Page 10 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 10
''’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
20,00 Tele
20,20 A<îtl
ii om
20,25 O c
tar
TOT CE ÎNTREPRINDEM VIZEAZĂ întrecerea socialistă se mai rodnică dintre orga rioare au fost obţinute în 20,55 Exp
dovedeşte o pîrghie tot nele şi organizaţiile sindi această primă parte a lui ACŢIUNI tă -
CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE mai eficientă de mobili cale şi conducerile sec 1986 şi printr-o perfecţio cicn
zare a oamenilor muncii toarelor, uzinelor, dintre nare a aplicării iniţiative POUTICO- 21,15 Invi
Comitetul sindicatului de „Contul de economii al do la Combinatul siderur conducătorii formaţiilor de lor „Contul de economii EDUCATIVE rile
la I. M. Barza a cîştigat o grupei sindicale". în acest gic Hunedoara pentru în lucru. Eficienţa acestei co al grupei sindicale." şi „Fie nii
•
Consiliul
bună experienţă în antre fel, în 1985, au fost recu deplinirea sarcinilor de laborări se regăseşte preg care cadru tehnic să rezol sindicatelor, în judeţean al 21,50 Tel<
colaborare
narea grupelor sindicale la perate, din. lucrările scoase plan. Pe baza experienţei nant în rezultatele practice ve o problemă tehnică sau cu Biblioteca judeţeană, a
o susţinută activitate poli- din circuitul productiv şi acumulate, precum şi a dobîndite în această pe organizatorică în afara organizat, premergător des
chiderii
tico-organizatorică orienta refolosite 581 mc lemn de chemării la întrecere adre rioadă în întrecerea socia- sarcinilor de serviciu". întreprinderi „Lunii şi cărţii în
instituţii",
tă permanent spre îndepli mină, 36 tone şină de cale sată de colectivul de mun Pentru ca întrecerea so consfătuirea „Cartea tehni
nirea indicatorilor de plan ferată, 1 650 bucăţi traver că de la O.S.M. 1, a răs- cialistă să-şi dovedească că în sprijinul calităţii pro
res
participat
care influenţează creşterea se de lemn, 10 tone con punsurilor-angajamcnt asu ÎNTRECEREA pe deplin rolul în mobili ducţiei". Au bibliotecilor teh
ponsabilii
eficienţei economice a ac ductă de aer şi apă, mate în adunările generale zarea oamenilor muncii nice din întreprinderi, şi BUCU1
tivităţii productive. 2 500 bucăţi stîlpi de aba ale oamenilor muncii, în SOCIALISTĂ - din combinat, cu toată ex instituţii şi activul sindical dioprogr
Aşa cum a indicat se taj, 377 bucăţi guri meta acest an s-a pornit cu fer PÎRGHIE EFICIENTĂ perienţa bună ce am do- cu probleme poiitico-edu- Buletin
cative.
ordinea
cretarul general al parti lice de rostogoale, 154 ma- mitate spre o perfecţiona bîndif^o, trebuie s-o spu ® „Contul de economii al tură ; '
dului, tovarăşul Nicolae caze ; de asemenea, au fost re a tuturor pîrghiilor şi ÎN MOBILIZAREA nem deschis că avem şi grupei sindicale — factor 7,30 Azi,
obţinerea
în
Ceauşescu, sub conducerea refolosite piese de schimb formelor de acţiune. OAMENILOR MUNCII unele neîmpliniri. Acestea important sporite" s-a unei vista pr
eficienţc
nu
rul melf
organizaţiei de partid, îm şi subansamble în valoare S-a avut în vedere, în trebuie să stea mai mult mit expunerea organizată tiu de şt
preună cu consiliul oame de peste 31 milioane lei. primul rînd, perfecţionarea în atenţia organelor şi or de comitetul sindicatului dcin ase
Uri
la
nilor muncii, am pus şi Toate acestea au determi criteriilor întrecerii, prin listă la cocsificare, chimic, ganizaţiilor sindicale nou minerilor au din participat câni. mineri Buletin
care
Solişti
punem un accent pe creş nat reducerea cheltuielilor care să se asigure o mai reparaţii U.C.C., gudroanc, alese. Deoarece caracterul şi cadre tehnîco-inginercşt! Iară; 10
terea mai accentuată a de producţie cu 2,4 lei la temeinică urmărire a cu secţiile aglomerare şi fur riguros al întrecerii tre din întreprindere. râie; li,t
productivităţii muncii — 1 000 lei producţie marfă. noaşterii sarcinilor şi a nale, O.S.M. 1, laminoare- buie să plece de la locul ® Comitetul sindicatului 11.05 Sui
întreprinderea
indicator influenţat nemij Cu toate rezultatele bune realizărilor dobîndite. A- le 800, bluming, semifa de muncă, este necesar ca dc la Simeria a iniţiat „Mar 11,35 P
un
mura"
Buletin
locit, între alţi factori, ele obţinute pînă în prezent, în cest lucru, întrucât s-a bricate 1, profile mici şi sub îndrumarea organelor cadran politic cu tema Din con
numărul personalului în activitatea sindicatului, a ajuns la concluzia că nu mijlocii etc. si organizaţiilor dc partid, „Politica externă a Româ 12,15 N
exnresie
a
cadrat. în legătură cu a- grupelor sindicale, există, sînt îndeajuns cunoscute O altă latură importan sindicatele şi conducerile niei — - idealuri ale celor ştiinţific
po
mieră r;
nobile
mai
ceasta, la mina Barza au trebuie să recunoaştem, şi la toate locurile de muncă tă, căreia i-am acordat a- secţiilor să urmărească cu porului român, reflectată în la 1 la
fost iniţiate studii concrete unele neajunsuri. Este şi indicatorii de bază şi res tenţie sporită este genera mai multă atenţie modul documentele Congresului al 15.05 C
şi s-au luat măsuri pentru vina sindicatului faptul ponsabilităţile concrete pe lizarea experienţei înain în care se cunosc, urmăresc XITT-lea al partidului". 10.00 R;
Itadioga
Fabrica
#
de morărit $1
reducerea într-o proporţie că mina noastră are res fiecare zi. tate, aplicarea iniţiativelor şi aplică de fiecare om al panificaţie Petroşani a găz 16,55 S
mai maro a personalului tanţe la producţia fizică Progrese sensibile s-au muncitoreşti. Desigur, a- muncii criteriile întrecerii. duit expunerea avînd ca 17.00 E
..congresul
neproductiv, redistribuirea sortimentală, ceea ce a făcut şi în urmărirea re cestea sînt integrate în sar Prin implicarea tuturor temă exnresie fidelă ^ u.^.S.R. 17.05
—
17,3" Te
demo
acestuia la locuri produc diminuat realizările de zultatelor obţinute în în cinile majore ale oameni factorilor cu atribuţii în craţiei muncitoreşti, socia pr
tive. Astfel, - în prezent, ansamblu. De asemenea, trecere, existînd în' pre lor muncii din acest an şi acest domeniu, prin fer liste din ţara noastră". Ziv. c
peste 80 la sută din efec grupele noastre sindicale zent o evidenţă bună la de perspectivă: creşterea mitate şi responsabilitate, Bulet a
tivul întreprinderii îşi des acţionează ' cu eficienţă nivelul majorităţii forma productivităţii muncii şi a întrecerea socialistă se va viata in
* Rcpoi
făşoară activitatea la lu încă redusă pentru com ţiilor de lucru. Faptul a calităţii producţiei, spori situa la nivelul calitativ Radioju
crări direct productive. în baterea indisciplinei, în determinat efectuarea unor rea eficienţei muncii, folo cerut, impus do marile CALITATEA teatrul
diojurni
aceeaşi direcţie am acţio special a absenţelor nemo analize în grupele sindi sirea judicioasă a materia- sarcini ale oamenilor mun SI EXPORTUL - dem ai
nat şi prin extinderea ini tivate şi a învoirilor. cale, cu un bogat conţinut, ■ lelor, materiilor prime, e- cii din combinat. La sug'
ţiativei „Revirul înaltei Anul 1980 pune în faţa soldate cu măsuri concrete ; nergiei şi combustibililor, CONSTANTIN VĂETUŞ, ÎN CENTRUL zi într-
productivităţi şi calităţi", colectivului nostru sarcini şi eficiente. în contextul mai buna exploatare şi în secretar ATENŢIEI nal ; 23
zicală;
pe seama căreia realizăm o deosebit de importante, acestor preocupări trebuie, treţinere a agregatelor, pro al Comitetului sindicatului Pentru colectivul în tin de
mai bună folosire a maşi pentru îndeplinirea căro de asemenea, subliniată movarea noului în produc de la Combinatul treprinderii de tricotaje
nilor şi utilajelor din do ra trebuie să acţionăm ast colaborarea mai strînsă, ţie etc. Rezultate. supe siderurgic Hunedoara Hunedoara, anii cincina
tare. fel îneît întreaga activitate lului precedent au repre
O altă pîrghic prin care a sindicatului să se ridice zentat perioada închegă
am acţionat în direcţia la un nivel superior pe rii şi maturizării sale
creşterii eficienţei econo toate planurile. pe toate planurile. în
mice este calificarea şi VOICU FAUR, această perioadă valoa DEVA
perfecţionarea pregătirii membru al Comitetului rea producţiei marfă a decisiv;
(Arta) :
profesionale a unui număr sindicatului de la crescut de 1,9 ori, iar Sfirşitu
■>porit de oameni ai mun productivitatea muncii sala A)
cii. în cincinalul precc- I. M. Barza — de 1,7 ori. tel —
lent, au fost calificaţi 195 Despre creşterea com dern, s
mineri, 40 preparatori, 20 petenţei şi dăruirii co ţistul (Ai (
rea
buldozerişti şi excavato- întreprinderea de utilaj lectivului nostru vor Cîntece
•işti, s-au policalificat 206 minier Petroşani, secţia beşte dc la sine faptul Supcrrr
(7
muncitori şi şi-au perfec- mecanică şl pentru maşini că în anul 1985. mai păsărili No
abataj
nu
prototipuri
ionat pregătirea profesio- mărul 1. Recunoscută pen bine de 30 la sută din rea)
ială, prin diferite forme, tru fabricatele sale, bine producţia realizată a r'~
firmă
' 960 oameni ai muncii. cunoscuta se remarcă şi petroşă- fost destinată exportu i
ne,Tnă
prin
Aplicînd măsurile şi ac activitatea de export. în lui. Şi, trebuie să spu NEA :
ţiunile cuprinse în pro- imagine, formaţia de nem cu o anumită mîn- (Mineri
ţramul de activităţi poli- strungari, condusă de Ni drie, că nici un produs Jazz ’2
'.ico-organizatorice şi teh- colae Vccsci, prelucrează nu nc-a fost refuzat de URICA
nico-eeonomice pentru rea un nou Iot de piese pen către partenerii externi, tură pc
lizarea sarcinilor de plan tru R.P. Chineză. în acest prim an al ce zat); B
am acordat o atenţie deo lui de-al VlII-lea cin ua roşi
sebită extinderii iniţiativei cinal volumul produc Romeo
ţiei destinate exportu ncrul);
AFIRMAREA CREAŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE FORMĂM COLECTIVE OMOGENE, lui creşte la 50 la sută. | să ne
Sui) conducerea orga
tria) ;
CU ÎNALTĂ RESPONSABILITATE SOCIALĂ nizaţiei de partid, comi
ÎN PAS CU NEVOILE ECONOMIE! JUDEŢULUI tetul sindicatului, gru ra) ;
Colectivul de oameni ai îndeplinirea sarcinilor de pele sindicale au ini şansa
Intelectualitatea tehnico- cărbunelui şi minereurilor, mai accentuată a produc muncii din Combinatul si plan. în adunările grupe ţiat, împreună cu con IIATEC
economică din judeţ se află aplicarea unor tehnologii tivităţii muncii şi redu derurgic Călan a traversat, lor sindicale, prin munca siliul oamenilor muncii, extrate
BRAZI
activ implicată în soluţio şi folosirea unor utilaje cu cerea în continuate a con în ultimii ani, o perioadă de la om la om, gazetele un complex de măsuri LAN :
narea unor probleme de consumuri reduse de ener sumurilor materiale pe uni grea şi complexă, în care de perete, alte forme edu şi acţiuni politico-orga-
fond privitoare la promo gie şi materiale în uzinele tatea dc produs cer nu nu au fost puso în funcţiune cative am dezbătut şi con nizatorice şi tehnice prin de cu
varea progresului tehnic în de preparare, creşterea pon mai generalizarea soluţii noi şi noi capacităţi de tinuăm să dezbatem pro care am explicat colec Timpu
rcşul);
procesul productiv, urmă lor, tehnologiilor şi tehni producţie. Aceasta a însem bleme majore cum sînt su tivului că principala ril Sn
rind modernizarea tehno derii mărcilor de oţeluri nat eforturi deosebite nu pravegherea cu maximă cale pe care trebuie să
logiilor de lucru potrivit aliate şi înalt aliate pentru cii create în ultimii ani, numai în privinţa ridicării responsabilitate a agregate mergem pentru a pă
exigenţelor actuale şi de ramurile de vîrf ale eco ci şi continuarea mai vigu continue a parametrilor de lor şi maşinilor, reducerea trunde pe piaţa externă
perspectivă. nomiei naţionale, recupe roasă a cercetării în scopul funcţionare a agregatelor şi consumurilor materiale, este calitatea ireproşa
Un loc central în aceste rarea metalului din zgura descoperirii şi aplicării al instalaţiilor, ci şi în cea a creşterea productivităţii bilă a producţiei. în a-
preocupări l-a ocupat şi-l de oţel, a căldurii în side tor idei şi experienţe mai formării, închegării şi con muncii, întărirea spiritu ceastă direcţie, măsurile
lui dc ordine şi disciplină
din
solidării
colectivelor
ocupă mişcarea inovatori rurgie, asimilarea unor noi valoroase. noile uzine şi secţii. la toate locurile de muncă întreprinse au ţintit per PClltl
tipuri de utilaje şi moder fecţionarea calificării fii,, rec
lor şi inventatorilor, care Paralel cu asemenea preo Este evident că solicită etc. profesionale, alcătuirea cu cei
nizarea celor existente îp vor eâ
cunoaşte o amplificare rile pe ambele planuri s-au Spre satisfacţia noastră, unor formaţii speciali
construcţia de maşini, uti cupări, intelectualitatea adresat organizaţiilor de colectivele uzinelor şi sec caracti
constantă do la an la an. lizarea cenuşii de termo tehnico-economică este partid, sindicat şi U.T.C., ţiilor din combinat au cîş- zate, întărirea controlu ţite şl
lectric
în anul 1985, de pildă, nu centrală la fabricarea be- chemată să aducă o' con consiliilor oamenilor mun tigat mult în omogenizare, lui pe toate fazele pro slab p
răs
ducţiei,
creşterea
mărul dosarelor de inven toanelor nestructurale, tribuţie mai importantă ia cii. Am început cu colec în organizare şi pe planul punderii lucrătoarelor şi unele
porare
ţii depuse la O.S.I.M. a crearea unor noi soiuri dezvoltarea şi amplificarea tive eterogene, atît din întăririi disciplinei, ceea lucrătorilor pentru ni Uic,
fost cu 27 mai mare decît do cereale şi pomi fructi activităţii de calificare şi punctul de vedere al pre ce se reflectă în creşterea velul tehnic şi calitativ Tempi
vor f
A-
producţiei.
a
continuă
în 1984, iar cel al inova feri etc. policalificare a oamenilor gătirii profesionale, precum cesta este însă doar un în al produselor. Toate a- şi 8 f
şi din cel al comportamen
ceste măsuri, ca şi al
xime
ţiilor a crescut de la 132 la Documentele Congresu muncii, de perfecţionare a tului în producţie şi în ceput, pe care, în noul cin tele, trebuie să le am de. i
179. lui al XlII-lea al partidului cunoştinţelor profesionale viaţa socială. De aceea, sub cinal, avem datoria să-l plificăm, astfel îneît a- dimin
Cea mai mare parte a pun în faţa intelectualităţii ale tuturor categoriilor de conducerea organizaţiilor de consolidăm. Cerinţa se im cestea să cuprindă o domin
La
ideilor abordate în promo tehnice, a tuturor oamenilor lucrători. partid, comitetele de secţii, pune cu atît mai mult cu masă tot mai mare a ceru]
obiectivele
şi
grupele sindicale au folosit
sarcinile
cît
nostru.
colectivului
varea progresului tehnic şi muncii, sarcini deosebit de o gamă larfjă de acţiuni ce le avem de îndeplinit VOICHIŢA CIOROGAR, după-
ploaie
mişcarea de invenţii şi ino mobilizatoare pentru cel de GHEORGHE MIHA1, pol itico-organizatorice care sînt considerabil mai mari. preşedintele cărcăi
vaţii au în vedere mecani al VlII-lea plan cincinal. preşedintele să determine ridicarea ni VIRGIL SĂVULESCU, Comitetului sindicatului va pi
tempe
Comisiei judeţene velului de calificare, creş preşedintele
zarea masivă a lucrărilor Realizarea noii calităţi în a inginerilor terea răspunderii tuturor Comitetului sindicatului de la Întreprinderea hm/h
de extracţie şi prelucrare a toate domeniile, creşterea şi tehnicienilor oamenilor muncii pentru din C.S.V. Călan de tricotaje Hunedoara