Page 14 - Drumul_socialismului_1986_04

->ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK

CHEMĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
J 7 CAMPANIA AGRICOLĂ Dl PRIMĂVARĂ
înflăcărat program pentru
Se lucrează cu hărnicie şi răspundere 20,00 Teii-
20.15 Actl
Anul International al Păcii (Urmare din pag. 1} ţarea păşunilor şi fîneţe- dispune de şapte MIG-uri, 20,30 Inia
noni
din care însă numai patru
lor.
, Ung
Oprea efectuează plantatul. în Consiliul unic agro­ sînt în stare de funcţio­ 20,4!» Ă*arl
La C.A.P. Tîmpa planta­ industrial Simcria, deşi se nare, iar pentru cele de­ tcaz
Emi
rea cartofilor o face Ioan munceşte într-un ritm tot fecte nu se găsesc piese
NE PRONUNŢĂM CU FERMITATE PENTRU SOLUŢIONAREA Aruncuteanu. La C.A.P. mai înalt, viteza zilnică de schimb. Astfel că nu 20,55 Lud
Ş» I
PAŞNICĂ A TUTUROR PROBLEMELOR LUMII CONTEMPORANE Băcia — cum ne spunea de lucru la pregătirea -te­ poate face faţă solicitărilor. nă.
dc
Ioan Barb, preşedintele renului, semănat şi plantat Do aceea conducerile coo­ 21.15 Seri
cooperativei — întreaga poate şi trebuie sporită. perativelor, consiliile popu­
Ne este martoră istoria acţiuni adoptat de pienară me cit mai sofisticate, cu o lor)
că noi, românii, am nutrit reprezintă, şi de această putere tot mai mare de cantitate de cartofi pentru Pentru aceasta însă se cer lare au sarcina să mobili­ talu
dintotdeauna dorinţa de dată, elocvente expresii ale distrugere. Să folosim şi să sămînţă a fost sortată, în luate citeva grabnice ma­ zeze la această lucrare 21,35 La
al
pace, de a trăi şi a munci angajării ferme şi consec­ investim inteligenţă şi fon­ această activitate eviden- suri. Astfel, trebuie sporit toate atelajele ce există pori
in linişte cu toate celelalte vente a partidului şi statu­ duri materiale pentru spo­ ţiindu-se brigada din satul ritmul fertilizării naturale în sate, precum şi un 21,50 Tel<
popoare. Întreaga noastră lui nostru în slujba celor rirea calităţii vieţii oameni­ Petreni. a terenului. în perioada •număr cît mai mare de
construcţie social-economicâ mai scumpe idealuri ale ce­ lor. Aşa cum spunea tova­ — Cum se implică orga­ ce a trecut de la 1 ianu­ oameni la administrarea
a fost şi este temeinic aşe­ tăţenilor patriei. In lumina răşul Nicolae Ceauşescu, nul local al puterii şi ad­ arie a.c. au fost duse în îngrăşămintelor naturale.
zată sub acest semn fun­ acestor mari deziderate, cu- Anul Internaţional al Păcii ministraţiei de stat în cam­ cîmp şi puse în grămezi Se cere, de asemenea, ca
damental al înfăptuirii unei vinlarea tovarăşului Nicolae nu trebuie să se rezume doar pania agricolă de primă­ mari peste 21 000 tone gu­ în cel mai scurt timp toa­
lumi iâră arme şi războaie. Ceauşescu face o analiză la declaraţii de bune inten­ vară ? — l-am întrebat pe noi de grajd — cantitate te unităţile să-şi ridice
de
cantităţile
mult superioară, anilor an­
cartofi
Sub conducerea partidului, lucidă, realistă a probleme­ ţii, ci trebuie să însemne Traian Cristoi, primarul teriori. S.M.A. Simcria sămînţă de care au nevoie. de BUCU1
am clădit României socialiste lor deosebit de complexe ale trecerea la acţiuni ferme, la comunei Băcia. dioprogr
Buletin
in cele patru decenii de situaţiei internaţionale ac­ înţelegeri concrete, reale în — Buna desfăşurare a ordinea
viaţă liberă, un destin demn tuale. Se poate spune cu direcţia opririi cursei înar­ lucrărilor de pe ogoare este tură ; î
şi măreţ, un prezent în care deplin temei că poziţiile mărilor. cel mai important obiectiv DE CE NU SE CULTIVĂ TERENUL? 7,30 Azi,
toţi ne simţim deopotrivă principiale pe care le sus­ Este, intr-adevăr timpul al activităţii noastre în a- vista pr
rul melc
părtaşi egali în muncă şi în ţine, prin realismul, cute­ să se treacă la acţiuni rea­ ceste zile — nc-a răspuns Acum, cînd se pune O însemnată suprafaţă tin de şt
culegerea roadelor ei. In zanţa şi caracterul mobiliza­ le, concrete do înlăturare a interlocutorul. Ne preo­ cu deosebită acuitate pro­ de pămînt, care nu este dem ase
acest context se înscrie noua tor al propunerilor, sini de tuturor armelor, aşa cum cer cupă mobilizarea tuturor blema cultivării tuturor luată în cultură există Buletin
Ştiinţa .ş
iniţiativă de pace a tovară­ natură să deschidă calea interesele vitale ale popoa­ locuitorilor satelor la mun­ suprafeţelor de teren, in­ şi în jurul Termocentra­ tlas fole
şului Nicolae Ceauşescu. aplicării unor soluţii dura­ că în cîmp. Am organi­ diferent de deţinător, se lei din Mintia. Iată de tin de î
Adăugindu-se multiplelor bile şi constructive. relor. Pentru aceasta, se zat acţiuni de masă la să ştiu
te; 12,05
demersuri ale secretarului Cred, sint ferm convins impune ca 1986 să marche­ mai întîlncsc situaţii în ce aşteptăm ca la între­ toţi tur
barea de mai sus, condu­
general al partidului, acti­ că lumea de azi are multe ze trecerea la o nouă poli­ sortarea cartofilor, la de­ care unele terenuri mai cerea întreprinderii vi­ comoara
De la 1
vităţii sale prodigioase în­ şi mari obligaţii faţă de tică, de la confruntare, la frişarea unei suprafeţe do aşteaptă încă să fie lu­ zate să dea un răspuns nai ; 1
dreptate spre înlăturarea nevoile fireşti ale omului, soluţionare pe calea trata­ 30 de ha ce va fi redată crate şi cultivate. concret, prin fapte. ştiri ; li
primejdiei unei conflagraţii faţă de bunăstare şi civili­ tivelor a problemelor cu circuitului arabil, la cură­ 16.00 R
pustiitoare şi întărirea secu­ zaţie. Foametea, bolile, pre­ care se confruntă lumea Tragere* sin
tena
rităţii mondiale, cuvîntarea lungirea vieţii oamenilor sint contemporană. Coordon
rostită la Plenara Consiliu­ doar citeva domenii de care 17.00 Bl’
lui Naţional al Frontului De­ oamenii de ştiinţă ar trebui ŞTEFAN TRIPŞA, 17.0 7
or
mocraţiei şi Unităţii Socia- să se ocupe mult mai mult, maistru oţelar, ştir* 1*8
iste precum şi programul de şi nu de crearea unor ar­ Erou al Muncii Socialiste naţional;
zică. ini
19.00 Bi
19,20 So
ţie
ACTIVITATEA EDUCAŢIONALĂ PRESUPUNE LINIŞTE, PACE toni ! ; ' şofe
21.00 Lj
Am urmărit cu deosebit certitudini pentru ca noi, cum ar fi : Săptămîna cul- 22.00 O
Rad î o jur
nteres lucrăşile Plenarei cei ce acţionăm în domeniul tural-educativă ,,Sub arcuri
ţaţele tr
Consiliului Naţional al Fron­ culturii, să putem contribm de lumini", expuneri, dez­ Nocturn;
— 24 00 i
tului Democraţiei şi Unităţii eficient la formarea şi edu­ bateri, simpozioane, mese
Socialiste, magistrala cuvin- carea personalităţii omului rotunde, tradiţionale expo­
tare a tovarăşului Nicolae nou, constructor conştient şi ziţii de fotografii şi de artă
Ceauşescu, care, cu nease­ devotat al societăţii socia­ plastică, reliefînd dezvolta­
muita-/ preocupare pentru liste multilateral dezvoltate. rea oraşului, aspecte din
destinele poporului nostru Casa de cultură a sindi­ munca oamenilor. Pe o bo­
şi ale întregii omeniri, a catelor din Călan acţionea­ gată tradiţie a brigăzilor DEVA
adresat un înflăcărat apel ză prin intermediul activi­ artistice, a grupurilor de decisivă
(Arta) ;
tuturor ţărilor, tuturor guver­ tăţilor politico-educative şi satiră şi umor dezvoltată în
Sfîrşitul
nelor şi şefilor de stat, tu­ culiural-artistice, cu cartea combinatul siderurgic am ini­ mmmm sala A);
turor naţiunilor lumii pentru şi filmul pentru lărgirea ori­ ţiat un concurs interjude- wsmmm tei — s
dern, sa
înzecirea eforturilor consa­ zontului de cunoştinţe al ţean al formaţiilor de gen. tistul (I
crate înfăptuirii dezarmării. siderurgiştilor şi celorlalţi Atenţie acordăm întregii ac­ rea (Ari
Document ce dă expresie oameni ai muncii, pentru e- tivităţi de creaţie şi inter­ Cinteceli
concepţiei profund umaniste ducaţia lor revoluţionară, pretare artistică de amatori Supermt
(7
a preşedintelui României, patriotică, ştiinţifică, în spi­ cu care activăm in Festiva­ Densitate sporită de preocupări păsările Noi
Declaraţia—Apel a F.D.U.S. ritul eticii şi echităţii socia­ lul naţional ,,C î n t a r e a ree' •
se adaugă celorlalte iniţia­ liste, al cunoaşterii legis­ României". (Urmare din pag. 1) naftalină, Dumitru Pău- r
tive de pace ale poporului laţiei în vigoare. Căutăm să Prin tot ce facem, prin La Cooperativa agricolă ceanu. Ştefan Para, Vasile V J.M.4
român, acum in Anul In­ adîncim sentimentul de dra­ întreaga noastră activitate, de producţie din Livadia, Iul beneficiar — întreprin­ Răulea, de la întreţinere, tată Ci­
NEA : î
cartofilor
în­
ternaţional al Păcii ce con­ goste pentru pămîntul stră­ acţionăm în spiritul chemă­ plantarea zilele trecute. s-a Coo­ derea „Aluminiul" Slatina, am desluşit o undă de ne­ vedem
cheiat
centrează eforturile naţiu­ bun al patriei, pentru îm­ rilor secretarului nostru ge­ peratorii şi mecanizatorii, acest sortiment reprezen- mulţumire. Motivul îl con­ NOASA
nilor lumii în direcţia intro- plinirile tără seamăn ale sul) îndrumarea lui Virgil tînd, cantitativ, 55 la sută stituie nerealizarea inte­ (Muncit'
nării acelui climat de liniş­ anilor socialismului. neral, tovarăşul Nicolae Radu, inginerul şef al u- din producţia secţiei. grală a sarcinilor de pro­ Un cam
Ceauşescu, ne aducem con­ nităţii, au efectuat o lu­ tezat);
te atit de necesar. Avem Roadele politicii înţelepte crare de bună calitate, pli­ Cel mai de seamă pas ducţie la scoaterea nafta­ ne mai
nevoie de acest climat de şi clarvăzătoare ale politicii tribuţia deplină la înlătura­ nind astfel o bază temei­ pe drumul creşterii activi-, linei din gudron. „Am roşie);
nică recoltei acestui an.
linişte pentru a putea con­ partidului şi statului nostru rea ameninţărilor războiului, taţii oamenilor muncii din putea invoca unele cauze să ne i
strui la dimensiunile marilor se văd la tot pasul în ora­ la dezarmare şi pace ! secţie îl reprezintă, fără obiective, care există într- tria) ;
ra) ;
ambiţii de care sîntem ani­ şul nostru. Căutăm să le îndoială, dublarea capaci­ adevăr — sublinia Gheor­ Aripi d
maţi în perioada cea mai punem în evidenţă prin in­ DINU PUŞCAŞ, tăţii de producţie a uni­ ghe Bodrean, secretarul de cult
fertilă din istoria patriei. termediul unor acţiuni cul­ directorul Casei de cultură tăţii. „Se poate spune, cu organizaţiei de partid din Răpirea
Avem nevoie de linişte şi turale de mare specificitate a sindicatelor Călan îndreptăţire, că alături de secţie. Dar colectivului cia); B
ploilor
nostru — în care comu­
vechea instalaţie, folosin- niştii şi uteciştii repre­ Bătălie
du-se judicios spaţiile pro­ zintă două treimi — nu-i seriile 1
ductive existente, în cursul stă în obicei să nu-şi re­ tură);
(Mureşii
anului trecut a fost dată cunoască propriile lipsuri cheta rii
Tinereţea şi vigoarea dezvoltării contemporane în exploatare o nouă dis­ din activitate. Vom corec­ mina).
tilerie de gudron — pre­
„minus"
în
şi
acest
ta
ciza Gheorghe Muntean, principal prin creşterea
(Urmare din pag. 1) Splendid efort de dez­ apartamente, un magazin urmînd să crească avînd preşedintele comitetului exigenţei personalului de
voltare la nivelul unei co­ universal, o şcoală nouă in vedere că anual alte sindicatului din secţie. S-au conducere şi exploatare
tare va începe in curind. mune, la care, anul aces­ cu 10 săli de clasă, un 10—12 familii îşi constru­ creat astfel condiţii optime faţă de respectarea întoc­
In ansamblul său, valoarea ta, se vor adăuga impor­ dispensar veterinar, noul iesc case noi. pentru prelucrarea gudro­ mai a tuturor parametri­ Pcntri
producţiei marfă industria­ tante fonduri din partea sediu al ocolului silvic. In Grija pentru om, pentru nului de Hunedoara, Că­ lor şi tehnologiilor de fa- zile: Vi
le trebuie să ajungă in a- statului, ce se vor materia­ cadrul cooperativei de pro­ continua sa ridicare mate­ lan, Reşiţa sau Galaţi, în . bricaţie. Lucrările de mo­ frumoa;
cest an la 12,150 milioane liza în 24 apartamente, ducţie, achiziţie şi desfa­ rială se extinde in pian scopul satisfacerii cerin­ dernizare a instalaţiei de sud ‘‘-sti
lei, iar a livrărilor de măr­ spaţii comerciale şi pentru cerea mărfurilor, precum şi spiritual, educaţional, ca­ ţelor tot mai mari ale prelucrare a fracţiei şi ob­ bătoarc
furi la fondul pieţei de prestări de servicii, extin­ in cooperativele agricole re, la rindul său cunoaşte ţinerea naftalinei, care sînt rul vai
4,163 milioane lei. Grijii o puternică bază materia­ beneficiarilor produselor executate în prezent de
deosebite acordate de fâlf 7 fii& de ani de la crearea- lă: 14 şcoli, 4 grădiniţe, 46 obţinute de noi, respectiv către formaţii ale noros F î
ţării.
partid şi de stat, cetăţenii /{rrv'jrsrrrj’.-li WX VIUV V vw cadre didactice, 13 cămine smoală, ulei de creozot şi I.A.C.R.S.IT., au necesitat
noştri i-au răspuns printr-o PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN r!38G culturale. Instituţiile de cul­ naftalină. Edificator pen­ oprirea fluxului tehnologic şi cara<
contribuţie sporită in mun­ tură atrag anual mii de tru saltul pe care l-a mar­ pentru montarea unor uti­ cădea
că şi la fondul centralizat derea alimentării cu apă de producţie există 25 sec­ cetăţeni la actul educativ cat productivitatea muncii laje noi. Peste citeva zile vestice
al statului. Ne-am situat şi a canalizării. Sint efor­ ţii de prestări servicii - desfăşurat in cadrul Festi­ este şi faptul că numă­ vom da drumul instalaţiei rest a\
pe locuri fruntaşe pe judeţ turi care au ca unic ţel ri­ brutărie, citrice, mase plas­ valului naţional „Cintarea rul personalului necesar şi cu siguranţă vom ra­ modera
în anul 1985 la predările dicarea nivelului de trai al tice, prefabricate din be­ României". exploatării întregii capa­ porta cantităţi sporite de trecăto;
de bovine (locul III) cu 399 celor peste 5 600 locuitori, ton, reparaţii auto-moto, In tot ceea ce se între­ cităţi de producţie a cres­ naftalină. Este hotărîrea estul m 1
rile
capete, porcine (locul VI) apropierea condiţiilor lor gater, confecţionat fascine prinde se vede o reală cut cu numai 30 la sută". noastră unanimă, înscrisă
— 162, ovine (locul VI) - de trai de cele de la pentru combinate siderur­ descătuşare de energii Şi totuşi, din cuvin­ în angajamentul pe care prinse
410, lapte de oaie (locul oraş, care, deja, cunosc gice, croitorie, cojocârie, creatoare, de eforturi con­ tele multor interlocu­ ni l-am asumat în vederea de, m;
presiur
VII) — 155 hl. In acest an un stadiu intens de dez­ frizerie, cizmărie, zidărie ştiente de mai 9 bine, de tori, între care Victor cinstirii gloriosului jubileu
al gloriosului jubileu al amploare, pe măsura tim­ Giurcău, Aurel Bîclea, al / partidului — depăşirea me vor
partidului, intenţionăm să voltare. S-au dat in folo­ etc. Peste 85 la sută din pului pe care localitatea, Gheorghe Cîmpeanu, de la planului de producţie la ră scă
prinse
predăm şi mai multe pro­ sinţă, in ultimii ani, două populaţie locuieşte în case prin oamenii săi, îl trăieş­ distilarea primară, Iordan toţi indicatorii şi realiza­
duse către stat". blocuri de locuinţe cu 34 noi şi renovate, procentul te, în deplinătate. Luca, Nicolae Ojog, Con­ rea sarcinilor la toate sor­ de, loc
începu
stantin Saliu, de la secto­ timentele aflate în fabri­
rul cristalizare—rectificare caţie".