Page 13 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 13
( E H & d e a n i d e l a c r e a r e a
P A R T ID U L U I C O M U N IS T R O M A N 1996
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU - EPOCA MARILOR
ÎMPLINIRI SOCIALISTE '
PU1 - -Tinereţea şi vigoarea dezvoltării
contemporane a unei localităţi rurale
ORGAN M COMITEIULUI JUDETtftM HUNEDOARA fll P.C.R
Situată ta extremitatea nea tovarăşul Ion Adrian
SI Al C O A I S I i I U I U I P O P U L A R J U P E T E A N sudică a munţilor Sebeşu Gruiesc, primar, e necesar
lui, la poale de Retezat, să relielăm cu precădere
comuna Pui, cu satele Riu eforturile pe care partidul
Bărbat, Hobiţa, Urle, Bă- şi statul nostru le-au făcut
Anul XXXVIII, nr. 8 828 VINERI, 4 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani
ieşti, Ruşor, Ohabele...; a- pentru schimbarea radica
şezări străvechi implantate X lă a chipului localităţilor.
cu rădăcini adinei în is S-a investit mult, fonduri
Lucrările sesiunii toria milenară a poporului băneşti şi inteligenţă uma
nostru, consemnate încă în
nă. S-a muncit mult şi cu
secolul al IX-lea, ne-a in- folos, cu dragoste şi dă
tinereţea
şi
Marii Adunări Naţionale tîmpinat cu celor aproape ruire. S-a dezvoltat in mod
firesc sectorul agricol, in
exuberanţa
comună exisiind trei coo
1000 de elevi şi şoimi ai
patriei care păşeau pe perative agricole de pro
în prezenţa tovarăşului pentru prestigioasa sa ac ţării în trimestrul 1/1986 treptele şcolilor şi grădini ducţie, două ferme — ve
Nicolae Ccauşesou. secre tivitate consacrată propă şi măsurile pentru realiza ţelor. Era revărsarea de getală şi pomicolă -, un
tar general al Partidului şirii României socialiste. rea integrală a prevederi căldură şi bucurie specifi complex de vaci cu lapte.
Comunist Român, preşedin împreună cu tovarăşul lor planului pe anul 1986. că virstei, însemnul copi structor conştient şi devo O continuă dezvoltare cu
tele Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu, în lo 4. — Proiectul legii pri lăriei lericite, lipsite de tat al împlinirilor patriei. noaşte sectorul industrial.
România, joi. .'i aprilie, jile oficiale au luat loc to vind retribuirea" în acord griji. Erau primele indicii O dezvoltare care, in ul Putem vorbi aici de exploa
s-au deschis lucrările se varăşa Elena Ceauşescu, global şi în acord direct ale unei dezvoltări impetu timii ani, a cunoscut acu tările forestiere din bazi
siunii a Ill-a a celei de-a tovarăşii Constantin Dăs- a personalului muncitor. oase pe care a cunoscut-o mulări cantitative şi cali nele Riu Bărbat, Şerel, Po-
IX-a legislaturi a Marii călescu, alţi tovarăşi din 5. — Declaraţia Marii A- comuna in perioada de la tative impresionante, cum norici, de secţia de man-
Adunări Naţionale. conducerea de partid şi dunări Naţionale cu privi Congresul al IX-lea al impresionantă este dezvol galizare Ponor, de coloana
Lucrările forumului su de stat. re la Anul Internaţional partidului, care o va pro tarea intregii ţări in peri U.M.T.F., depozitul cu sec
prem legislativ al ţării se Alături de deputaţi, în al Păcii. pulsa, la slirşitul actualu oada pe care cu nease ţia de confecţionat lădife
desfăşoară în atmosfera de sală se aflau, în calitate 6. — Proiectele de legi lui cincinal, in rindul loca muită mindrie naţiunea o ş.a. S-a deschis zăcămin-
puternică angajare patrio de invitaţi, membri ai C.C. pentru aprobarea decrete lităţilor urbane, a oraşelor numeşte „Epoca Nicolae tul de bauxită de la Oha
tică în care întregul po al P.C.R. şi ai guvernu lor cuprinzînd norme cu cu profil agroindustrial. O Ceauşescu". ba Ponor, a cărui exploa-
por acţionează cu dăruire lui, conducători de insti putere de lege emise de dezvoltare care pune mare „Dacă am încerca să
pentru a întîmpina glo tuţii centrale, organizaţii Consiliul de Stat după se preţ pe tinereţe şi vigoare, conturăm ceea ce s-o rea MINEL BODEA
rioasa aniversare a 65 de de masă şi obşteşti, repre siunea a doua a Marii A- pe grija pentru schimbul lizat la nivelul comunei in
ani de la făurirea partidu zentanţi ai oamenilor mun dunări Naţionale. de miine — omul nou, con- ultimii 20 de ani, ne spu (Continuare în pag. a 2-a)
lui nostru comunist cu noi cii, ai vieţii noastre ştiin Proiectele de legi înscri
succese în înfăptuirea is ţifice şi culturale. se pe ordinea de zi la
toricelor hotărîri ale celui Erau prezenţi şefi de mi punctele 1 şi 2 se află în
de-al XII l-l ea Congres al siuni diplomatice acredi curs de examinare, urmînd
P.C.R. taţi în ţara noastră, pre să fie avizate de comisiile
Pe ordinea de zi a ac cum şi corespondenţi' ai permanente de specialitate
tualei sesiuni se află pro presei străine. ale M.A.N.
bleme de o deosebită în Lucrările sesiunii au
semnătate pentru realiza fost deschise de tovarăşul Tovarăşul Constantin
rea unei calităţi noi. su Nicolae Ciosan, preşedin Dăscălescu, prim-ministru..
perioare in toate domenii tele Marii Adunări Naţio al Guvernului Republicii
le de activitate, pentru în nale. Socialiste România, a pre
deplinirea în cele mai bu La propunerea Biroului zentat Raportul Consiliu
ne condiţii a planului de Marii Adunări Naţionale, lui de Miniştri cu privire
stat pe anul IfiSfi şi pe în a fost adoptată următoarea la îndeplinirea planului
tregul cincinal, asigurînd ordine de zi pentru actua naţional unic de dezvolta
astfel înaintarea fermă a la sesiune : re economico-socială a ţă
patriei noastre pe drumul 1. — Proiectul legii Pla rii în trimestrul 1/1986 şi
socialismului şi comunis nului naţional unic de dez măsurile pentru realizarea
mului. voltare economico-socială integrală a prevederilor
T o v a r ă ş u 1 Nicolae a Republicii Socialiste planului pe 1986.'
Ceauşescu, tovarăşa Elena România pe perioada 1986— La discuţia generală a-
Ceauşescu au fost întîm- 19.90. supra raportului au luat
pinaţi. la sosirea in roton 2. Proiectul legii Pla cuvîntul deputaţii Constan
da Palatului Marii Adu nului de dezvoltare a agri tin Olteanu, Ghcorghc Di
nări Naţionale, cu vii şi culturii şi industriei ali nu, Emil Iluidu, Simion
îndelungi aplauze. Cei pre mentare al Republicii So Săpunaru, Ghcorghc Pe-
zenţi au dat expresie, şi cialiste România pe peri trescu. Teodor Şerban, Flo
cu acest prilej, celor, mai oada 1986—1990.
alese sentimente de dra 3. — Raportul Consiliu rin Tănăscscu, Alexandru De puţină vreme, la întreprinderea „Vidra" din Orăştic, intre alte faze de pre
goste şi respect pe care lui de Miniştri cu privire Drngotă, Mihai Moraru, gătire a pieilor înainte de croit, s-a introdus o nouă fază, în care materia primă este
toţi cetăţenii patriei le la îndeplinirea Planului Aurica Spătărelu. întinsă, obţinîndu-se atftfc! un cişlig de circa 7 la sută velur pe produs. In imagine,
nutresc faţă de conducăto naţional unic de dezvol formaţia condusă de Nicolae Ilcrmann pregăteşte pentru croit un nou Iot de piei. Foto N. GHEORGHIU
rul partidului şi statului. tare economico-socială a (Continuare in pag. a 4-a)
LA DISTILERIA DE GUDROANE DIN C.S.H,
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Se lucrează cu hărnicie şi Densitate sporită de preocupări
răspundere, dar viteza zilnică pentru creşterea producţiei in faza da masă a festivalului—
de lucru trebuie să fie sporită cuprinderea tuturor şcolarilor
In anul 1960, în cadrul ducţiei realizate in cadrul Duminica, la Clubul a conducerilor şcolilor pen
. Unităţile agricole din află în brazdă. La pregă Uzinei nr. 1 — cocsochimi- secţiei". muncitoresc Brazi, s-a des- tru prezenţa scenică, pen
Consiliul unic agroindus tirea şi erbicidarea tere că din Combinatul side Despre aceste transfor făşurat etapa pe localitate tru ţinuta artistică şi, în
trial Simeria au însăniîn- nului şi la semănatul sfe rurgic Hunedoara, intra mări ne-au oferit amă a .întrecerilor formaţiilor deosebi, pentru cea vesti
ţat peste 120 ha din cele clei de zahăr muncesc me în producţie secţia de dis nunte numeroşi interlocu artistice din şcolile gene mentară a interpreţilor.
265 destinate sfeclei de canizatorii Constantin Hîn- tilare a gudronului. Nou tori, operatori chimişti, lă rale ale comunei Rîu de Se poate spune eă n-a fost
zahăr. în ce pl iveşte plan cu, Pavel Jar, Mihai Che- lui colectiv de muncă îi cătuşi, electricieni, termo- Mori — formaţii înscrise apariţie scenică, n-a fost
tarea cartofilor de toamnă, recheş şi Gheorghe Fulea. reveneau, atunci, ca princi tehnicieni, sub ochii şi cu în faza de masă a ediţiei formaţie sau interpret care
din 310 ha s-au realizat Se munceşte şi la planta pale sarcini, distilarea pri aportul cărora distileria a Vl-a a Festivalului na să nu facă dovada respec
pînă în prezent 120 ha. rea cartofilor în tarlaua mară, prelucrarea fracţii de gudroane a devenit ţional „Cîntarea Româ tului faţă de ţinuta vesti
lor (uleiurilor rezultate) şi ceea ce este astăzi — o niei". După ce la Clo- mentară cerută de actul de
obţinerea - naftalinei cris secţie de bază a uzinei potiva, Rîu de Mori şi cultură, de genul artistic.
C. U. A. S. C. S I M E R I A talizate. nr. 1, o secţie ale cărei Brazi au avut loc fazele Aceasta s-a impus de la
„într-adevăr, atunci, in produse livrate beneficia pe şcoli, în care fiecare primele apariţii — grupul
1960, acestea erau, în esen rilor din Iară sporesc pres unitate de învăţămînt- şi-a vocal*, mixt al clasei a
Unităţile cele mai înain numită „După sere". Ioan relevat potenţialul artistic Vl-a şi sceneta muzicală
tate la această lucrare Fazekaş, Alexandim De- ţă, preocupările noastre — tigiul Combinatului side — cu grijă pentru cuprin „Sînlcm piticii de la mun
sînt C.A.P. Rapolt — unde teşan şi Aurel Costina pre ne spunea ing. George rurgic Hunedoara. Un ast derea unui număr marc te" a pionierilor din clasa
s-a plantat aproape 70 la gătesc terenul, străduin- Marosin, şeful secţiei dis fel de reper îl reprezintă de elevi în diferite genuri a Il-a de la Şcoala gene
sută din suprafaţă, C.A.P. du-se să realizeze un pat tileria de gudroane. Dar intrarea în producţie, în de formaţii — etapa pe rală Brazi — pînă la mo
Simeria şi C.A.P. Sîntan- germinativ bun, iar Pa în cei 26 de ani de func anul 1974, a instalaţiei de localitate s-a constituit mentele artistice care au
drei. La C.A.P. Simeria vel Cutinici lucrează la ţionare, secţia noastră a tratare termică a smoalci. într-un reuşit spectacol, pe încheiat spectacolul. Re
însămînţarea sfeclei o rea- plantat. cunoscut, asemenea tuturor Operatorii chimişti Lazăr cit de închegat pe atît de pertoriul cu mesaj mili
zează Ioan Borşoş, iar La cooperativa agricolă unităţilor economice, a ţării Gheorghe, Nicolae Iluroş, diversificat. Pentru că tant al formaţiilor artisti
plantarea cartofilor Nicolae de producţie din Băcia se întregi, profunde prefaceri Gheorghe Ungureanu sub publicul, care a umplut ce de la Brazi — şi unde
Bălţatu — doi dintre cei lucrează la plantarea car înnoitoare. Procesele teh liniau cu mîndrie că sala mare a clubului din pot fi incluse şi piesele so
mai buni mecanizatori ai tofilor în tarlaua numită nologice au devenit mai smoala specială cu punct Brazi, a urmărit un spec listelor vocale Loredana
secţiei de mecanizare clin „Lîngă dig". Patul ger complexe, gama produse do înmuiere ridicat este tacol care a reunit, într-un Răduţ şi Adina Moldovan
Simeria. minativ îl pregătesc meca lor obţinute s-a diversi foarte solicitată şi unanim program cu profund mesaj (laudă instructorului aces
La Sin tandrei stăm de nizatorii Liviu Purda şi ficat, oamenii au „crescut", apreciată din punct do ve patriotic, genuri artistice tor formaţii, înv. Mariana
vorbă cu Gheorghe Vin- Bagy Arpad, iar Aurel experienţa şi competenţa dere calitativ de principa- diferite, de largă audien Corbu) — s-a întîlnit feri-
tilă, şeful secţiei de me lor profesională regăsin- ţă.
canizare ce deserveşte u- TRAIAN BONDOR du-se în cantităţile şi ca MIRCEA D1ACONU O notă dominantă a în LUCIA LICIU
nitatea agricolă de aici. litatea mereu sporite, de tregului spectacol: grija
— Toate tractoarele se (Continuare în pag. a 2-a) la Un an la altul, ale pro (Continuare în pag. a 2-a) deosebită a instructorilor, (Continuare in pag. a 3-a)
