tre împliniri, sîntem da şcolare, eveniment de ma
prime gîndurile în pagina ce le aparţine. al XH-lea ai U.T.C., în -ale devenirii noastre*, tori să nu ţinem seama joră importanţă în viaţa
demnurile şi sfaturile pe „Tinereţea comunistă, re de efort pentru a obţine noastră. Este un prilej de
care secretarul general al voluţionară" sînt doar cî- rezultate pe măsura în a ne verifica într-o con
p a r t i d u l u i , tovarăşul teva generice ale activi crederii ce ne este acor fruntare cu ceilalţi elevi
PĂŞIM SPRE VIAJĂ Nicolae Ccauşescu, ni le tăţilor la care am parti dată. buni din generaţia noas
adresează mereu cu ce cipat cu emoţie şi convin Organizaţia noastră de tră. Cu dorinţa de a ob
Bl
in urmă cu patru ani ani profil mecanic). Aici, precum rinţa de a învăţa şi munci tineret, puternică şi unită ţine rezultate cit mai bu dioj
păşit pentru prima dată pra şi în atelierele întreprinderii pentru noi, pentru pros gere, alături de colegii prin membrii săi, s-a mo ne, sub îndrumarea tova 0,30
gul acestui liceu, care poar mecanice Orăştie, noi ne de- peritatea patriei. noştri. Dar oare am pu bilizat ,în acest an mai răşilor profesori, în acest agri
tă un nume celebru, cu re săvîrşim pregătirea teoretica Desigur, noi încercăm tea uita participarea noas mult ea oricînd pentru an am început pregătirea nai:
8,00
zonanţă în istoria tehnicii prin practica în meseriile de sentimente de adevărată tră responsabilă, eficien- _ că este hotărîtă să întâm încă din primele zile de Floi
mondiale, un nume care sim strungar, frezor, rectificator, mîndrie, pentru că sîntem tă la campania agricolă pine cu rezultate de pres şcoală. 3.00
bolizează geniul tehnic al po turnător, forjor, tratamentist elevii liceului unde a în (în toamna trecută am tigiu gloriosul jubileu al în anul şcolar prece Hăs
lor;
porului român. Atunci am — meserii prin care vom lua văţat Aurel Vlaicu. Zbo strîns recolta de porumb, partidului, sub a cărui dent am făcut parte din 10,0.
fost impresionat de tot ceea locul părinţilor noştri. rul lui cutezător spre cartofi şi sfeclă de pe părintească grijă şi ocro cei care au reprezentat Foh
ce am văzut în acest vechi Condiţiile de instruire de înălţimi ne ob’igă să nu 100 ho), la îngrijirea par tire creştem şi ne împli liceul nostru la faza re P a
Hor
si, în acelaşi timp, modern care dispunem ne-au ajutat trim gînduri îndrăzneţe cului oraşului, curăţarea nim. publicană a olimpiadelor. ver:
lăcaş de cultură, dar cred la obţinerea rezultatelor cu şi nobile. De aceea, în păşunilor (pe 30 ha ale Retrăiesc şi acum emoţia ştir
acestei confruntări, care
că ceea ce m-a determinat care ne mîndrim. Mă refer treaga noastră activitate C.A.P. Orăştie), la auto- AURICA URS, a constituit pentru mine 11.3
Icti;
;ă optez pentru acest liceu aici şi la rezultatele absol — începînd cu adunările gospodărirea şcolii I elevă, cl. a Xll-a A, un permanent stimulent. toai
i fost măiestria şi priceperea venţilor noştri. Numai în 0- generale ale organizaţiei îmbinăm armonios în secretar adjunct 12.3
ru care elevii modelau oţe nul trecut, 42 la sută dintre U.T.C., cu învăţămîntul văţătura cu munca în a- al comitetului U.T.C. Cu rezultate bune m-am ruli
lul în atelierele şcoală, dîn- absolvenţi au k>sl admişi în întors împreună cu cole ră
1 l
gii mei de la olimpiade
clu-i cele mai diverse forme, învăţămîntul superior, marea le de fizică, chimie, geo ştir
insufleţindu-l parcă. lor n>a]oritate în cel tehnic, 16.0
iar ceilalţi 58 la sută s-au grafie şi de la concursu
Acum, cînd mă aflu in rile pe meserii. Bineînţe ai
pragul absolvirii, pot să &pun încadrat in producţie încă les că aceste rezultate «im
Sin
că măiestria celor ce mode din primele zile după absol ne-au ambiţionat şi ne dor
lau atunci oţelul se datorea vire. ambiţionează la străda Bul
ză grijii şi atenţiei cu care La noi in liceu e o frumoa nie pentru a ne situa pe Per
sint cultivate aici însuşirile să tradiţfe. Periodic, se orga locuri fruntaşe şi în a- înr
poj
şi calităţile elevilor. Cei pe nizează întilniri cu foştii ab cest an. rii:
ste 1 300 elevi care învăţăm solvenţi, acum oameni des Acum ne aflăm în pli 18,2
aici avem minunate condiţii toinici şi pricepuţi în mese nă desfăşurare a fazei nai
inf-
de pregătire în cele 11 cabi ria lor. Am rămas profund judeţene a olimpiadelor. de
nete şi laboratoare de spe impresionat de mîndria cu Rezultatele pe care le-am rii,
cialitate, toate dotate cu care aceştia ne vorbeau de obţinut pînă acum la lim şed
nai
materiale şi aparatură mo- spre munca lor, de bucuria ba română, istorie, mate ţea
lernă. Un lucru demn de re ce li se citea in priviri atunci « i* . •!!?= matică şi biologie ne în no:
cînd spuneau „muncesc". ti a
marcat, şi in acelaşi timp o Acum ne pregătim să dăm dreptăţesc să sperăm ia oră
mîndrie pentru noi, este fap piept cu vioţa. Dar aici, în . % ■» ■*■'■■>'''' . noi succese. Succese care ger
Y£ ■*, <*• >
tul că multe din materialele liceu, am învăţat un lucru să depăşească numărul n ă
Bu
cu care sint dotate aceste deosebit de important, de ca <» ' - v % • premiilor şi menţiunilor
■abinete au fost realizate re trebuie să ţinem seamă : fP • (illll cucerite în anul şcolar
X
'
chiar de noi, în orele de in indiferent de meseria pe ca precedent.
struire practică sau prin ac re ne-o vom alege, indife M§£
tivitatea în cadrul cercurilor rent dacă vom fi muncitori - ti!] MANUELA ALEMAN,
de elevi. Şi pentru că a ve sau ingineri, avem datoria să elevă, in clasa a Xl-a A
nit vorba de orele de instrui ne apropiem de muncă cu In atelierul tic prelucrări prin aşchiere, nc instruim sub îndrumarea maistrului L'
re practică trebuie să spun tragere de inimă, să ne fa Cornel Cormoş. pri
că aceasta se desfăşoară în cem din ea crezul de viaţă, pre
DC
bune condiţii, în cele cinci să ne preocupe permanent G î N D dei
ateliere şcoală, al căror port noul, să-l căutăm şi să-l fa vi
no
drapel este atelierul de ma- cem să se afirme. Numai aşa ( ROD P R I E T E N I E Î N D R Ă Z N E Ţ tc
şini-unelte. Dotat cu 85 ina- vom putea fi stăpîni pe mun Proze ii Ţa noastră la fa mi
şini-'unelte, dintre care unele ca noastră, numai aşa mun ţj Strugure eşti rod t Prietenie, încredere în viaţă. Prietenie, încredere zele judeţene şi naţionale Co
reprezintă ultimele realizări ca ne va aduce bucuriile îmbelşugat 1 în oameni. Prietenie, aspiraţii şi năzuinţe comuna gre ale sesiunilor de comuni- gir
sai
ale industriei româneşti con oşteptate. \ Dar tu apari, toamna, fate pe sufletul curat al adolescentului de 18 ani. Pen eări şi situarea pe locuri Afl
structoare de maşini, noi zi i Apoi pieri, ( tru că la 18 ani visezi. Visezi şi zbori spre soare, spre fruntaşe a devenit tradiţie, CU
iar numărul elevilor antre
cem că acest atelier este cel ALIN STOICA, } Măr, eşti rod îmbelşugat > pace, spre viitor. naţi în activitatea de cer tui
SCI
mai bine utilat din judeţ (în elev, cl. n Xll-a A i Dar tu apari vara, ţ A fi prieten, a avea un prieten, a avea prieteni cetare şi creativitate este NI-
^ Apoi pieri. t înseamnă a fi bogat. Şi noi, tinerii, sîntem eu adevă tot mai marc. Acestea a- Vu
i Visule, rod îmbelşugat } rat bogaţi ! ţestă maniera noastră de NI
însuşire a sarcinilor ce ne
) Tu apari noaptea 1 Avem vîrsta la care începem să înţelegem sensul revin din documentele de <M
ţ Dar ziua pieri ţ prieteniei. Oare nu ea, prietenia, dă sens vieţii noastre partid, din hotărîrile Con Sp
SCENA NE APARŢINE t Faptă, eşti rod t de adolescenţi, nu ea ne înfrumuseţează viaţa, izvo- gresului ştiinţei şi invăţă- <K
mi
mîntului.
) îmbelşugat, ' rînd din sufletul fiecăruia ca plantă firavă cu rădă Preocupările colegilor OF
Ştiţi cile titluri de lau şui Orăştie, pentru că sin- 1 Apari cu fiecare zi \ c i n i d i n ce în ce mai adinei ? mei, îndrumaţi îndeaproa SCI
reat pe ţară am cucerit in tem prezenţi cu arta inter ^ Şi nu dispari niciodată. ^ Cum ar arăta un om fără prieteni ? — mă întreb pe de tovarăşii profesori, bu
precedenta ediţie a Festi pretativă la numeroase şi ades. Cred că viaţa fără prieteni nu-.şi are rost. Şi ce sint îndreptate spre reali căi
valului naţional „Cintarea apreciate manifestări. In ^ ROXANA BACIU, *1 fericire mare poate fi pentru un tînăr cînd în pro zarea de material didactic So
pentru cabinetele de spe-
(C
României" ? Trei. Iar lor- acest trimestru şcolar, in \ elevă, clasa a IX-a, ( priile sale gînduri şi aspiraţii le regăseşte şi pe cele c iali ta te, p e rf ec ţi on arca TE
maţiei noastre de căluşcri cadrul acţiunii „Scena vă t Cercul literar t ale semenului săli. tehnologiei de lucru din liţ
i-a revenit pentru a doua aparţine" am trecut in re / ..Mihai Eminescu" ' MONICA PANFILIE, atelierele şcoală, valorifi Jai
tri
carea materialelor refolosi-
oară acest inalt titlu pen vistă, prinlr-un program în eleva, cl. a Xll-a A bilc, studierea materialului făi
tru locul I pe ţară I Aşadar, chegat, toate formaţiile arheologic din zonă, a to cu
avem cu ce să ne mindrim! noastre înscrise in actuala ponimiei din satele Orăş- mi'
tiei.
Ca
Dar la acesie performanţe ediţie o festivalului - mon In ultimul an, colegii de (L
am ajuns printr-o activita taj literar-muzical, brigadă CHEMAREA MUNTELUI , noştinţă partidului părinte, liceu au realizat numeroa
te culiural-artistică perma artistică, teatru satiric, dan Ce m-a determinat să. a- Paring, cu piscurile sale pentru condiţiile deosebite se machete funcţionale, me
canisme, planşe şi dispo
nentă, in şcoală şi in ora- suri populare, dans mo leg această temă pentru Cîrja şi Paringu Mare, se- create pentru a putea be zitive didactice, pliante şi
dern, interpreţi de muzică pagina noastră ? Respectul meţia şi sălbăticiunea Re neficia de toate frumuseţi altele, apreciate şi eviden
populară şi uşoară, recita şi dragostea pentru sport, tezatului, moderna staţiune le patriei noastre ! Cum ţiate cu prilejul numeroa
tori, Printre colegi avem pentru educaţia fizică, dis Poiana Braşov, Predealul să nu aducem gînd de mul selor expoziţii.
Efortul naţional de redu
adevărate talente: Marcel ciplină care, la noi in li cu minunatul Clăbucet. ţumire conducătorului iu cere a cheltuielilor valuta
Gifffşle (laureat), Alina ceu, nu o deosebim de ce Transfăgărăşanul - mă bit, tovarăşului Nicolae re ne preocupă în mod fi
Paşca, Adina Căstăian, Ni lelalte materii. Orele de reaţa operă a epocii noas Ceauşescu, căruia ii mulţu deosebit şi pe noi, şi iată si
ce realizăm în prezent: Ia
colae llie, Ovidiu Czetcni, educaţie fizică sint frumoa tre, a Epocii Nicolae mim din toată inima pen solicitarea întreprinderii va
Pl
Mihai Ispas şi alţii. Scena se, cu lecţii atractive şi zil Ceauşescu - care impre tru tot ce face pentru noi, «Plafar" Orăştie, un colec sl:
ne aparţine de multe ori, nic organizăm acţiuni sub sionează extraordinar, ui- tinerii. tiv de elevi din clasa a Tc
Xl-a B, sub îndrumarea
pentru că organizăm mereu lormă de întreceri - volei, mindu-ne de ceea ce a lost Vino, dragă prietene, a- tovarăşului inginer Ioan fi
şi
manifestări cultural-educa- fotbal, baschet, badminton în stare omul să cuteze ! lâturi de noi, cei ce iubim Mureşan, lucrează la pro xi
tive care ne stimulează şi etc. Apoi Munţii Făgăraşului, muntele. Vino să te bucuri iectarea şi realizarea unui dc
strung pentru prelucrarea
ne înfrumuseţează anii de Am lost puternic impre Cabana Bilea Lac, străjuită de frumuseţile fără sea sticlei. încrederea noastră tâ
şcoală. Iar acum, cînd o- sionat de măreţia Bucegi- de Şaua Caprei, Paltinul şi măn ale naturii ţării noas în reuşită este marc. Ne
magiem, impreună cu ţara, lor, cu Virlul cu Dor, cu Călţunul la 2043 m altitu bazăm pe faptul că apro fi
ximativ 75 la sută din pro
gloriosul jubileu a' parti Babele şi Sfinxul, cu Cb- dine... Cum poţi să nu iu tre, vino şi respiră aerul iectul nostru l-am realizat ci
vc
dului, manifestările noastre raimanul, apoi de tot ceea beşti aceste frumuseţi, mun ozonat, aleargă, schiază, pînă în prezent. sl
capătă o aură aparte, pen ce s-a făcut pentru iubito ţii ţării tale, munţii prie drumeţeşle şi te vei simţi Un gînd îndrăzneţ a că în
tru câ in ele se intilnesc, rii munţilor, cum este bazo. teni din totdeauna ai româ extraordinar ! Noi, cei mai... rui materializare o dedi m
căm celei de-a G5-a aniver
sc
curate, sincere şi gîndurile sportivă, modernă, sala de nului ! G>um să nu iubeşti vechi in ale muntelui, te sări a partidului nostru ii 1
noastre de recunoştinţă. gimnastică dotată cu toi această ţară minunată, cu aşteptăm cu drag. comunist. ic
ic
Solisut noastră. Mariana LUMINIŢA IVAŞCU, ce e necesar de la Piatra oamenii ei minunaţi ! Cum COSMIN CIOLNA, DANIELA MUNTEAN; <>
Ştefan, cl. a X-a F. elevă, cl. a X-a A Arsă. Frumuseţea Masivului să nu aduci gind de recu elev, claso a Xl-a A eleva, cl. a Xl-a B V