Page 95 - Drumul_socialismului_1986_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL*

OMAGIU GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI
13
P A R T I D U L U I E R O U L
13,00
Sînt anii tăi, Partid, cuin drepţii brazi EL este Prezentul 13,05
în luminişul anilor de glorii; EL este Viitorul
zvîcncştc-n ei, din zorii comunarzi, Pe umerii Lui
Tăria viitoarelor victorii. Sporesc din zi în zi
Poeţii tăi s-alăturca de tine Grijile poporului
Prin idealuri scumpe naţiunii: In ochii Lui
Izvoruri milenare, din străbunii Năzuiesc
auguri ai măteii noastre carpatine. Toate clipele ardente
I.e-au sîngerat, prin veac, eroii tăi Ale timpului
ticat chiar un timp avoca­ în purpura din steag, cea mai fierbinte; Inima Sa
Întîiul zbor tura. Dar obsesia a fost s-au aşternut ogor unei Idei Este racordată la pacea 11,10
mai puternică. In 1902 lasă
în cartea ţării roiuri de morminte.
Începuturile aviaţiei sint de ani, la 18 martie 1906, totul, îşi la sculele şi pla­ Al vremii spulber troienind coline Lumii 19,00
La tot cc ţine de viaţă
legate ireversibil de douâ pe şoseaua de la Monfes- nurile şi pleacă la Paris. îi scaldă-n geniul omeniei ţării; De libertate şi de bine 19,20
strălucite nume româneşti : son, din preajma Parisului. Se zbura deja pe atunci. poeţii tăi. Partid, rămîn prin tine; 19,15
Troian Vuia şi Aurel Vlai- Iar in 1948, celebrul istoric Mai bine-zis, se plutea in Ai ţării lor şi ai neatîrnării... Cuvântul Lui
cu. Datorită destinului său al aviaţiei Rene Cliambe voia vintului: cu baloane, Extragi, prin fiinţa celor mulţi de-o Glorie se cheamă
tragic, a morţii sale prea scria că „Vuia a făcut ca cu dirijabile, cu planoare. seama, Istorie se cheamă 21,43
21,55
timpurii şi in acelaşi timp bătrîna Europă să se tre­ Ideea lui a intimpinat ne­ Esenţa vrerii unui dîrz popor; Lui
simbolice, survenită pe cind zească. El este primul în încrederea, ironia şi rezis­ Dc-o moarte doar, poetul nu se teamă:
zbura peste Carpaţi înspre timp". tenţa oficialităţii şi a celor Al patriei fiind, e-n viitor! Eroului Cel Mare
Ardealul oprimat, amintirea S-o născut in 1872 la ce se considerau deja „ex­ întru cinstire !
lui Vlaicu a pătruns mai Surducul Mic, intre Făget perţi". Pină în ziua aceeo EUGEN EVU MIRON ŢIC yrc
pregnant şi mai adine in şi Lugoj, iar şcoala prima­ istorică de la Montesson,
conştiinţa colectivă a nea­ ră a lăcut-o la ciţiva kilo­ cind „a focul ca bătrina nu
mului. Despre el ştim o metri, la Bujor, care-i poar­ Europă să se trezească...". dlopi
6,30
mulţime de lucruri, de a- A trăit departe, dar nu „Formaţiile corale să fie mai mult luate în seamă" agric
mănunte, de intimplări, ii şi-a uitat niciodată ţara. nai;
cunoaştem iubirile, priete­ Geniul său tehnic a lost in — Victorin Bătrlncea, sînte(i 8,00
nii şi aspiraţiile, iar scurta permanenţă dublat de un unul dintre cel mai cunoscuţi in contact cu o masă marc dc Flori
interpreţi, oameni ai muncii
lui viaţă a născut cintece, temperament de militant dirijori din judeţ. Numele Scena sl oamenii ei dc diferite profesii, grad dc 9.00
Audi
versuri, romane, intrind de politic. In timpul primului dumneavoastră ..se leagă in cultură. Ca om al catedrei şi lctln
din
primul
rind
de
corul
ca dirijor consider că soarta
acum in legendă. Vlaicu e tă azi numele. Locul e şes, război a dus o activă pro­ Haţeg. educaţiei muzicale ar trebui să ta 1
un erou naţional şi il iu­ uşor înclinat spre miazăzi, pagandă in sprijinul celui­ — Intr-adevăr. In 195G, fiind ţă sau vizite reciproce, înso­ se hotărască în şcoală, dar Bule
univi
bim şi ari cu acelaşi elan cu depărtări adine' care lalt vis: lormarea statului numit director al Căminului ţite do susţinerea unor con­ deocamdată nu e posibil. In 11,33
cultural din Haţeg, viitoarea
romantic care a inliorat parcă te cheamă. Priveliş­ naţional unitar român. Iar casă de cultură, primul meu certe corale, cu o altă forma­ aceste condiţii, o sarcină foar­ ietin
te grea revine liceului peda­
inimile ‘întregului neam, în tea e vâslă, generoasă, de in cursul celui de-al doilea gind a fost să refac corul de ţie din judeţ sau din afara gogic, care are datoria să culţi
judeţului afectează nu numai
moai
ziua căderii sale. Amintirea 0 inelabilă măreţie şi, de război, in palida virstei aici ale cărui baze au fost o formaţie anume, ci mişca­ creeze convingeri ferme viito­ Avai
puse in anul 1887. în 1967, a-
lui Troian Vuia, in schimb, cile ori o străbat in goana înaintate şi a tuturor ris­ ecastă formaţie a sărbătorit 80 rea corală în sine. rilor învăţători şi educatori că 13.00
odată repartizaţi in producţie
— Privesc cu îngrijorare si­
a rămas intr-un con de maşinii, mă intreb dacă nu curilor, s-a angajai in Re­ de ani dc activitate şi pentru tuaţia corurilor din judeţ. Ul­ trebuie să se ocupe efectiv de Bule
umbră, in ciuda faptului cumva ea, această zilnică zistenţa Irancezâ antifascis­ rezultatele obţinute ' i-a fosi tima ediţie a Festivalului na­ educaţia celor mici, de atra­ rldla
jurn.
conferit Ordinul „Meritul Cul­
spre
lor
co­
muzica
că a trăit pină in 1950, prea privelişte a copilăriei, va li tă ca preşedinte al Comi­ tural", clasa a IlI-a, iar diri­ ţional „Cîntarea României" a gerea îmi amintesc că, mai soci?
rală.
puţini ştiu şi prea puţine losl săminţa din care i-a tetului Naţional Român din jorului său, aceeaşi distincţie. scos în evidenţă faptul că for­ demult, era un cor bun Ia 'ci
t
maţiile, destul de puţine, nici
se ştiu despre marea sS ‘încolţit in suflet aspiraţia sinul ei. E un merit care Anul viitor vom trăi cu toţii nu stnt competitive. Oameni Găieşti, condus do învăţătorul .ile
un jubileu al longevităţii —
performanţă. Pentru că, to­ zborului. Aspiraţie deveni­ — in plan moral — echiva­ centenarul — ia care aspiră care să cinic sînt. Hunedoara Simu. l-ani întrebat pc săteni Muzi
ce i-a determinat să vină la
tuşi, Troian Vuia a fost in- tă apoi, in timp, genială lează strălucirea clipei orice colectiv artistic. cor. Mi-au răspuns că fostul 18.00
tiu i
tiiul om din lume care s-a obsesie. La un moment dat cind, rupîrid ancestralele şi — Din 1960 pregătiţi şi corul lor învăţător din clasele I—IV mina
desprins de pămint cu un 1 se vo li părut şi lui o u- nevăzutele lanţuri ale gra- Combinatului siderurgic „Vic­ le-a insuflat plăcerea de a cîn- Inter
toria" călan:
ta. Extlnzind aprecierea, men­
aparat mai greu decit ae­ topie.- Căci, după ce s-a . vitaţiei, a deschis omenirii — Este formaţia care mi-a ţionez că teoria muzicală do- in foi
rul, propulsat de un motor inscris la Politehnica din calea spre era zborului. adus cele mai frumoase satis­ bîndită in învăţămîntul gimna­ (1c ţ
facţii artistice. Cu aceşti oa­
propriu. S-o intimplat a- Budapesta, s-o apucat să meni minunaţi am obţinut lo­ zial sc uită destul de repede, pina:
dulu
dar un cîntec patriotic învă­
ceasta in urmă cu optzeci studieze dreptul şi a prac­ RADU CIOBANU cul li pe ţară şi titlul de Lau­ ţat nu se uită niciodată. Foştii 21,00
reat în 1985, la finala întrece­ elevi ai profesorului şi com­ Radi
rilor ediţiei a V-a a Festiva­ pozitorului Ion Muntcanu, şi 32,20
lului naţional „Cîntarea. Româ­ acum mai fac cor, dacă nu la 3,55-
CRONICA LITERARĂ niei", devenind cel mai bun căminul cultural, la şcoală Ştirl.
cor mixt din judeţ. Vreau să insă negreşit.
arăt că rezultatul s-a datorat
$i dirijorul mal încurcă une­
M a r i n S o r e s c u Uşor cu pianul pe scări seriozităţii interpreţilor, dra­ ori lucrurile ccrind, absurd
gostei lor pentru muzica co­
rală, sprijinului deosebit pri­ zic cu, că dacă nu au mini­
mum de 60 de corişti, nu încep
1
Mulţi dintre cei care au respectiv. Dar a reţine doar diu despre Emil Cioran mit din partea conducerii com­ repetiţia, îndepărtind oame­ DE
binatului. Am trăit emoţii pu­
cumpărat recenta carte a aceste aspecte înseamnă în vorbeşţe dezinvolt despre ternice cind, înaintea întrece­ nii, tăind clanul factorilor prios
culturali. Nu e posibil aşa
Iui Marin Sorcscu — în a- fond a face abstracţie de o tean'tă de curent, tradu­ rilor finale, în scenă a venit ceva. Munca trebuie desfă­ prem
glomeraţia librăriei miro­ savoarea cărţii, care rezul­ când în felul acesta o anu­ însuşi directorul acestei mari şurată, beneficiind de conti­ DOA
unităţi
ne-a
care
economice
dern
sind a noutăţi, cu ochiul tă in majoritatea situaţii­ mită atitudine a eseistului. îmbărbătat. Şi coriştii au răs­ a fost vestită In mişcarea co­ nuitate. Acum nu sc mai face (Mod
deosebirea Intre Interpretarea
rală. Trebuie însă mal multă
atent la titluri clar şi la cel lor dinlr-o atitudine dega­ Mai „palpitant" este arti­ puns cu căldură gestului, a- atenţie din partea factorilor unei formaţii profesioniste şl mohi
din preajmă, care poate jată a unui inteligent poet colul despre Eugen Barbu, tenţiei de care s-au bucurat. culturali, sindicali, a conduce­ a uncia de amatori. Calitatea te m
Corul este una dintre
—
mie
deveni concurent pentru te care renunţă — sau poate prilejuit de apariţia masi­ cele mal dificile formaţii de rilor unităţilor economice. For­ interpretării e aceeaşi. Conn
miri ce carte — au crezut că nici nu o are — la ţi­ vului său volum „Poezia instruit, de menţinut. maţiile corale trebuie să fie — In privinţa repertoriului? gint
stimulate, adică să fie luate
— Săptămînă de săptămină,
că au achiziţionat un nou nuta de gală pe care o îm­ română contemporană". A- membrii formaţiilor corale se in scamă. Cred că un prim — E necesară înnoirea lui sar :
roman, mai ales că de la bracă un cronicar consa­ flăm că lui Eugen Barbu îi supun unui adevărat supliciu pas ar trebui să-l constituie permanentă cu piese din li­ Ade
teratura muzicală românească
o Intîlnire — consfătuire cu
„Uşor cu pianul pe scări" crat atunci eînd iese la place „să scrie mărunt, iu­ de pregătire — se introduc pie­ \ dirijorii din judeţ în genul contemporană. Azi compozito­ al
pină la un titlu ca „Trei p'imbare pe marile bule­ beşte litera mică", este se­ se noi în repertoriu, se lu­ celei ce a avut Ioc dc curind rii se exprimă mal dificil şl ..uri
crează pe voci. I-unl de zile
dinţi din faţă" (roman) e varde ale literaturii. Ma­ nin dar şi „frămîntat de nu-i vede nimeni, mă refer la la Cluj-Napoca pe plan cen­ implicit efortul de Interpreta­ NEA
re e mai marc. Intervine Insă
Vum
tral. Să se vadă care sintem,
doar un pas, în schimb e rin Sorescu închide coper- problema morţii (confraţi­ public. Foarlc rar Ies în spec­ ciţl mal sintem, să discutăm actul dc educaţie muzicală, NINC
ceva distanţă pină la se­ ţ i l e cărţilor cu concepte lor)". tacole dedicate unor eveni­ activitatea noastră care este prin audiţii, desfăşurat dc di­ (Mur
mente deosebite. Nu se con­
rijor. Trebuie reţinut că re­
Sper
verul „Teoria sferelor de critice, rezervîndu-şi plă­ fruntă cu colective artistice dificilă, realmente grea. Diri­ pertoriul determină participa­ <Het(
influenţă", titlu sub care cerea de a transcrie ceea Cartea lui Marin Sores­ similare, pentru a cunoaşte ni­ jorii sînt sufletul formaţiei, dar rea afectivă a coriştilor, pre­ misii
poetul îşi publica excelen­ ce constată prin termeni cu oferă pagini de auten­ velul lor dc interpretare. Se care au nevoie şl ei dc sufle­ gătirea propriu-zlsă a corului. ORA:
tul, de sprijinul altora.
te eseuri acum cîţiva ani. care par destinaţi unor fa­ tică literatură. doreşte, totuşi, să fie competi­ — Vă rog să detaliaţi puţin serlll
tive.
Cartea conţine de fapt miliari, între care poetul — Lipsa unor manifestări condiţia dirijorului de cor. Convorbire realizată de bul
căra)
conici literare, publicate se simte absolut liber în MIRCEA MOT corale, schimburi de experien- — Este specialistul care vine MINEL BODEA Sosc:
de Marin Sorescu în dife­ exprimare. Cuvintele prin (Cas:
rite reviste în ultimii ani. care el notează nişte de­ TEG
tiţic
„Metoda" este, pină la un mersuri ale operei nu sînt CRONICA PLASTICĂ Jand.
punct, explicată de poet in însă lipsite de ambiguita­ trli:
fără
prefaţă. Pornind de la o te, de subtilitate şi nu sînt CllllU
întotdeauna
nevinovate
carte, poetul cronicar are cum ar vrea să pară. De- O prezenţă artistică numeroasă, de calitate măşa
în vedere întreaga creaţie Cam
a autorului, stabilind con­ spre Adrian Păunescu ni (Lun
stantele operei şi conturînd se spune: ..Adrian Păunes­ Expoziţia de grup des­ mentul vegetal amplasate tate pe care şi-a propus-o aceasta, in material defini­ Zbor
un portret al scriitorului cu eîntă ea o balenă". Stu­ chisă Ia Galeriile de artă într-un fundal solar ce ofe­ autorul. tiv. „Mireasă" şi „Portret"
ale'Fondului plastic din ră măreţie şi luminozitate Din expoziţie nu lipseşte de loan Şeu sînt cele mai
Deva, organizată de Filia­ întregii lucrări. peisajul, inclusiv cel in­ reprezentative,' evidenţiind LX
CRONICA FILMULUI la Deva-Petroşani a U.A.P., In ansamblul ei, expozi­ dustrial, care ne trimite căutări îndelungi şi un vo­
reţine atenţia in primul ţia aduce un omagiu femeii. mereu cu gîndul la inega­ lum mare de muncă pen­ PCI
rind prin numărul mare de labila sursă de documen­ tru aducerea la forma fini­ fl cr
a
„Marele premiu semnatari ai lucrărilor. Du­ \’e gîndim la grafica Evei tare ce o constituie oame­ tă. Dan Virgil cu „Peisajul cerul
senlr
pă o perioadă de timp îşi Siito — „Pace", al cărei e- nii şi chipul actual al ju­ istoric" tatonează figurati­ modi
Inspirat din domeniul spec­ izbuteşte citeva schiţe de por­ dau întâlni re 23 pictori, lement centra] este femeia deţului, realizările socia­ vul care suferă însă din Tem;
taculos al competiţiei sportive trete memorabile. Meritul este, graficieni, sculptori. Filia­ cu porumbel alb, chip deli­ £J ci
(amintind de „Grund Prix“-ul desigur, şi al interpreţilor, in­ cat, cald. adevărat simbDl lismului pe pămîntul hu- cauza volumului şi a fini­ s- 8
lui Franckenhcimer), „Marele spirat distribuiţi: tinărul Cos- la si-â strîns rîndurile ape- nedorean. Amintim în acest sării excesive, a lacului a- xime
premiu* 4 românesc reconfirma min Sofron — afirmat încă in lînd şi la unii creatori care al liniştii şi demnităţii; la sens picturile Luciei Măr- grad.
preocuparea regizoarei Maria „Vreau să ştiu de ce am. a- n-au mai expus demult sau pictura Iui Iosif Matyas — gineanu („Peisaj indus­ plicat. în ceea ee-1 priveş­ local
Gallas Din eseu (autoare a fil­ ripi 44 in rolul principal se te pe Ernest Kovacs, lu­ La
melor „Bunicul şi doi delinc­ simte în largul său? Tora Va- au expus extrem de puţin „Compoziţie", lucrare fi­ trial"), ale lui Eugen Ben- crarea sa, în ansamblul ex­ moas
venţi minori 44 şi „Prea cald silescu „semnează 4 * cu nerv Ne gîndim la sculptorul Ni- gurativă cu linia tranşantă cău („Peisaj"), Rozaliei Ga] Cu t
pentru luna mai") pentru uni­ şi temperament un portret Budulan („Cetatea"). poziţiei apare insignifiantă, dea
versul adolescenţilor. viabil al mamei. Ceilalţi ac­ eolae Adam, la pictorii a desenului şi volumele necaracterizîndu-1 pc sculp­ sufla
Scenariul noii premiere ei- tori — Victoria Micrlcscu (bu­ loan Pârvnn, Tiron Budiu, pe care le cunoaştem, spe­ O lucrare aparte este torul care ne obişnuise cu vest.
Per
umwatografiee a Casei do filme nica), Eugenia Bosinceanu (di­ ultimii doi prezenţi cu cifice creatorului; la gra­ „Pasăre de fier" a lui Ion
cinci — a pa rţ inimi lui Chirii riginta), Romeo Pop (instruc­ Cârjoi, expusă şi la perso­ lucrări deosebite. zile :
Tricolici — sc axează pe un torul de karting) si copiii „Portret de cooperatoare" fica Doinei Reghiş — „O- Expoziţia este izbutită. băto;
moment dramatic din viaţa Crenguţa Dornea (Alina), Flo­ Şi „Peisaj", lucrări izbutite, magiu", aducînd în prim- nala deschisă anul trecut mult
eroului principal, Traian Măr­ rin Dodescu (Li viu), Costin care realmente te îndeam­ in Capitală şi care contu­ Şi mai important ne apare ploi
gărit. Marc amator dc kar- Albu (Mircca) — înscriu pres­ nă la meditaţie. Nicolae planul unei lucrări echili­ rează o personalitate artis­ faptul că filiala îşi readu­ Hat
ting, eroul suferă un grav ac­ taţii actoriceşti de înalt ni­ brate miinile femeii în lu­ ce oamenii, îşi lărgeşte inten
cident. Prin voinţă, forţă mo- vel artistic, ca dc altfel şi con­ Adam, un adevărat izvor tică certă. 10—5(
raJă, ajutat dc prietenii săi tribuţia compozitorului Lau- de proiecte pentru lucrări mina cărora strălucesc spi­ Sculptura este ca de o- matca aşa cum îi stă bine rul s
cei mai buni să depăşească renţiu Profeta — autorul unei cele de gnu, florile. O lu­ unei filiale artistice ai că­ mlnli
starea de criză provocată de muzici antrenante, melodioase monumentale, expune de biceî mai modest reprezen­ între
handicapul fizic, Traian va — şi a operatorului de film dat;î aceasta o machetă de crare extrem de izbutită tată. Puţine cîte sînt, pie- rei membri sînt creatori cu Iar
cLştiga, in primul rind, „com­ Cătălin Vago. este cea semnată de Ion reale calităţi, apreciaţi ma­ 12 şi
petiţia 44 In lupta cu sine. Să reţinem frumuseţea ideii basorelief intitulată semni­ Tengheru, intitulată „Ob­ se'e (unele — n.n.) Insă se joritatea pe plan judeţean rîte
In ciuda unor nerealizări — generoase a întregului film — ficativ „Fertilitate", asocie­ lui.
fragmentarea cursivităţii iu- credinţa in forţa prieteniei. sesie", ale cărei tonuri de detaşează priri ideea artis­ şi naţional. neaţ;
fvifiii şi chiar a construcţiei re firească şi fericită între culoare generează în chip tică, prin modul în care servi
dramatice — autoarea filmului VERONICA PALADE personajul feminin şi ele­ firesc atmosfera de intimi­ au fost transpuse, de data B. CĂTĂLIN