Page 98 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 98
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
tovarăşul Samora Moises Machel va efectua
f
o vizită oficială de prietenie in ţara noastră
I,n invitaţia tovarăşului nia, şi a tovarăşei Elena cii Populare Mozambic. va
Nicolae Ceauşescu, secretar Ceauşescu, t o v a r ă ş u 1 efectua, împreună cu to
varăşa Graca Machel, o vi
general al Partidului Co Samora Moises Machel. pre zită oficială de prietenie
munist Român, preşedintele şedintele Partidului Fre- în ţara noastră. în perioa
Republicii Socialiste Româ limo, preşedintele Republi da 4—7 aprilie 1980.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P C.
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A U J U D E Ţ E A N
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Anul XXXVIII, nr. 8 824 DUMINICĂ, 30 MARTIE 1986 4 pagini »- 50 bani
Ritmuri susţinute de lucru,
i in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului calitate la însămînţări
s
— Lucrările campaniei
in Manifestări
® „ANI DE GLORII, ANI şcolară, expoziţia relevă, la ţ agricole de primăvară se rii făcută de mecanizator. fost erbicidate toate supra
Bi Ioanele parcă erau trase
feţele cultivate cu păioase.
DE LUMINĂ' . Astăzi, loc de cinste, opera teo- I desfăşoară in ritm susţinut la sfoară. Inginerul şef ne A început şi pregătitul te
1
toate localităţile judeţului relică a secretarului gene- * în toate unităţile agricole spune că terenul a fost bi renului pentru porumb, lu
are loc finalizarea etapei ral al partidului, tovarăşul \ din comuna noastră — ne ne gunoit şi pregătit, iar crare la care i-am găsit an
de masă a acţiunii naţiona omagiale Nicolae Ceauşescu, cuprin- l maşina este reglată în aşa trenaţi, în tarlaua „Ulm",
le „Tot înainte". Pionieri şi să in cele 28 de volume ) spunea Ioan Căstăian, pri fel încât să asigure o den pe mecanizatorii Silviu Cu-
şoimi ai patriei din şcoli „România pe drumul con- i marul comunei Romos —, sitate maximă. Pînă acum gerean şi Ştefan Ilomoro-
pînă Ia această dată fiind
generale şi grădiniţe parti struirii societăţii socialiste ţ încheiate însămînţărilc la s-au plantat cartofii pe 20 dean.
cipă astlel ta emoţionante multilateral dezvoltate", l majoritatea culturilor. De de ha din cele 30 de ha La A.E.I. Vaidei se mun
şi educative manifestări ca precum şi in colecţiile „Din ) asemenea, au fost înche planificate. De asemenea, cea în parcela numită
re aduc gind de slavă şi gindirea social-politică, fi- V iate arăturile pe terenurile s-a încheiat de însămînţat „Dealul lupului". Mecani
recunoştinţă Partidului Co lozolică şi economică a ţ care urmează a fi însămîn- sfecla furajeră şi trifoiul zatorul Cornel Dragotă se
munist Român, la glorioasa preşedintelui României". Un l ţate cu porumb. Pe tere pe întreaga suprafaţă pre măna sfecla furajeră, iar
sa aniversare. In cadrul ac stand este rezervat docu- / nurile destinate cartofilor, văzută. Ioan Iliîa pregătea, într-o
ţiunii judeţene „Ştaleta cra mentelor Congresului al \ sfeclei de zahăr şi furajere, In tarlaua „între căli" solă alăturată, patul ger
vatelor roşii cu tricolor" se Xlll-lea al P.C.R. Istoria pa- ţ găsim o altă formaţie de minativ pentru porumb.
vo desfăşura concursul cu trie! este reflectată in Iu- i porumbului au fost aplica tractoare. Ilerman Zeii şi — La noi — preciza Ioan
genericul „Ani de glorii, te 1 500 tone de îngrăşămin Vasiescu, inginerul şef al
crări in care se regăsesc / te organice şi 000 tone a- Aurel Bucur pregăteau pa
ani de lumină", in care lul germinativ şi, în urma C.A.P. Roinoşel — s-a în
vor li relevate 'împlinirile şi eroii Apusenilor, iar geo- j mendamente. De asemenea, lor, punea sămînţa de co- cheiat semănatul trifoiului,
Iară precedent din toate grafia ţării ocupă un loc ţ din cele 850 ha păşuni de riandru în brazdă mecani sfeclei furajere şi corian-
domeniile de activitate cu distinct. Mape documenta- ^ pe raza comunei au fost zatorul Vasile Macoviciuc. drului. Acum ne-am con
re, dosare, un vast mate- i curăţate pînă acum 700 ha
cerite in timpul eroic de şi fertilizate 500 ha. In ci- Aflăm că au fost semănate centrat atenţia la planta
cind la conducerea parti rial de informare politică I teva zile vom încheia cu 90 de ha din cele 120 ha tul cartofilor, lucrare pe
dului şi statului se află to ® EXPOZIJIE. „Cartea so- este pus la dispoziţia ele- planificate. în locul numit care, cu certitudine, o vom
varăşul Nicolae Ceauşescu. răţarea păşunilor pe toată „La frăgar" mecanizatorul încheia duminică, deoare
cial-politică in sprijinul in- vilor şi cadrelor didactice. 1 suprafaţa. Pentru a coor
Tot azi are loc şi etapa pe suşirii istoriei şi geografiei Impresionează indemnul ţ dona efectiv lucrările din Sorin Poenar, care fertili ce mecanizatorul Ioan Ti-
localitate a întrecerilor for campanie, membrii birou za chimic terenul unde ur rănescu, specialistul nostru
patriei" este genericul ex înscris pe frontispiciul ex- \ mează să fie însămînţat la însămînţări, asigură vi
maţiilor artistice din şcolile lui comitetului comunal de teza zilnică planificată. No
primare şi gimnaziale din poziţiei de carte deschise poziţiei. Un îndemn adresat ţ partid sînt repartizaţi pe porumbul, încheiase lucra străduim să executăm o lu
rea pe 100 ha din cele 123
judeţ, înscrise in etapa de la Şcoala generală din Baia cu căldură elevilor de a l unităţi şi sprijină zilnic ha programate. O echipă crare de calitate şi să asi
masă a celei de-a Vl-a e- de Criş. Organizată de cunoaşte, a îndrăgi, o pre- I conducerile unităţilor în or de cooperatori, în frunte gurăm o densitate optimă
ditii a Festivalului naţional catedra de specialitate in ţui istoria patriei în care ţ ganizarea muncii, mobili cu Maria Băroi, vicepre la hectar, pentru a asigu
„Cintarea României". colaborare cu biblioteca cresc şi se formează. ţ zarea oamenilor la lucru, şedintele unităţii. sorta ra o recoltă bogată.
realizarea unor lucrări de cartofii pentru plantat. La C.A.P. Pişchinţi me
calitate. In tarlaua ..Şes" a C.A.P. canizatorul Ioan Boandea
La C.A.P. Romos. în tar Vaidei semăna sfecla de se străduia să încheie se
laua „Tabără", îi întîlnim zahăr pe ultimele suprafe mănatul sfeclei furajere po
pe mecanizatori! Petru ţe mecanizatorul Dorel Bo cele 10 ha planificate.
Cosmoi, care pregătea pa ra. Şi aici inginerul şef al Aici trebuiau insămîuţa-
Un mare număr de coo tul germinativ, Ioan Jurj, cooperativei, Lucreţia Mi- te şi cinci, hectare cu tri
peratori din brici aga din foi» Nu s-a însămînţat nici
Galaţi a C.A.P. Pui lu •pe maşina de plantat car băileami, se afla în câmp,
crează Ia sortatul carto tofi şi pe Mircea Pătrîn- supraveghind calitatea lu un metru pătrat, deoarece
filor. jan, inginerul şef al coope crării. Ea ne spune că in- — ni s-a spus — încă nu
Prin bună organizare, disciplină, rativei. Primul lucru pe săminţaren sfeclei de zahăr a fost adusă sămînţa (1).
şi trifoiului o fost înche
care l-am remarcat a fost
calitatea deosebită a lucră iată şi, de asemenea, au MIRCEA LEPÂDATU
angajare - producţii suplimentare
S.us, în cariera de la Co- portul minereului la staţia
randa, oameni harnici ’ şi de concasare, la pregătirea
agregate uriaşe dizlocă găurilor pentru o nouă
dealuri întregi de steri! puşca re, la alte locuri de
pentru a ajunge la stratele muncă, arăta interlocuto
de minereu, pe care alţi rul. Şi aş vrea să menţio
oameni şi alte agregate nez că ritmurile sînt bune,
uriaşe îl exploatează în cele mai bune înregistra
„foc continuu" şi îl trimit te vreodată în cariera Co-
jos, în noua uzină, pentru' randa, că oamenii îşi fac
prelucrare. „Materializăm cu conştiinciozitate dato
astfel politica industrială ria, că avem importante
a partidului nostru, indi depăşiri de plan de la în
caţiile tovarăşului Nicolae ceputul anului, preconizînd
Ceauşescu referitoare la să încheiem primul trimes
dezvoltarea continuă a ba tru cu frumoase sporuri de
zei cU- materii prime — o- producţie. „I,a zi" acestea
biectiv prioritar al noii e- sînt de GO 000 tone steril şi
tape de edificare multila mai mult de 3 000 tone mi
terală a patriei, sublinia nereu, cu plusuri însemna
tovarăşul Ioan Albu, ingi
nerul şef al Exploatării te şi la metalele conexe".
miniere Coranda-Certej. De Vremea era închisă, bur
altfel, punerea în evidenţă niţa uşor, însă forezorii Io
şi darea în exploatare a nel Pitar si Nicuşor Halga,
zăcămîntului de minereuri artificierii Gheorghe Hai îndeplinirea tuturor obiectivelor -
complexe de aici este încă damac, Viorel Neag şi A-
o realizare a ultimilor ani lexandru Iancău, excava-
din glorioasa epocă de îm toriştii Viorel Borş, Nico răspundere şi exigenţă
pliniri socialiste în Româ lae Vasiu şi Ştefan Corceb-
nia, pe care istoria o în nici — meseriaşi din prima Este cu totul firesc ca, menea preocupări. S-a por tocmai asemenea probleme „Pentru buna derulare a
scrie sub numele drag al linie a priceperii şi hăr militînd pentru ridicarea nit de la ceea ce a fost bun, ale îmbunătăţirii şi perfec producţiei — ne spunea
conducătorului partidului niciei — se aflau la dato nivelului calitativ al acti ce s-a dovedit viabil în ţionării muncii comunişti •tovarăşul Simion Blaj, se
si s t a t u l u i , Nicolae rie, şi o făceau, ca întot vităţii în toate domeniile, 4985, dar s-au avut în ve lor şi tuturor oameniior cretarul adjunct cu proble
Ceauşescu, realizare de ca deauna, cu plăcere şi dărui organele şi organizaţiile de dere şi greutăţile şi neîm- din unitate. Pentru rnate- mele organizatorice al co
re beneficiem noi, minerii, re. „Forezorii au executat partid să-şi perfecţioneze mitetului de partid — şi
ţara întreagă". 35 de găuri, cam de 10—12 neîncetat stilul şi metode trăgînd învăţămintele din
La cota 590 m şi mai jos, m adîncime fiecare, acum le de muncă. Toate pâr VIATA DE PARTID
lipsurile anului trecut, când
la 580 şi 570 m, î-am întîl- noi le încărcăm cu explo ghiile activităţii organiza nu toţi indicatorii econo
nit pe câţiva dintre cei 85 ziv şi în cursul după-amie- torice şi politico-educative mici au fost îndepliniţi, arn
de oameni ai muncii din zii vom puşca, ne spunea să fie organic integrate plinirile trecute, căutîn- rializarea hotărârilor aces procedat încă de la înce
cadrul carierei şi pe şeful Gheorghe Haidamac. Acest preocupărilor majore ale du-se noi căi, modalităţi şi tor adunări» pentru ca ele putul anului la o nouă re
secţiei, ing. Doru Badiu. teren se va prăvăli, rezul- etapei actuale, concepute forme de acţiune pentru să-şi dobîndească valoarea partizare a membrilor co
Precum se vede, se lucrea tînd în jur de 15 000 tone şi aşezate în deplină con rezolvarea problemelor a- practică preconizată, comi mitetului şi ai birourilor
ză simultan la descopertă, minereu, care, în zilele ur- cordanţă cu noile cerinţe eestui încefftit de an şi cin tetul de partid a ajuns la organizaţiilor de bază pe
la încărcarea sterilului în şi sarcini ale acestui an şi cinal. în acest sens. în lu concluzia că este necesară
maşini şi transportul aces DUMITRU GHEONEA în perspectivă. La între na ianuarie, în toate or şi o mai judicioasă repar VALENTIN NEAGU
tuia la halda din apropie prinderea „Marmura" Si- ganizaţiile de Lnză au fost tizare pe doiVienii a mem
re, la încărcarea şi trans (Continuare în pag. a 2-a) meria sînt constante ase supuse dezbate ţi colaciive brilor săi. (Continuare în pag. a 2-«*i
