Page 11 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 11
• JOI, 3 APRILIE 1986 pag. 3
CHEMĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
INE _____ ... 7 ■ v _ 7
înflăcărat program pentru
Făurirea Partidului Comunist Român
ie <co- Anul International al Păcii
CUKlCil- (Urmare din pag. 1) ţelor de libertate şi inde ameninţare a poziţiilor lor
pendenţă ale unui popor şi ca atare, au încercat să
socialismului — aşa cum care a dat în decursul anihileze chiar de la în VREM SĂ FIE MEREU SENIN CERUL PATRIEI,
maliita-
ve, cfi- fuseseră ele formulate de istoriei sale uriaşe sacri ceput această forţă poli»" AL EUROPEI SI AL LUMII
clasicii ideologiei marxiste ficii pentru a-şi apăra tică care simboliza, prin
— pe solul fecund al uni existenţa şi a-şi salvgarda puterea ei, iminenţa unei Magistrala cuvîntare rosti lume. lată de ce ne pro tre naţiuni, constituie o e-
tudiou- tăţii acestei mişcări. unitatea. schimbări a raportului de tă de tovarăşul Nicolae nunţăm pentru acţiuni hotă- locventă expresie a voinţei
leviziu- Partidul Comunist Român Partid matur, prin toa forţe. Aşa se explică în Ceauşescu, secretarul gene rîte care să îndepărteze norii de pace a poporului român
exprima vocaţia pentru u- tă încărcătura de expe scenarea procesului din ral al partidului, la Plenara ameninţători ai războiului de promovată cu consecvenţă
nitate a clasei noastre rienţe ale trecutului ţării, Dealul Spirii, scoaterea în Consiliului N a ţi o n al al pe cerul Europei şi al lumii. şi in chip magistral în nu
muncitoare, rezultate din- ale mişcării socialiste şi afara legii, în 1924, a Parti F.D.U.S. — vibrant apel la Pe planeta noastră s-au a- meroase ocazii de tovarăşul
tr-un profund şi dens pro muncitoreşti, P.C.R. se a- dului Comunist Român, dezarmare şi pace, la instau cumulat cantităţi imense de Nicolae Ceauşescu. In a-
ces dc clarificare ideolo firma, în acelaşi timp, ca lungul şir de prigoane dez rarea unui climat de înţe arme de distrugere în masă, ceastâ voinţă se înscrie şi
gică, politică şi organiza un partid tînăr prin tot lănţuite asupra comuniş legere şi colaborare între cursa nebunească a înar vrerea ţărănimii din patria
torică. Partidul Socialist tilor în cele două decenii Uzate popoarele lumii — a mărilor nucleare se intensi noastră. Angrenaţi în înfăp
s-a angajat pe drumul a- ceea ce îşi propunea pro de activitate ilegală. stîrnit in inimile şi conştiin fică tot mai mult. in multe tuirea noii revoluţii agrare;
radi
rezolve
gramatic
să
;,00 Ru cestor clarificări dc fond în condiţiile aspre ale ţele tuturor cetăţenilor patriei zone ale globului mai con in obţinerea unor producţii
in eţ.ii * şi l-a încheiat prin situa cal în destinele evoluţiei tinuă să se verse încă sînge. superioare, sigure şi stabile
G,30 La româneşti. ilegalităţii, partidul şi-a deplină aprobare şi preţuire.
agricul- rea sa, în covîrşitoare ma continuat neabătut drumul Urmind cu neţărmurită în Omenirea nu are nevoie - noi, ţăranii cooperatori;
jurnal ; joritate, pe poziţii comu Ţelurile P.C.R. vizau pe care a pornit, a găsit credere Partidul Comunist însă de războaie şi nici de sîntem ferm hotărîţi să în
3.00 Re- niste. La 8 mai 1921, de stăruitor cea mai umană Român, pe conducătorul său arme care ar putea trans făptuim politica agrară a
Curie- forme şi metode adecvate
0 Bulc- legaţii la Congresul Parti societate, fără exploatare noilor condiţii, reuşind să înţelept, revoluţionarul in- forma pămîntui intr-un imens partidului, întărind prin noi
t&spun- dului Socialist din Româ şi asuprire, cu un înalt mobilizeze masele largi Ilâcărat, comunistul de a- cimitir atomic. Războiul are şi noi succese voinţa de pace
; 10,00 nivel de civilizaţie şi bună a poporului nostru, aspiraţia
; 10,05 nia, reprezentînd 540 de stare a întregului popor, muncitoare, forţele poli leasă omenie, tovarăşul o singură alternativă : pacea.
v popu- mandate, au votat pentru tice progresiste ale naţiu Nicolae Ceauşescu, poporul Pacea generală şi durabilă de a avea mereu deasupra
nii co transformarea Partidului societatea socialistă. nii în lupta pentru inte nostru îşi edilică o ţară fru in care fiecare popor să-şi noastră un cer limpede pe
de ştiri; Socialist în Partid Comu împotriva idealurilor moasă şi mindră, o viaţă construiască viaţa in con care să nu plutească norii
''-ători î; resele fundamentale ale
; 12,00 nist. pentru care lupta P.C.R. şi poporului, pentru indepen fericită. Pentru aceasta a- sens cu aspiraţiile sale. unui nou război.
; 12,05 Partidul Comunist Român implicit împotriva sa ca denţa patriei, pentru pace, vem nevoie ca deasupra pa Declaraţia — Apel a Fron
Iorului; întruchipa piscul gîndirii partid s-au ridicat forţele triei să fie un cer mereu tului Democraţiei şi Unităţii ZOIŢA ORŞA,
ehnieo- democraţie şi socialismu--'''
vanprc- şi acţiunilor progresiste, reacţiunii. Acestea vedeau Momentul aniversar al limpede, să existe un cli Socialiste, exprimînd aspira brigadieră
13.00 Dc radicale româneşti, revo în activitatea partidului mat de linişte şi pace în ţia unanimă a întregii noas la C.A.P. Burjuc
jurnal ; luţionare ale naţiunii noas comunist. în larga adeziune creării Partidului Comu
rs 20 ; nist Român ne dă posibi
; 16,25 tre, fiind suma năzuin a maselor la politica sa o litatea de a reliefa lupta PACE PENTRU TOTI COPIII !
lomică ; îndîrjită desfăşurată cu Pentru noi, educatorii, e- linişte, pace şi colaborare. piilor din România. în uni
lieului ;
ştiri ; numeroase jertfe, care a moţia produsă de vibrantele Sint mamă şi educator. tăţile de pionieri de la şcoli
oastră ; condus la cucerirea pute îndemnuri adresate de secre Şi ca orice mamă şi edu le generale din Brazi, Clopo-
te "înt, Manifestări omagiale rii politice de către clasa tarul general al partidului, cator doresc ca fiii noştri să tiva şi Riu de Mori, profe
* u-
muncitoare şi care a făcut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, crescă sub seninul păcii. In- sorii de limbi moderne vor
8, Re- LUNA CĂRUI ÎN ÎNTREPRINDERI posibilă transformarea în la recenta plenară a Con ilăcăratelor chemări ce ni înfiinţa cercuri „UNICEF";
|& iul io practică a idealurilor pen siliului Naţional al Frontu s-au adresat răspundem şi avînd ca tematică prietenia
»b; 19,00 Şl INSTITUŢII
5 Amfi- tru "care a militat Parti lui Democraţiei şi Unităţii noi cu inima deschisă. în cu toţi copiii lumii, cunoaş
0,00 Ra- Actuala ediţie (a Xl-a) a Asinului" (Dlonisic Frcnţoni, dul Comunist Român. Ju Socialiste a fost puternică. educarea comunistă, revolu terea copilăriei din alte ţări.
Rilspun- „Lunii cărţii în intreprin- secretar cu problemele de bileul pe care îl întîm- Pentru că noi, cei ce ne ţionară, ■ a celor peste 870 Şi, cum in această perioa
r; 21*00 deri şi instituţii" este eon- propagandă al Comitetului dă se desfăşoară faza de
22,00 O sac rată gloriosului jubileu orăşenesc de partid Căian). pinăm ne oferă prilejul de simţim de două ori părinţi, de pionieri din satele co
ailiojur- al partidului, sărbătoririi Momente emoţionante au a releva contribuţia hotă- avem o mare şi nobilă răs munei Riu de Mori, acţiu masă a ediţiei a Vi-a a Fes
n ă mu- zilelor de 1 şi 9 Mai, pre- fost oferite apoi de cena- rîtoare, teoretică şi prac pundere iată de generaţia nile în favoarea păcii, a prie tivalului naţional „Cîntarea
) Bulc- cum şi împlinirii a 50 de ciul literar „Flacăra" — că- tică, de o excepţională în teniei cu toţi copiii lumii sint României", in repertoriul
ani dc la procesul intentat ruia i-a fost înmuiată „Di- pe care o creştem pentru formaţiilor noastre artistice
comuniştilor la Braşov, în ploma dc onoare" din par- semnătate, a secretarului miine. Şi dorim din tot sincere, emoţionante. Acţiu
mai—iunie 1936. tea U.G.S.R. pentru 30 de general al partidului nos sufletul să ne vedem Împli nilor organizate în orele de îşi vor găsi locul emoţio
Deschiderea festivă a ac- ani de activitate neîntre- nite eiorturiie ! Or acestea dirigenţie le adăugăm, în nantele şi înălţătoarele teme
tualei ediţii a avut loc la ruptă şi merite deosebite în tru, tovarăşul Nicolae
clubul „11 Iunie" al C.S.V. munca artistică. Au citit din Ceauşescu, în grandioasa nu pot ii realizate decit sub aceste zile, manifestări de ale păcii şi prieteniei. Sus
Căian fu prezenţa a peste creaţiil( . , or Traian ninorel operă de edificare a socie seninul păcii, lată de ce larg ecou desfăşurate sub ţinute de copii, cu gingăşia
ZOO de oameni ai muncii, stănciulescu, Valeriu Bâr- tăţii socialiste multilateral preţuim şi aprobăm cu toa genericul ,,România doreşte şi sinceritatea virstei, aceste
Despre semnificaţiile polit - ă cornelia Dan, Ioana
•untarea ce ale manifestării a vorbit Ncc ulai Chirica. dezvoltate, în continua con tă fiinţa iniţiativele condu şi luptă pentru pace" (prin acţiuni se vor contopi in
Adela prof. Traian Tămăşan, pre- Precup şi „ Ha ţegana“ a solidare a unităţii partidu cătorului ţării noastre, ape discuţii, dezbateri, mese ro vibrantele manifestări de
Ansaml)U *„
•OARA : şedinţele comisiei pentru frumos specta- lui, în abordarea curajoasă lurile sale la raţiune şi luci tunde, jurnale vorbite). In pace care însufleţesc, în a-
Modern, activitatea politică şi cultu susţinut un ditate intru apărarea celui fiecare unitate de pionieri
activitatoa nolitiea s. cultu- col ' muzicalj cu soliştli Ica
dragos- ral-eţlucativă de masă a Pop Giurgiu, Elena Lazăr, a problemelor vitale ale ceastă primăvară, chemările
(Mo- Consiliului judeţean al sin- şi viorica construcţiei socialiste, în mai de preţ bun al omeni confecţionăm panouri ale la raţiune şi luciditate ale.
perpoli- clicatelor. A urmat simpo- Brînduşan. Traian cl J n(a fundamentarea ştiinţifică a rii - pacea. ,,Prieteniei, păcii şi solida României socialiste.
Evada- zionul cu tema „65 de ani __ V; * . Declaraţia—Apel a F.D.U.S. rităţii" în care vor li popu
OŞANI: dc la făurirea Partidului Manifestarea, organizată politicii partidului, a Pro
Pariug); Comunist Roman" în cadrul de , Comitetul judeţean de gramului său de luptă, la înseamnă, acum, în Anul larizate iniţiativele preşedin Prof. LIVIA DRĂGAN,
iile I-II căruia au fost susţinute co- cultură ŞJ educaţie socialis- înfăptuirea căruia întregul Internaţional al Păcii un im telui României, tovarăşul preşedintele
Sosesc municările „Mişcarea mun- tă, Consiliul judeţean al sni- popor se află angajat en presionant demers în favoa Nicolae Ceauşescu, pentru Consiliului comunal
(Uni- citorească din România în dicatelor, Biblioteca jude- dezarmare şi pace, precum
" a doua jumătate a secolu- toană şi factorii culturali tuziast într-o puternică rea înfăptuirii aspiraţiilor şi a! Organizaţiei
t> ; lui al XlX-Iea şi începutul dln °i -a Ş ul Caîan, a fost £n- unitate de voinţă şi acţiune. năzuinţelor popoarelor la şi imagini ilustrînd viaţa co pionierilor Riu de Mori
secolului al XX-lea“ (mu- tregită şl de o apreciată
zeograf llodica Andruş), „65 expoziţie de carte cu vin
de ani dc la făurirea Parti- zare la realizarea căreia a Păun, transportau cu ate
Dejnev dului Comunist Român" (dr. colaborat Centrul de libră-
TRIL A : Mircea Valea), „Oraşul Că- rli Deva. (Profesor IOAN Mobilizare susţinută la plantatul cartofilor lajele îngrăşămintele or
:orcsc) ; lan pe coordonatele socia- SICOE). ganice, săpau şi puneau
•a lovi- (Urmare din pag. 1) Cocioabă, Ioana Beica şi „Sub fîntînelc" mecanizato gunoiul în jurul pomilor
1 (Rctc- pe Marcel Petruţa, ingine rii Dorcl Cristian şi Ioan din noua livadă a uni
a (Stea- ÎN LEGĂTURĂ CU VIZITA OFICIALĂ strădui, ca în cit mai scurt rul şef. al cooperativei. Şervenschi pregăteau patul tăţii.
1ARZA : timp să încheiem lucrările Toţi dădeau zor să încheie germinativ pentru porumb, Făcînd seara un scurt
’82 (Mi- DE PRIETENIE A PREŞEDINTELUI PARTIDULUI şi pe cele 63 de ha de plantatul cartofilor. „Mai în locul numit „Calea lui bilanţ al activităţii —
: : Sper FRELIMO, PREŞEDINTELE REPUBLICI! păşune încă necurăţate". avem de efectuat lucrarea Lazăr" efectuau fertiliza Romulus Crişan, preşedin
i (Pa- O altă unitate în care pe mai puţin de două rea fazială pe ultimele 30 tele C.U.A.S.C. Căian, sub
(FLaeă- POPULARE MOZAMBIC, SAMORA lucrările din actuala cam hectare — preciza ingine de ha din cele 180 ha se linia că din cele 310 ha
U-BAI : MOISES MACHEL, ÎN TARA NOASTRĂ panie s-au desfăşurat în rul şef — şi nu vom ple mănate cu păioase, meca planificate la nivel de
ultiiră); condiţii bune, atît în pri ca din cîmp pînă ce nu nizatorii Viorel Moroşan şi consiliu, cartofii s-au plan
nul şl în conformitate cu înţe şedintele Republicii Popu vinţa ritmurilor de lucru o vom încheia. Terenul a Ionel Crişan. Iar în brigada tat pe mai mult de 250
Dacia) ; legerea intervenită între lare Mozambic, Samora zilnice, cit şi cea a cali fost bine gunoit şi pregătit, Plopi — sub coordonarea ha, urmînd ea lucrarea să
l; CA- cele două părţi, vizita pe Moises Machel, împreună tăţii execuţiilor, este C.A.P vremea este, de asemenea, directă a Măriei Tănăsoni, fie încheiată grabnic în
a (Casa caro urma să o efectue Bretea Streiului. Şi aici, prielnică, aşa că avem toa preşedintele cooperativei toate unităţile. în paralel
dERIA : ze în Republica Socialistă cu tovarăşa Graca Machel, i-am întîlnit în cîmp, în te condiţiile să executăm — Eleonora Berbec, Miron- se acţionează cu forţe
(Mu- a fost amînată pentru o tarlaua „Balastieră", pe un lucru de calitate şi să diţa Naghi, Clara Belea şi sporite la pregătitul tere
îşcheta- România preşedintele dată ce va fi convenită ul mecanizatorul Traian Bo- sperăm obţinerea unor re alţi cooperatori, din' bri nului destinat culturii po
umina). Partidului FRELIMO, pre terior. glea, cooperatorii Raveca colte bogate". In tarlaua gada condusă de Elisabeta rumbului.
(Urmare din pag. 1) în încheiere am con
Valorificarea deplină, superioară a resurselor semnat sublinierea pre
şedintelui cooperativei, Ion
Colectivul acestei din
urmă secţii, aflată încă în materiale refolosibile Antonesru :
mea va proces de reorganizare şi — în acest prim an din
am ,asă, cel de al optulea cincinal
. Izolat modernizare, munceşte cu executat din „m.r.r." 1300 rezultate din execuţia ma să precizez, nu facem nici foarte solicitate. Din re
labe, cu pricepere, pasiune şi răs perechi încălţăminte pen relui mobilier execută o un rabat de la calitate. sursele refolosibile d.e Ia şi noi, cooperatorii, avem
ă, înso- pundere, realizînd articole blănărie realizăm în acest sarcini mobilizatoare, sta
rcuri e- deosebit de frumoase, as tru copii. Pentru semes serie de articole de mic Aşa se şi face că nu du bilite de Congresul al.
’a sufla trul al II-lea a.c. avem mobilier: măsuţe, tabu cem lipsă de comenzi, că prim trimestru al anului XlII-lea şi accentuate la
erat, cu pectuoase, moderne. „Noi deja contractate cu co rete, etajere, galerii, su ne realizăm planul". articole în sumă de peste
1 tem- şi pînă acum valorificam 100 000 lei. cel de al Tll-lea Congres
>rul su- resturile de materiale, însă merţul din judeţul nostru porturi de prosoape. „Nu — Calitatea, productivi al consiliilor populare.
i km/h. 9 800 perechi de asemenea O altă activitate impor
minime în prezent, prin noua acti articole". tantă, rentabilă : valori Sîntem hotărîţi ca, prin-
între 2 vitate pe care am organi Şi încă o subliniere pen ficarea resurselor secun tr-o mobilizare energică în
ele ma- zat-o — încălţăminte pen întreaga activitate, pr n
!
22 gra- tru această activitate. Coo dare locale, respectiv ar
brumă tru copii —, refolosim a- perativa „Moţul" Brad este gila, de la Baia de Criş, bună organizare şi înaltă
proape integral cupoanele ajutată cu materiale refo- mai galerii executăm în tatea şi eficienţa sint la din care colectivul de olari răspundere muncitorească,
de materiale, arăta Gheor- losibile, prin contracte fer valoare de circa 20 000 lei turile de bază ale activi condus de Petru Bora exe să le înfăptuim neabătut,
ne pre-
isă, cu ghe Popa. Realizăm com me, de către întreprinderea pe lună, sublinia interlocu tăţii noastre, releva teh cută, cu migală şi măies exemplar. O primă probă
Izolat, binaţii de petice, de dife de încălţăminte Hunedoa torul. în perioada care a nicianul Sabini Ştefoni, de trie, ceramică populară şi a fantelor concrete o vom
rse de diferite creuzete pentru
le des- rite mărimi şi culori, în- ra trecut din acest prim an la biroul plan al coopera susţine — şi dorim s-o
Vîntul tr-o gamă largă de încăl Referindu-se la pricepe al celui de al optulea cin tivei. De exemplu, dacă laboratoarele chimice Va-’ trecem cu bine — în cin
■nsificărl ţăminte pentru copii, soli rea şi hărnicia oamenilor cinal am produs, din ma în 1985, din cupoanele de loareu produselor realizate
la 40—00 citată de comerţ, apre din subordine, Traian Cioa teriale refolosibile, mic la blănărie făceam huse, aici, de la începutul anu stea Glorioasei aniversări
■est. făuririi Partidului Comu
ciată de cumpărători. De ră. ne spunea că din bu mobilier îusumînd mai mult astăzi confecţionăm scurte lui, se .ridică la peste
la începutul anului am căţile de material lemnos dc 120 000 lei. Şi, trebuie îmblănite, geci, care sînt 200 000 lei. nist Român.