Page 99 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 99
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Fericirea de a fi mamă tînără
DUMI
Despre bucuria şi ferici totdeauna formarea copilu curăm şi eu şi soţul meu 11,30 T
rea de a fi tînără mamă, lui. Rellectind in profunzi — electrician la aceeaşi în A fost introdusă în circuitul Ponor, Cioclovina, tot atitea milioane de ani, este ilus 11,35 I.
*
despre responsabilităţile pri me la aceste adevăruri, noi, treprindere — de trei copii puncte de referinţă în pa g
vind îngrijirea şi educarea părinţii, sintem datori să sănătoşi şi cuminţi". public noua expoziţie de ba leontologia mondială. O rea trată cu impresiuni descope <1
rite în straturile de cărbune:
• E
copiilor, am purtat discuţii le creăm condiţiile cele ză a Secţiei de ştiinţele na 12,10 M
cu citeva tinere mame, ale mai bune de existenţă, dar CARMEN ONUJIU - zu turii din cadrul Muzeului ju lizare deosebită în ceea ce palmieri, seqvoia, chiparoşi Ic
deţean. Lucrare vastă, rod
priveşte conceperea expo
de baltă etc. Pentru prima
căror opinii le redăm in să fim pentru ei intiiul şi grav la brigada II Deva a al efortului de cercetare ce ziţiei, sporindu-i gradul de dată au fost descoperite în 13,00 A
(]
continuare : cel mai bun exemplu de T.A.G.C.M. : „Am născut îl
muncă, de viaţă, de com primul copil. Un băiat de se întinde pe durata unui nu interes şi redare plastică, o ţara noastră resturi scheleti (1
LAURA MUNTEANU, a- portament". 3,5 kg. l-am pus numele măr însemnat de ani, noua constituie faptul că toate ce aparţinînd strămoşului ti
sistentă coordonatoare la Ion, de comun acord cu expoziţie propune o retro momentele reprezentate sînt hipopotamului. Reţine aten
creşa din oraşul Simeria : soţul meu. Sint o mamă tî spectivă a principalelor mo însoţite de reconstituirea me ţia caninul pietrificat după
„Aveam doar un copil — pe nără şi la propriu şi la fi mente din evoluţia vieţii pe diului de viaţă, a aspectu care s-a făcut descrierea
Bianca. Tare mult ne-am Copiii — bucuria gurat. Am doar 19 ani şi teritoriul judeţului, ilustrate lui anatomic şi morfologic al speciei.
tî
mai dorit copii. Şi iată că vieţii, tinereţea trăiesc un sentiment nou, cu un bogat material paleon animalelor, a configuraţiei Ultima glaciaţiune cuater- 14,45 C
dorinţa s-a transformat in înălţător cum nu mi-a fost tologic descoperit în impor teritoriului actual al ţării în nară, determinînd răcirea cli li
certiiudine. Am mai născut şi vigoarea dat să mai trăiesc. Este tante puncte fosilifere. Ma perioada geologică respec mei, a dus la prezenţa unor n
doi gemeni. Un băieţel şi inegalabilă bucuria mater joritatea pieselor au valoa tivă. mamifere gigantice: mamu n
H
o fetiţă. 'Le-am dat nume naţiunii nităţii ! De fiecare dată re de patrimoniu cultural na Perioadei Cretacicului Su tul, rinocerul lînos, cerbul gi 19.00 T
asemănătoare: Paula şi cind il ţin la piept simt că ţional, care sporesc interesul perior îi sînt specifici amo- gantic. Cuaternarul — Holo- 19.20 Ţ
Paul. Acum, cînd au zece o dată cu laptele şi cu cu vizitatorilor de toate vîrste- gen este redat prin resturile *
n
luni de viaţă, a început fie ANA GHIOCEL - meca vintele de alinare, copilul le, specialişti sau care simt fosilifere descoperite în cu V
care să rostească cele mai nic de pompe la Întreprin se linişteşte, starea lui de doar plăcerea petrecerii in noscuta peşteră de la Cio 19,40 C 11
minunate cuvinte: mama şi derea „Marmura" Simeria : confort creşte. Am convin structive a timpului liber. Vă prezentăm clovina, unde au trăit ursul, 20.20 V
tata. Este mare bucuria in „Cind am născut-o pe gerea că cea dinţii datorie Urmînd circuitul de vizita hiena de peşteră şi cele mai 1
familia noastră, dar in a- Anca, abia împlinisem 22 a mamei, de o importanţă re a expoziţiei, prin interme vechi urme ale omului pri 21.50 ’1
celaşi timp şi responsabili de ani. La intervale de esenţială pentru sănătatea diul a trei panouri de mare niţii de talie gigantică (stră mitiv de pe teritoriul ţării. LU
tatea noastră de părinţi a cite un an, au venit pe lu noului născut, este să-l a- întindere sînt redate, pe moşii nautilului) găsiţi la Numeroase schelete s-au mai 20.00 ’l
crescut. Familia este şi tre me Gabriel şi apoi Horia. limenteze natural, să-i asi rînd, evoluţia animalelor Chergheş, cu dimensiuni de găsit în peşterele de la Nan- 20.20 1 ş
buie să fie cea dinţii ade De la părinţii noştri am gure o igienă perfectă. O de-a lungul erelor geologice pînă Ia 60-70 cm diametru, dru, Ohaba Ponor, Bordu z
vărată şcoală a vieţii, pe moştenit ideea că e bine dată cu trecerea timpului, de la apariţia primelor for fiind cei mai mari din ţară. Mare. 11
t
care copiii noştri o „frec să avem copii din primii responsabilităţile cresc. Tî me de viaţă pînă la om, prin Sînt prezentate apoi reptilele Animalul cel mai maies 20,35 'J
ventează" zi de zi fără nici ani de căsătorie. Şi am a- nără mamă este chemată cipalele tipuri de fosilizare mezozoice de la sfîrşitul a- tuos din fauna noastră te l
o absenţă. Lecţiile invăţate vut fericirea să se intimple să-i aducă fraţi primului ei ilustrate cu fragmente fosi cestei perioade ale căror restră este zimbrul care a 20.50 1
f
sint de neşters şi se impri astfel. Fiind încă tineri, a- copil şi alături de soţul ei lifere şi aspecte grafice, fragmente fosilifere au fost dispărut în secolul trecut,
mă in sufletele imaculate vem şi mai multă răbdare să-i ridice in viaţă cinstiţi punctele fosilifere de pe ac descoperite la Sînpetru, Vă- dar o dată cu deschiderea, în
ale celor mici pentru tot pentru a-i creşte şi îndru şi drepţi". tualul teritoriu hunedorean lioara, Ciula Mare. Cele mai 1958, in Pădurea Slivuţ (Ha 1
restul vieţii. Cei „şase ani ma. Locuim intr-un aparta cu rezervaţiile geologice de mari dintre aceste reptile, si ţeg), a rezervaţiei cinegetice
de-acasă" au marcat din- ment confortabil şi ne bu ESTERA ŞINA la Lăpugiu de Sus, Buituri, au fost aduse din Polonia 21,00 I
Sînpetru, Chergheş, Ohaba tuate în bazinul Haţegului, două exemplare de astfel >
au fost dinozaurii, adevăraţi de animale care au populat
monştri sacri ai paleontolo rezervaţia. O splendidă dio 21,50
Prin bună organizare, disciplină, giei, ce au populat pămîn- ramă, cea mai mare din ţa •L
tul timp de 120 milioane de
ră, redă în cadrul expoziţiei
ani. Este îndeobşte cunoscut trei exemplare naturalizate
că ultimii reprezentanţi ai a- în cadrul Muzeului judeţean.
ingajare - - producţii suplimentare cestei specii au trăit în ba Expoziţia mai prezintă a- tualit.
BUC
zinul Haţegului şi în sudul
Franţei, avînd talii impre nimale şi rarităţi din flora tc;
hunedoreană ocrotite de le
satelo
(Urmare din pag. 1) terizează pe majoritatea lu sionante, de pînă la 6—7 me ge, precum şi cele 7 rezer minic
crătorilor din carieră, între tri. Pe baza materialului des vaţii naturale existente în ju pentr
nătoare, va alimenta uzi care se numără şi buldoze coperit la Sînpetru s-au pu deţul Hunedoara, la care se juma
na de preparare". „Grija ristul Dănuţ Ungureanu, tut reconstitui aspectele mor in aga
14,00
noastră este să respectăm mecanicii Nicolae Sav, La- fologice, dar şi modul de via mai adaugă 6 foarte izbuti Varie
densitatea de încărcare, să icş Andraş şi Tiberiu Ma ţă al dinozaurilor, fapt rele te diorame care înfăţişează CUma>
burăm cît mai btne gău nea, electricienii Roman vat de o extrem de suges Arboretumul Simeria, Pădu bal ir
Bulei
rile, încît puşca rea să reu Cătană şi Cornel Mîrza, tivă dioramă. In aceeaşi pe rea Bejan (Deva) şi Parcul gerea
şească aşa cum trebuie, a- mulţi alţii". Naţional „Retezat". citate
pcn.tr
dăuga Alexandru Iancău. în cariera Coranda, puLsul rioadă în care au trăit dino Toate aceste splendori na jurna
Deviza „Eu produc, eu con întrecerii socialiste se am zaurii apar primele micro- turale hunedorene pot fi ad m c 1
trolez, eu răspund" este şi plifică zi de zi în această mamifere descoperite prima mirate în noua expoziţie de Const
în munca noastră o perma perioadă premergătoare a- dată la Sînpetru şi Pui. bază a Muzeului judeţean în tic
firma
nenţă". niversării a 65 de ani de Bogata floră tropicală fo din Deva. nai; 2
Uriaşul excavator elec- la făurirea Partidului Co silă din Valea Jiului, care a tiv; 2
■ric cu cupa de 4,6 mc în munist Român, pe care populat Oligocenul acum 35 MINEL BODEA 23,55-
ştiri.
cărca una după alta cu mi oamenii muncii de aici vor
nereu autobasculantele de să o cinstească prin obţi
16 şi 27 tone, într-un „du- nerea unor noi şi impor
te-vino" permanent spre tante succese. Exprimînd SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ls:
staţia de concasare. „Con angajarea unanimă a colec In organizarea Uniunii judeţene a cooperativelor de pro
tribuţia noastră la bunul tivului pe care-1 conduce ducţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, de curind a avut loc
un reuşit schimb de experienţă în oraşul Brad. Preşedinţii pi*oa
cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfuri prem
DOA1
patriei — cît mai Pe linia de fabricaţie a grinzilor articulate din cadrul lor din judeţul nostru au vizitat cu acest prilej ferma zoo dern
tehnică a C.P.A.D.M. Brad, precum şi secţii de prestări
(Mod
secţiei susţineri miniere a I.U.M. Petroşani, se află in pro servicii din oraş. La Crişcior, participanţii la schimbul de molii'
multe, minereuri! Sn grafic, iar calitatea corespunzătoare. In imagine, şeful experienţă au vizitat magazinul „Supercoop", precum şi te m
ducţie un lot de grinzi destinate exportului. Lucrările sînt
librăria din localitate, unitate fruntaşă pe judeţ. S-a ur
mie ■
in
ce
de brigadă Ioan Stoica, ajutat de Gcorgcta Matei, prelu mărit generalizarea experienţei C.P.A.D.M. Brad mărfurilor Come
dezvoltarea
priveşte
micii
desfacerea
industrii,
gint
ners al activităţii în carie de a extrage şi livra eco crează piesele componente ale grinzilor la maşina de sudat şi prestărilor de servicii către populaţie. (IOAN CO'ţ'OI, sar o
corespondent).
ră, la realizarea planului, nomiei naţionale cantităţi cap la cap prin presiune. Adelî
depinde de selectarea ma sporite de minereu, de me Cu c
tu rai;
terialului derocat şi evita tale în concentrate, Doru scurt
rea supragabariţilor, de Badiu concluziona: NEA-
Vultu
încărcarea la capacitate a — Ne vom amplifica In îndeplinirea tuturor obiectivelor TRIL
maşinilor cu minereu", strădaniile în muncă, ac- ci tort
considera excavatoristul centuînd laturile principa N c rr
Viorel Borş. Iar buldoze le ale activităţii noastre, (Urmare din pag. 1) sar, într-un spirit exigent, calităţii producţiei, mai şi rolul în întărirea răs citort
ristul Aurel Bozeşan, de respectiv dirijarea atentă felul în care comuniştii îşi buna organizare a muncii, punderii şi disciplinei. A- Sper
(Retc
27 de ani muncitor la E.M. a treptelor de exploatare, domenii, sectoare şi locu onorează obligaţiile pe ca o grijă sporită faţă de în vem, de asemenea, în ve misiu
Coranda-Certej, un om pri organizarea temeinică a lu rile cele mai importante de re le au în producţie. O treţinerea şi repararea ma dere intensificarea activi GUI
covai
ceput la toate, era de pă crului pe toate cele trei muncă. Am avut în vede dată cu aceasta, să se ia şinilor şi utilajelor, îmbu tăţii educative, sporirea e- ORAŞ
rere că întreţinerea şi ex schimburi — atît la deseo- re, în principal, fluxurile atitudine fermă faţă de a- nătăţirea activităţii de a- ficienţei învăţămîntului po- seriil'
ploatarea corectă, raţiona pertă, cît şi la minereu—, de producţie de tăiat mar ceia care nu se străduiesc provizionare cu scule etc. litico-ideologic, a propagan bul s
căra)
lă, a utilajelor asigură ran folosirea raţională, la ca mură, presarea şi polizarea îndeajuns şi nu-şi îndepli Dar, chiar în acest cadru, dei vizuale — care să con Soses
(Casa
damente sporite în carieră, pacitate a utilajelor şi mij dalelor mozaicate, precum nesc aşa cum se cere sar axul principal al dezbate fere întregii noastre activi ŢEG:
dau satisfacţii oamenilor în loacelor de transport, în şi sectoarele gatere, ciopli- cinile încredinţate. rilor, al luărilor de cuvînt tăţi eficacitate sporită pe liţie
activitatea pe care o pres treţinerea în bune condiţii torie şi abraziv. Dar nu „Activitatea fiecărui l-a constituit întărirea res toate planurile". Jandc
tează. „Cu această convin a drumurilor din carieră, numai atît. Tot ceea ce în membru al biroului nostru ponsabilităţii, a exigenţei Trebuie spus, în acest trii;
dirijarea transportului mi
fără
gere, cu înţelegerea depli nereului din mai multe treprindem în lupta pentru — sublinia tovarăşul Nico şi disciplinei faţă de în context, că numai acţio ct Un
nă a sarcinilor şi cu hărni puncte de lucru — în ve înfăptuirea sarcinilor por lae Petric, secretarul orga făptuirea sarcinilor. Este, nînd sistematic, atît în dez rfnişai
neşte de la necesitatea
nizaţiei de bază nr. 2 —
cie lucrează majoritatea derea asigurării unei com creşterii răspunderii, com este apreciată prin rezulta desigur, o dovadă a matu văluirea neajunsurilor şi Camr
(Luni
muncitorilor noştri, apre poziţii optime a minereu bativităţii, a spiritului de tele dobîndite de sectorul rităţii cu care sînt privite supunerea lor analizei exi Zbor
cia maistrul Petru Păcurar, lui, corespunzătoare reţete ordine şi disciplină în în sau locul de muncă de de comunişti aceste impor gente a comuniştilor,^cît şi
secretarul organizaţiei de lor din uzina de prepara deplinirea sarcinilor". care răspunde. Tot astfel tante forme de acţiune pen în stabilirea de soluţii, în
partid a carierei. Şi nu re, menţinerea hălzii de Se poate spune, deci, că este apreciată şi munca tru înfăptuirea obiectivelor îndreptarea stărilor de lu
doar exploatarea şi întreţi steril într-o stare care să la întreprinderea „Marmu celor 47 membri de partid acestui an. cruri negative — eforturile
nerea utilajelor ne preocu ne permită descărcarea ra" Simeria, organizaţia de ai organizaţiei. Trebuie să „Zilnic, la fiecare loc de făcute în direcţia creşterii Per
pă, ci şi repararea lor la fluentă a sterilului în toa partid a creat un cadru spunem însă că nu sîntem muncă, purtăm un dialog răspunderii, a spiritului fl SCI
timp şi de calitate, la con te cele trei schimburi, re propice manifestării plena mulţumiţi pe deplin faţă cu oamenii — arăta tova combativ, a ordinii şi dis va ir
diţiile pe care le avem, ducerea procentului de su- re a responsabilităţii în de ce se face în acest răşul Ilie Stoica — secre ciplinei se vor dovedi tot vor c
montajul atent, corect al pragabariţi — prin folosi muncă, pornind de la fie sens". Este firesc să fie aşa. tar adjunct cu probleme de mai rodnice şi eficiente. vor i
avers
celor noi — cum am pro rea unor soluţii moderne, care membru al comitetu Spunem acest lucru întru- propagandă al comitetului Este mult adevăr în ceea slab
cedat cu toate utilajele eficiente de puşcare şi al lui, continuînd cu cei ai cît, chiar în adunarea ge de partid. Insistăm pentru ce ne spunea tovarăşul Bo- in ten
grele din carieră şi cum tele. Acţionînd ferm şi di birourilor organizaţiilor de nerală care a avut loc re stabilirea unor astfel de ris Răileanu, directorul u- la 40-
vesl.
ne străduim să facem a- namic pe aceste căi mul bază, şi continuînd cu toţi cent, într-uiî spirit critic măsuri care să determine nităţii — anume că „numai nlme
cum şi cu cel de al doilea tiple, ne vom putea realiza comuniştii, cu toţi oame şi autocritic, comuniştii au înlăturarea unor greutăţi, prin dăruire, responsabili tre p
excavator electric de mare şi depăşi ritmic sarcinile, nii din unitate. Pentru a- adus în atenţie o seamă de cu deosebire ,cînd trebuie tate şi exigenţă faţă de cele
gislr;
capacitate, aflat în fază de vom întîmpina cu bune re ceasta s-a instituit regula greutăţi şi lipsuri ce se ma onorate comenzile pentru propria noastră muncă ne şi vc
montaj în treapta 570 m zultate gloriosul jubileu al ca în adunările generale nifestă în activitatea oa export. Trebuie însă ca şi vom putea îndeplini în 12 şi
de exploatare. De fapt, Partidului Comunist Ro să se analizeze - periodic, menilor din secţie, subli această formă să-şi dove bune condiţii marile obiec log (
riga)
conştiinţa datoriei îi carac- mân. sau de eîte ori este nece niind necesitatea creşterii dească mai eficient rostul tive ce ne revin".