Page 97 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 97
pag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 823 © SÎMBĂTĂ, 29 MARTIE 1986
Plenara Consiliulu
(Urmare din pag. 1) Elaborat în spiritul ho ţiuni- de militarizare ,
Executiv ai C. C. al P. C. tărârilor Congresului al Cosmosului, încetarea ma
nevrelor militare de orice
plenara a pus în lumină Xlîl-lea al Partidului Co fel.
munist Român, al orientă
(Urmară.din pag. 1) gură legarea şi mai strînsă a veniturilor necesitatea luptei unite rilor şi indicaţiilor tovară Plenara a adoptat, de a-
1
individuale de îndeplinirea sarcinilor de a popoarelor, întăririi con şului Nicolae Ceauşescu cu semenea, Declaraţia—Apel
tn asigurarea bunei gospodăriri a fonduri plan, de realizarea producţiei fizice şi a lucrării tuturor forţelor privire la intensificarea a Frontului Democraţiei si
lor materiale şi băneşti ale unităţilor eco celei destinate exportului, de creşterea progresiste, democratice, luptei pentru oprirea^cursei Unităţii Socialiste din Re
antiimperialişte. în vederea
nomice. ponderii produselor de calitate superioară opririi cursului periculos înarmărilor şi asigurarea publica Socialistă România
în continuare, Comitetul Politic Exe şi reducerea consumurilor specifice nor al evenimentelor spre con unei .păci trainice în lume, adresată, partidelor şi or
ganizaţiilor ■ . democratice,
mate de materii prime, materiale, com
cutiv a discutat PROPUNERILE PRIVIND bustibil şi energie, de sporirea productivi fruntare militară, reluării programul evidenţiază că, guvernelor, tuturor popoa
ÎMBUNĂTĂŢIREA ORGANIZĂRII ŞI tăţii muncii şi a eficienţei economice. S-a politicii de destindere, de organizaţiile de' masă şi relor din ţăiâle europene,
ACTIVITĂŢII CONSILIILOR DE COOR hotărît ca acest proiect de lege să fie îm pace şi securitate. S-a a- obşteşti, celelalte organiza
DONARE PE DOMENII, CARE FUNC bunătăţit pe baza propunerilor ce s-au preciat în mod unanim în ţii şi instituţii componente din Statele Unite ale Amc-
ricii şi Canada, de pe alte
ale Frontului Democraţiei
ŢIONEAZĂ PE LÎNGĂ CONSILIUL DE făcut şi prezentat spre dezbatere şi apro semnătatea deosebită a pro şi Unităţii Socialiste vor continente.
MINIŞTRI. Toate aceste consilii vor func bare Marii Adunări Naţionale. clamării de către Adunarea în încheierea lucrărilor,
ţiona ca organe de lucru în cadrul guver Generală a O.N.U., pe baza acţiona cu toată hotărîrea, a luat cuvîntul tovarăşul
nului, acţionînd pentru îndeplinirea în în continuare, Comitetul Politic Exe unei rezoluţii la care Româ în cadrul Anului Interna NICOLAE CEAUŞESCU, se
bune condiţ.uni a planului şi a programe cutiv a analizat si aprobat RAPORTUL nia a fost coautoare, a a- ţional al Păcii, pentru mo cretar general al Partidu
lor de dezvoltare, a sarcinilor de produc PRIVIND EFECTIVUL, COMPOZIŢIA ŞI nului 1986 ca An Interna bilizarea opiniei publice în lui Comunist Român, pre
vederea curmării pericolu
ţie şi export, urmărind aplicarea întoc STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ţional al Păcii, act politic lui unei catastrofe nucleare. şedintele Republicii So
mai a hotărîrilor partidului şi a legilor PARTIDULUI COMUNIST ROMAN LA prin care statele lumii sînt cialiste România, preşedin
ţării în domeniile respective de activitate. 31 DECEMBRIE 1985 SI ACTIVITATEA invitate să iniţieze acţiuni Pe baza programului apro tele Frontului Democraţiei
bat de plenară, Frontul
Comitetul Politic Executiv a examinat POLITICO-ORGANIZATORICĂ DESFĂ de mobilizare a factorilor Democraţiei şi Unităţii So şi Unităţii Socialiste.
ŞURATĂ DE ORGANELE ŞI ORGANIZA
PROIECTUL DE LEGE PRIVIND RETRI ŢIILE DE PARTID PENTRU ÎNFĂPTUI politici, a opiniei publice cialiste, organizaţiile sale Cuvîntarea conducătoru
BUIREA ÎN ACORD GLOBAL ŞI ACORD REA HOTĂRÎRILOR PARTIDULUI, A în favoarea promovării pă componente, întregul popor lui partidului şi statului
DIRECT A PERSONALULUI MUNCITOR. I N D I C A Ţ I I L O R TOVARĂŞULUI cii şi dezarmării, respectă român vor milita, în strînsă nostru a fost urmărită cu
S-a subliniat că la elaborarea acestui Pro NICOLAE CEAUŞESCU ; RAPORTUL rii dreptului fundamental conlucrare :u toate for deosebită atenţie, cu inte
iect de lege s-au avut în vedere stadiul PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATA al naţiunilor, al oamenilor, ţele realiste, iubitoare de res şi deplină aprobare,
actual al dezvoltării cconomico-sociale, ce DE ORGANELE DE PARTID, DE STAT la viaţă, la existenţă li pace, cu popoarele de pre fiind subliniată în repetate,
rinţele perfecţionării mecanismului eco- ŞI ORGANIZAŢIILE DE MASĂ ÎN ANUL beră şi demnă. tutindeni, pentru a se pune rînduri cu vii şi puternice
nomico-financiar, întărirea autoconducc- După încheierea dezbate capăt politicii de înarmare aplauze. Au răsunat puter
1985 PENTRU ÎNFĂPTUIREA POLITICII
rii, autogestiunii şi a cadrului organizatoric DE CADRE A PARTIDULUI, precum si rilor, participanţii la ple şi pentru trecerea la mă nice urale şi ovaţii, s-a
al democraţiei muncitoreşti, care fac ne RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA nară au aprobat în una suri concrete de dezarmare, s c a n d a t cu putere
cesară îmbunătăţirea continuă a organiză INTERNAŢIONALĂ A PARTIDULUI ŞI nimitate Programul Fron pentru încetarea tuturor „Ceauşescu — P.C.R. 1",
rii şi retribuirii muncii, astfel îneît să se STATULUI ÎN 1985 ŞI PRINCIPALELE tului Democraţiei şi Uni experienţelor cu arma nu „Ceauşescu şi poporul !",
aplice cu toată liotărîrca principiul socia OBIECTIVE ALE POLITICII EXTERNE tăţii Socialiste privind ac cleară, eliminarea rache „Ceauşescu — Pace !“
list de repartiţie după cantitatea, calita ÎN ANUL 198G. într-o atmosferă vibran
tea şi importanţa socială a muncii, iar ţiunile ce se vor organiza telor cu rază medie de tă, de înalt patriotism, cei
veniturile să fie nemijlocit determinate de Comitetul Politic Executiv a hotărît ca în România pentru apăra acţiune din Europa şi de prezenţi au aclamat din
munca depusă şi de rezultatele obţinute în toate aceste trei rapoarte să fie supuse rea păcii şi securităţii po pe alte continente, pentru nou pentru partid şi secre
producţie. în acest sens, proiectul de lege dezbaterii plenarei Comitetului Central al poarelor, pentru dezarmare, reducerea şi lichidarea tu tarul său general, pentru
prevede aplicarea formelor de retribuire partidului. în primul rînd pentru dez turor armamentelor nu progresul şi prosperitatea
în acord global şi în acord direct în toa Comitetul Politic Executiv a soluţionat, armarea nucleară, pentru cleare şi a celorlalte arme patriei noastre socialiste,
te unităţile economice şi pentru toate de asemenea, probleme curente ale acti marcarea Anului Interna de distrugere în masă, pentru pace şi colaborare
categoriile de personal, prin care se asi vităţii de partid şi de stat. ţional al Păcii. pentru oprirea oricăror ac între naţiunile lumii.
Convorbiri româno—sovietice privind încheierea lucrărilor celui de-al XVII-lea
colaborarea tehnico-ştiinţifică Congres al P, C. din Cehoslovacia
j MECIUL CORVINUL - F.C. OLT J
MOSCOVA 28 (Agerpres). succes în importanta acti
— Mihai Cliebcleu trans vitate consacrată dezvoltă PRAGA 28 (Agerpres). — avut loc o întîlnire priete
mite : La 28 martie a avut rii ştiinţei şi tehnologiei Constantin Prisăcaru trans nească cu oaspeţii de peste J Să fie un spectacol de calitate j
loc, la Moscova, o întîlnire în România. mite : Vineri, la Palatul hotare care au luat parte
între tovarăşul Ion Ursu, Au fost examinate sta Culturii din Praga a avut la lucrările Congresului. \ Cine crede că meciul de Nu ne îndoim însă că în ţ
prim-vicepreşedinte al Con diul .şi rezultatele colabo loc şedinţa de încheiere a Cu acest prilej, din par l mîine al Corvinului, cu scurtul timp (doar ieri şi i
siliului Naţional pentru rării tehnico-ştiinţifice ro lucrărilor celui de-al XVII- tea tovarăşului Nicolae J F.C. Olt, este uşor, amar- azi) de pregătire cu tot >
Ştiinţă şi Tehnologie şi G.I. mâno—sovietice şi s-au sta lea Congres al Partidului Ceauşescu, secretar general j nic se înşală l Este poate lotul, la Corvinul se mun- \
Marciuk, vicepreşedinte al bilit direcţiile de dezvol Comunist din Cehoslovacia. al Partidului Comunist Ro din mai multe puncte de ceşte cu pricepere pentru l
Consiliului de Miniştri al tare şi adincire în conti Congresul a ales organele mân, conducătorul delega vedere, mai greu decît cuplarea echipei la ten-
mni nreii rlpr-ît elinlnren echipei la .ten- ?
U.R.S.S.. presedinteie Co nuare a conlucrării în conducătoare ale partidu ţiei partidului nostru a cel cu Steaua. Să încer- siunea unui joc dificil, j
mitetului de Stat al U.R.S.S. acest domeniu, în confor lui. transmis tovarăşului Gustav căm cîteva premise care impoi'tant care trebuie ţ
pentru Ştiinţă şi Tehnică. mitate cu înţelegerile con în prima sa şedinţă ple I-Iusak calde felicitări pen fac dificilă această întîl- cîştigat. Pentru că, ju- i
Cu acest prilej, din par venite la întîlnirile dintre nară, noul Comitet Central nire. Una şi foarte im cătorii hunedoreni nu tre- i
tea tovarăşei academician t o v a r ă ş u l Nicolae l-a reales pe tovarăşul tru realegerea sa în func portantă este situaţia cri buie să uite că au unele ţ
ţia de secretar general al
doctor inginer Elena Ceauşescu şi tovarăşul Gustav I-Iusak în funcţia de Comitetului Central, urări tică a echipei vizitatoare obligaţii faţă de propriii 1
Ceauşescu, prim viceprim- Mihail Gorbaciov. secretar general al Comi de multă sănătate şi pu (nici un punct pînă acum, suporteri, derivate din )
ministru al guvernului, pre tetului Central al Partidu tere de muncă, iar comu în retur ; — 5 la clasa insatisfacţiile produse cu )
şedintele Consiliului Naţio S-a subliniat necesitatea lui Comunist din Ceho niştilor, întregului popor mentul adevărului; a doua ultimele două înfrîngeri. I
nal al Ştiinţei şi învăţă- concentrării eforturilor ce slovacia. prieten cehoslovac, succes deplasare consecutivă după Dacă jucătorii antrenaţi J
mîntului, au fost adresate lor două părţi asupra reali Delegaţii au aprobat în deplin în transpunerea în i ________ _________ ... .
un 0—3 la Steaua. Cu de Constantin Oţet au j
tovarăşului G.I. Marciuk zării în cooperare a obiec unanimitate documentele viaţă a importantelor lio- ţ toate acestea, nu poate toate motivele să se lupte ţ
un mesaj de salut şi urări tivelor de cercetare—dez Congresului. tărîri adoptate de cel de-al fi neglijată valoarea e- cu ardoare la iiunedoa- i
de succes în activitatea de voltare din programul de La şedinţa festivă *de XVII-lea Congres al parti \ " ................................................................................. ‘
chipei, clasa ex-craioveni- ra, cei pregătiţi de Ion 1
dezvoltare a ştiinţei şi teh colaborare între. România încheiere a participat dele dului. lor Bălăci, Crişan, Do- Ioneseu şi Octavian Cojo- \
nicii în U.R.S.S. şi Uniunea Sovietică pe gaţia Partidului Comunist nose). Apoi, ar fi „încăr earu au şi mai multe şi 1
Tovarăşul G. I. Marciuk perioada 1986—1990, cu Român, condusă de tova Tovarăşul Gustav I-Iusak cătura" antecedentelor din mai mari obligaţii. în J
a rugat să se transmită prioritate în domenii legato răşul Ion Coman, membru a mulţumit şi a rugat să meciul-tur, în toamnă la primul rînd să-şi menţină )
tovarăşei Elena Ceauşescu de dezvoltarea bazei de al Comitetului Politic Exe se transmită tovarăşului Slatina, care ar putea isca cartea de vizită — nici l
calde mulţumiri pentru me materii prime, combustibil cutiv, secretar al C. C. al Nicolae Ceauşescu, din în rândurile hunedoreni- un punct cedat pe teren '
saj, însoţite de cele mai şi energie, crearea de noi P.C.R., .şi celelalte delega partea sa, a conducerii lor o dorinţă de revanşă propriu ; minimum 3 go- .
bune urări de sănătate şi materiale şi tehnologii. ţii străine. partidului, a comuniştilor cu aceeaşi monedă — luri marcate — intactă, i
Tovarăşul Gustav Ilusate cehoslovaci, un salut prie ceea ce nu e de dorit ; ar Aşteptăm deci cu în ere- i
tenesc şi calde urări de
Mesajul secretarului general a rostit cuvîntul de închi sănătate, iar oamenilor fi foarte rău şi neelegant. dere, dincolo de realita- i
dere a lucrărilor Congre Revanşă să fie, dar pur tea dificultăţii întîlnirii, J
al C.C. al P.C.U.S. sului, muncii din România prie sportivă, fotbalistică, deci o nouă demonstraţie de y
tenă noi şi tot mai mari
adresat secretarului general al O.N.U. înfăptuiri în opera de edi cu goluri, cu preocupare valoare şi calitate, un 1
exclusivă pentru joc, pen nou spectacol de ţinută. J
ficare . a societăţii socia
MOSCOVA 28 (Agerpres). numai o sarcină multilate tru calitate. Acest lucru îl aşteptăm şi pe Petcu ţ
— Secretarul general al rală, ci şi una globală, care La Comitetul Central al liste multilateral dezvol trebuie să-l înţeleagă — să-şi reia seria goluri- î
C.C. al P.C.U.S., Mihail cere eforturi comune ale P.G. din Cehoslovacia a tate. bine jucătorii hunedoreni, lor, pentru a-şi apăra şi /
Gorbaciov, a trimis secre statelor şi popoarelor, ale pentru a reuşi să-şi des consolida poziţia de gol- 1
tarului general al O.N.U., tuturor ia un loc şi ale făşoare jocul aşa cum geter. \
Javier Perez de Cuellar, un fiecăruia în parte. Semnarea protocolului de colaborare ştiu ei. Dacă vor reuşi — în divizia B, două der- i
mesaj în care subliniază că Avînd în vedere preve economică şi tehnico-ştiinţifică ceea ce dorim şi spe biuri judeţene : Mecanica J
ţelurile Anului Internaţio derile Cartei O.N.U. — răm —, atunci meciul nu Orăştie — Minerul Lu- ţ
nal al Păcii, proclamat de adaugă el —■ o răspundere între România şi R.P.D. Coreeană va fi greu ; atunci toate peni şi Jiul Petroşani — t
O. N.U., corespund princi deosebită pentru situaţia atuurile fotbaliştilor oas Aurul Brad. La Petroşani, /
piilor promovate de Con din lume revine membri PHENIAN 28 (Agerpres). părţii române în comisie, peţi nu vor mai avea sigur, miile de spectatori )
gresul al XXVII-lea al lor permanenţi ai Consi — La Phenian a fost sem şi de tovarăşul Pak Nam efect ! vor veni mîine cu multă ţ
P. C.U.S., informează agen liului de Securitate, care, nat, la 28 martie, protocolul Glii, vicepreşedinte al Co I-Iunedorenii — desigur, tragere de inimă să-şi sus- r
oarecum dereglaţi de ab-
ţia TASS. de altfel, sînt puteri nu celei de-a XH-a sesiuni a misiei de politică econo _______ ____________ -- ţină merituoasa echipă, 1
După ce aminteşte pro cleare. Tocmai de aceea, Comisiei Mixte Interguver- mică a Comitetului Popu xenţa internaţionalilor de să-l salute pe Gigi Mul- ţ
punerile făcute de U.R.S.S. Uniunea Sovietică propune namentale de Colaborare lar Central al R.P.D. la pregătirea acestui joc ţescu, pentru treaba bună
în domeniul dezarmării, în conducătorilor celor cinci Economică şi Tehnico-Ştiin- Coreene, preşedintele părţii şi, probabil, de reface ce o face la Jiul. La Deva,
primul rînd nucleare şi în puteri să se aşeze la masa ţifică între Republica So coreene în comisie. rea lor doar parţială după Mureşul e aşteptată cu
obositoarea deplasare în drag de suporterii săi la
cel al controlului asupra tratativelor şi să discute cialistă România şi Repu Cu acelaşi prilej a fost Scoţia —, vor trebui să un nou spectacol şi o gală
blica Populară Democrată
măsurilor de dezarmare, ce se poate face şi ce tre Coreeană. semnat şi protocolul celei depună eforturi in plus de goluri.
mesajul subliniază că for buie făcut pentru întărirea Protocolul a fost semnat de-a Xl-a sesiuni a Sub pentru a asigura funcţio O să fie o duminică fot
marea unui sistem atot păcii şi, în primul rînd, de tovarăşul Ion Dincă, comisiei mixte privind co narea mecanismului echi balistică frumoasă. f
cuprinzător de securitate pentru lichidarea armei prim viceprim-ministru al laborarea în domeniul teh- pei la turaţia maximă. NICOLAE STANCIU )
9
internaţională constituie nu nucleare. guvernului, preşedintele nico-ştiinţific,.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate. (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. I t406ii I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275