Page 102 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 102
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 8!
Pag. 2
20,00 Tclej
* în
glorie
al pai
20,25 Parti-
Partidul Comunist Român - Itomii
de sli
popoi
nu
lupta
conducătorul dezvoltării multilaterale a patriei 1 Ma
Docu
20,45 Parti
mino
Spect
De la făurirea sa — la 8 Mai 1921 —, Suciu, Bokoş Eduard, Aurel lorgonl, Dumitru parcurgă agricultura noastră socialistă in uriaşa sa activitate revoluţionară, de munca zical-
Partidul Comunist Român a militat ferm Brujan, Leon Bădăcan, Dragomir Neiconi, in vederea dezvoltării intensive, obţinerii unor neobosită desfăşurată pentru binele poporu 21,15 Vren
şi consecvent, prin programele şi solu ginerul Ion Cătăfinoiu, subinginerii Octavian randamente superioare în fiecare sector de lui şi al patriei, cei aproape 1 000 de tineri
ţiile adoptate, pentru dobindirea libertă Marcu, Constantin Dragosin şi mulţi alţii. activitate şi creşterii eficienţei economice. de la „Chimica" Orăştie, la fel ca toţi tine mari
ţial
ţii şi împlinirea visurilor de dreptate na Format din astfel de oameni, colectivu Urmărind transpunerea neabătută in viaţă a rii ţârii, participă nemijlocit, sub conduce
ţională şi socială ale clasei muncitoare, lui nostru partidul i-a încredinţat sarcina orientărilor şi sarcinilor formulate pentru rea comuniştilor, zi de zi, cu forţe sporite, la 21,50 Telcj
ale întregului popor, pentru transformarea elaborării unor mărci de oţeluri aliate, înalt înfăptuirea noii revoluţii agrare, noi, cei ce 'înfăptuirea cu succes a sarcinilor trasate, la
socialistă a societăţii româneşti, pentru aliate şi de puritate ridicată, destinate ra lucrăm pe ogoarele cooperativei agricole de realizarea şi depăşirea planului la export.
Cu deosebită satisfacţie raportăm importan
progresul şi prosperitatea patriei. murilor de virl ale economiei naţionale. producţie din Rapoltu Mare, am reuşit să
Astăzi, putem raporta cu mindrie şi satis ridicăm, permanent ştacheta recoltelor, te depăşiri de plan la toţi indicatorii de
In toţi anii construcţiei socialiste, re demonstrînd astfel că prin mecanizare, chi producţie, faptul că tinerii din organizaţia
voluţionare în România, dar eu deosebire facţie că ne Îndeplinim această importan mizare şi irigaţii, prin aplicarea tehnologiilor poliuretani, din care fac şi eu parte, şi-au
după Congresul al IX-lea al P.C.R., cînd tă sarcină. TIBERIU PASCU, înaintate se obţin an de an producţii si realizat planul economic anual la acţiuni BUCUR
în fruntea partidului a fost ales tovară finanţate în proporţie de 90 la sută. dioprogr*
secretarul gure şi stabile. Faptul că reuşim să reali
şul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu comitetului de partid zăm, în medie, cite 4-5 tone griu şi orz la Da, putem spune cu mindrie : ne-am în 7.00 Radi<
al poporului, România a făcut paşi mari din Oţelăria ..Martin" nr. 1, hectar, precum şi cite 6-8 tone porumb boabe deplinit si ne vom Îndeplini întotdeauna mi în ţară;
sei ; 8,10
ji siguri pe drumul edificării multilaterale, diilor ;
a C.S. Hunedoara ne-a dat posibilitatea să suplimentăm in siunea dată de partid; in tinerii chimişti ai
infâţişîndu-se aii, lumii întregi, ca o ţară liecare an cu 20-30 la sută prevederile la Orăştiei se poate avea deplină Încredere. ştiri ; 9
liberă şi independentă, prosperă şi iubi COMUNIŞTII fondul de stat şi la fondul de autoaprovi- Pentru noi constituie cel mai înalt titlu de ascultătoi
letin de
toare de pace. zionare teritorială, să Înregistrăm Însemnate mindrie faptul că in tot ce s-a inlăptuit în mea, mi
ÎN PRIMELE RÎNDURI beneficii la culturile respective. Sub condu întreprindere in aceşti ani se află organic tece pop
ţările &
OMAGIIND PARTIDUL, La începuturile şantierului ,,cetăţii" de cerea organizaţiei de partid, atenţie maxi incorporate munca noastră avintată, entu Buletin
Radiocar
lumină, de pe Riu Mare-Relezat am fost mă acordăm folosirii raţionale a pămintu- ziastă pentru progresul economico-social al
12.00
BRAVUL NOSTRU CONDUCĂTOR puţini. O mină de oameni. Printre ei lui, în care scop şi in acest an am extins patriei. 12,05 Ştiln Bi
şi ciţiva comunişti. Mulţi veneau de suprafaţa arabilă cu încă 12 ha, iar pe alte MARIA DIAC, 13.00 De
Oraşul nostru, eroicul oraş Lupeni, este pe alte şantiere, după ce sloboziseră alte 12 ha efectuăm lucrări in vederea trecerii la secretar al organizaţiei U.T.C. Buletin ci
una dintre cele mai semnificative mărturii ale izvoare de lumină şi putere pentru ţară. La categorii superioare de folosinţă. Peniru ri de la poliuretani — bul in vi
diojurnal
devenirii şi înfloririi localităţilor patriei. In Bicaz, Argeş, Tarniţa pe Someş... S-au Înche dicarea fertilităţii pămîntului, anual aplicăm I. C. Orăştie natc eeo:
cei 20 de ani ai ,,Epocii Nicolae Ceauşescu", gat primele organizaţii de partid. Mai intii cite 5 500—6 000 tone Îngrăşăminte organice. letii'
producţia industrială a oraşului nostru la brigada nr. 1 - Brazi, apoi la Baraj, la Atenţie sporită acordăm şi dezvoltării sec STATORNIC DE VEGHE 1980 ,
române ;
a crescut de peste cinci ori, mina Lupeni a Brădăţel, la Riuşor. Pe măsură ce creştea torului zootehnic, ferma cuprinzind 700 bo rii ; ir
ajuns să fie una dintre cele mai mecanizate şantierul şi amploarea lucrărilor, sporea şi vine şi 1 500 ovine. Efectivele vor cunoaşte LA BUNĂSTAREA 18,20 1 IN
şi să realizeze cea mai mare cantitate de numărul muncitorilor, al comuniştilor, al or creşteri substanţiale şi in actualul cincinal. muncii
cărbune cocsilicabil din ţară, a lost deschi ganizaţiilor de bază de partid. In concordanţă cu prevederile din progra Şl FERICIREA OAMENILOR voluţioni
rea glor
să o nouă mină — Bărbăteni —, s-au extins De o bună perioadă de vreme, de cind mul judeţean de dezvoltare a zooiehniei, partidul!
mult şi modernizat preparaţia cărbunelui şi Dacă astăzi, din două familii de brădenl de ştiri
'întreprinderea de lire artificiale „Viscoza", una locuieşte in apartament sau locuinţă in nai ; ;
oră * )
s-a construit o ţesătorie de mătase — la in dividuală nouă, dacă nivelul cumpărăturilor Nocturn
dicaţia expresă a secretarului general al depăşeşte pe an 15 000 lei pe locuitor, dacă —*4,00 1
partidului, care asigură locuri de muncă pen anual 300-400 de lamili 1 îşi procură no
tru soţiile şi fiicele minerilor noştri. Cele mai bunuri de folosinţă îndelungată ; dacă pres
spectaculoase mutaţii s-au petrecut insă în tările de servicii s-au dezvoltat şi Îmbună
cincinalul 1981-1985, cind în Lupeni s-au tăţit simţitor, aceasta este posibil pentru că
construit, intre altele, 6 323 de apartamente, partidul, conducind cu înţelepciune opera de
un cinematograf cu 300 locuri, trei şcoli ge făurire a socialismului în România a acordat
nerale şi tot atitea grădiniţe, o fabrică de şi acordă o grijă deosebită dezvoltării eco D E V
nomice a fiecărei localităţi a ţării, creşterii libelule
pline şi o moară de griu, o cantină—restau- Jandarn
continue a nivelului de viaţă şi civilizaţie al
lant şi un complex de alimentaţie publică, a reştrii
lost realizată termoficarea oraşului cu abur oamenilor. NEDOA
repetiţie
tehnologic de la Uzina electrică Paroşeni, In anul 1986, anul cind aniversăm împli A); S
s-au dezvoltat şi modernizat capacităţile de nirea a 65 de ani de la făurirea Partidu (Moderr
producţie existente. lui Comunist Român, mai mult de un sfert rul de ti
Pentru punerea in valoare a rezervelor de din populaţia oraşului o formează elevii. Lebedei*
PETR05
cărbune din subpăminturile Lupeniului, ora Pentru formarea lor ca oameni şi construc miu (P
şul vechi se mută pe o vatră nouă. tori de nădejde ai noii societăţi s-au con la „Mir;
Prin grija statornică a partidului pentru struit, pe lingă săli de clasă şi cabinete, 61 Timpul
re
dezvoltarea industriei carbonifere, viitorul de ateliere şcoală şi 20 de laboratoare. La ţeh n
apropiat al Lupeniului, respectiv cincinalul sănătatea populaţiei veghează 56 medici, Fata fă
1986—1990, va conferi oraşului noi dimen care au la dispoziţie 512 paturi de spita le I-II
NEA : :
siuni. Iar oamenii săi, ’omagiind partidul şi lizare, 13 dispensare si 3 laboratoare. lă (Min
pe bravul nostru conducător, tovarăşul MARGARETA DÂNILĂ, Zonă p
Nicolae Ceauşescu, fac legămint — la acest vicepreşedinte citoresc
prim Intii Mai din cel de al optulea cinci al Biroului executiv singură
(Muncit
nal — de a-şi amplifica strădaniile şi preo al Consiliului popular Letargi<
cupările şi a înfăptui exemplar marile obiec orăşenesc Brad BRAD :
tive ale cincinalului 1986—1990, jalonate de roşie);
şerif ex
Congresul al Xlll-lea al partidului. rul); O
întreprinderea minieră Lupeni. Schimbul condus de Istvan Kovaes, din sectorul 4, „PREGĂTIM TINERII
IOAN RESIGA, monadă
brigada lui Constantin Popa, se numără între colectivele fruntaşe in întrecerea socialistă.
prim-secretar PENTRU MUNCĂ Şl VIAŢĂ" cruce
GIU-BĂ
al Comitetului orăşenesc
peste r
de partid Lupeni şantierul nostru şi-a căpătat un contur mai vom asigura şi livrarea unor cantităţi tot mai Temeinica pregătire a tineretului pentru de cui
stabil, să zic aşa, muncim aici, pe Amena însemnate de produse la fondul de stat şi la muncă şi viaţă, formarea lui multilaterală în New Y
seriile
OAMENII OTELULUI, jarea hidroenergetică, peste 1 100 de comu fondul de autoaprovizionare teritorială. Co concordanţă cu cele mai noi şi mai valo BRAZI:
nişti, constituiţi in 25 de organizaţii de bază. muniştii, toţi cooperatorii şi mecanizatorii roase cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii con LAN :
OŢELUL SOCIETĂŢII NOI Pe lingă comitetul de partid al amenajării din unitatea noastră sint hotăriţi să nu pre temporane, cu idealurile supreme ale po (Casa '
Oţelăria Siemens Martin nr. 1 din Com mai si rit alte două comitete, unul la baraj, cupeţească nici un efort pentru a valorifica porului nostru, magistral definite de secre MERIA
şui);
binatul siderurgic hunedorean a lost con celălalt la brigada I. De fapt, la fiecare o- toate rezervele de care dispune unitatea tarul general al partidului, preşedintele Re spector
LARI :
struită înaintea revoluţiei de eliberare a biectiv şi punct de lucru, comuniştii sînt cei noastră in scopul creşterii producţiei agri publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la pri decolar
patriei, dar prin forţele descătuşate de partid care se situează mereu în primele rinduri in cole. mul Congres al ştiinţei şi invăţămîntului, au
in anii revoluţiei şi construcţiei socialiste, co efortul general inchinal Înfăptuirii Programu MARIA OANĂ, devenit obiective fundamentale ale şcolii
lectivul, slăpin pe acest important mijloc de lui partidului de dezvoltare a bazei ener ţărancă cooperatoare, româneşti de toate gradele. In lumina aces
producţie, l-a dezvoltat şi l-a modernizat getice a României. C.A.P. Rapoltu Mare tor exigenţe acţionăm permanent, neabătut
structural. De-a lungul anilor a lost mărită Noi, comuniştii de la „cetatea" de lumi la nivelul liceului nostru, printr-o lucidă re
capacitatea tuturor cuptoarelor, au lost per nă din Retezat, toţi constructorii, sărbătorim DOVADA ÎNALTEI ÎNCREDERI evaluare şi perfecţionare a stilului de lucru,
fecţionate aparatura termotehnică de măsu anul acesta „Ziua Muncii" şi aniversarea a pentru sporirea eficienţei Întregului proces Penii
ră şi control, s-au modernizat halele de pre 65 de ani de la făurirea P.C.R., intr-un mod Cu sentimentul celei mai profunde bucu instructiv-educativ de formare a tinerilor. fi schi
gătire şi turnare. aparte. Am pus temelia izvorului de lumină. rii, mă număr printre tinerii care au privile Pe zi ce trece se evidenţiază cu tot mai variabi
Dar, mai presus de orice, lingă vetrele Sintem in ajunul pornirii primului grup, a giul de a face parte din generaţia „Epocii mare putere justeţea orientărilor partidului, Local '
a
ales
calde ale cuptoarelor, la lumina dătă primei turbine de la centrala „Retezat", care Nicolae Ceauşescu". Pentru mine, ca de ale secretarului general, privind continua in descăn
toare de viaţă emanată de la partid, va întări in zilele următoare puterea ţării altfel pentru toţi tinerii României socialiste, tegrare a invăţămîntului cu producţia. De izolat
au crescut oamenii. In secţia noastră cu sute de megawaţi. Este prinosul muncii această epocă, sub semnul căreia trăim şi cind şcoala şi-a dat mina cu atelierul, cu va suf
tensifh
s-au format generaţii Întregi de oţe- noastre de peste un deceniu, rodul eforturi muncim, ne realizăm cele mai Înalte aspi mina, altfel gindesc şi se pregătesc profeso 50 km
lari, de constructori, conducători ai pro lor de zi şi noapte pe care le-am depus raţii, se defineşte prin participarea cu abne rii şi elevii noştri. Altele sint şi rezultatele. Tcmpe
ducţiei, oameni cu inteligenţă tehnică scli pentru a cinsti scumpa aniversare a Partidu gaţie la prefacerile revoluţionare ce se petrec Ilustrativă a fost şi în acest an participarea fi cup
grade,
pitoare, cu devotament revoluţionar patrio lui Comunist Român. pe pămintul străbun, sub conducerea Parti elevilor liceului, declarat unitate—pilot în ca •între
tic fierbinte — toate puse in slujba Înflori SILVESTRU JELEDINŢAN, dului Comunist Român. Adevărul care ne este drul Ministerului Minelor, la etapa pe ţară cal m
rii patriei. De fapt, oţelăria noastră a fost secretarul Comitetului de partid cel mai scump — pe care-l datorăm secreta a concursului pe meserii, desfăşurat la Baia
La
o adevărată şcoală pentru sute şi sute de de pe Amenajarea rului general al partidului, Iubitul nostru Mare, unde, dovedind temeinice cunoştinţe fi sch)
cadre care lucrează astăzi nu numai la noi, hidroenergetică Riu Mare-Retezat părinte şi conducător — este acela că tină- teoretice şi pregătire de specialitate, au ob mai n
ci şi la Calaţi, Tirgovişte, Bucureşti, laşi şi ra generaţie el te chemată să contribuie ne ţinut douăsprezece premii, dintre care 7 pre dea p
în alte centre ale industriei moderne româ OGOARELE NE DAU ROADE mijlocit la tot ceea ce se Înfăptuieşte in mii J la meseriile preparatori, topografi, elec mă d
avea ;
neşti. Amintesc printre aceştia pe oţelaril ţară. Şi participă ca tot entuziasmul, ca în tromecanici de mină. să, în
Feti cian Dobra, Ion Oancea, Ştefan Cosma, TOT MAI BOGATE treaga energie şi dăruire de care este BOGDAN PORAICU, cări e
Ion Prejban, Elekeş Francisc, Lucian Baneş, Secretarul general ăl partidului, tovară capabilă. directorul sufla
Dumitru Şerban, Simion Stoica, Petru Romi- şul Nicolae Ceauşescu, a jalonat cu clarvi însufleţiţi permanent de exemplul perso Liceului industrial nr. i sifieăr
km/h
fă. Aşa au crescut la noi maiştrii Alexandru ziune şi realism drumul pe care trebuie să-l nal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu; de Deva