Page 17 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 17
In intim minarea gloriosului jubileu al partidului
C i A.S.U.—umărul de nădejde
ai coisfruotorilor
în activitatea sa, Antre lucru, am consemnat mun
priza de specialitate insta- ca intensă, ordonată, pe
laţii-montaj, din cadrul care colectivele A.S.I.M.
T.Â.G.C.M. Deva, execută Deva o desfăşoară atît pe
o gamă largă si diversă de şantiere, cît mai ales la
lucrări pentru toate obiec cele două ateliere de pro
tivele pe care le realizea ducţie. Primul obiectiv:
ză brigăzile trustului, mai fermele de 'iepuri de la
puţin cele ale A.C.M. Va Mintia, aflate în execuţia
lea Jiului. Rezultatele brigăzii nr. 2, condusă de
muncii colectivelor de la Ioan Balbuzan. După cum
A.S.I.M. sînt condiţionate se poate observa — ne
aproape în cea mai mare spunea inginerul şef — lu
parte de asigurarea fron crăm la ambele ferme.
turilor de lucru de către Mai avansate sînt „stadiile
determinînd
Lucrările sesiunii a „EPOCA NICOLAE constructori, finalizarea obiec de execuţie la ferma nr.
totodată
1 („iepuri — bunici"), cu
CEAUSESCU, E NOASTRE tivelor şi eficienţa globală termen de predare în a-
O
C
A
P
a activităţii trustului.
MĂREŢELOR
cest an. Echipa lui Liviu
lu
noi
într-adevăr,
—
Marii Adunări Naţionale ÎNFĂPTUIRI SOCIALISTE" crăm într-o permanentă şi le' de alimentare cu apă,
execută
instalaţii
Tismote
a fost genericul întrece
rii gen „cine ştie, cîşti- fructuoasă colaborare cu iar cea a lui Ion Petrescu
străduim
constructorii,
ne
în prezenţa tovarăşului ditaţi la Bucureşti, pre acţie promptă la evenimen gă", organizată la cine să le asigurăm la timp e — instalaţiile electrice. îşi
Nicolac Ceauşescu, secretar cum şi corespondenţi ai te internaţionale de cea matograful sătesc din
general al Partidului Co presei străine. mai mare actualitate şi a- Vorţa. Buna pregătire a
munist Român, preşedin în deschiderea şedinţei, cuitate, este o expresie e- echipajelor înscrise în
tele Republicii Socialiste preşedintele Marii Adunări locventă a iniţiativei şi concurs, ca şi secvenţele Ritm şi calitate in realizarea
România, vineri, 4 aprilie, Naţionale a prezentat pro gîndirii politice a preşedin cinematografice care au
s-au reluat lucrările se punerea Biroului M.A.N. telui României socialis răspuns cu generozitate INVESTIŢIIIOR
siunii â treia a celei de-a de a se completa ordinea te — tovarăşul Nicolae temei prin documentarele
IX-a legislaturi a Marii de zi cu următorul punct: Ceauşescu. Ei au dat ex „Româniar casa mea", i
Adunări Naţionale. Modificări în componenţa presie convingerilor şi sen ,,Romanţă pentru mai chipamentele, instalaţiile, dau tot interesul să se în
Tovarăşul Nicolac Consiliului de Stat. timentelor tuturor cetăţe tirziu" şi „Calea Moşilor preansamblele şi confecţiile cadreze în grafice".'
Ceauşescu, tovarăşa Elena Marca Adunare Naţiona nilor, aducînd un fierbinte - ieri şi azi" au trans metalice necesare în acti Am discutat, la faţa
Ceauşescu au fost întîmpi- lă a aprobat în unanimita omagiu eminentului „Erou format întrecerea într-o vitatea lor pe şantiere, să locului, cu instalatorii Ioan
naţi, la sosirea în rotonda te propunerea de comple al Păcii", cum este cunos educativă lecţie a isto- montăm operativ unele Oprea şi Dumitru Bogdan,
Marii Adunări Naţionale, tare a ordinii de zi. cut astăzi în lume pre rei contemporane. A ciş- dintre acestea la obiecti cu electricianul Dumitru
cu deosebită căldură şi întrucît tovarăşii Vasile şedintele României —, o- ti gat echipajul nr. 4 (Ga vele ce se construiesc — Niculiţă, care ne spuneau
entuziasm. Deputaţii şi in Milea şi Gheorghc Pană perei salo dăruite cauzei briela Medrea, Luminiţa sublinia ing. Octavian Pă- că lucrează de la 7 la 18.
vitaţii au dat expresie din au fost numiţi miniştri, de înţelegerii şi colaborării Marian, Marinela Crişan), trăşescu, directorul A.S.I.M. că au ce le trebuie şi se
nou sentimentelor de alea venind membri ai guver între popoare, făuririi unei dar, de fapt, cîştigăiori au Deva. Şi reuşim să ţinem străduiesc să facă lucrări
să dragoste şi stimă pe nului, s-a propus elibera lumi mai bune şi mai fost toţi participanţii. pasul cu ei, să-i ajutăm de bună calitate. La fel
care toţi cetăţenii patriei rea lor din calitatea de drepte. • SIMPOZION. In or cînd este nevoie, să ne în afirmau şi ing. lano.ş Or-
le nutresc faţă de condu membri ai Consiliului de Deputaţii au exprimat, ganizarea Comitetului o- deplinim ritmic sarcinile ban şi dulgherii Gheorghe
cătorul partidului şi statu Stat. în conformitate cu do asemenea, sentimente răşenesc de cultură şi e- de plan. Primul trimes Furdui I şi Gheorghe Fur-
lui nostru, recunoştinţei lor regulamentul do funcţiona de profund respect şi înal ducaţie socialistă Călan, tru l-am încheiat cu un dui II, din echipa de dul
profunde faţă de strălucita re al Marii Adunări Na tă consideraţie tovarăşei în colaborare cu între spor de producţie de peste gheri a lui Ioan Furdui.
activitate desfăşurată de to ţionale, s-a propus alege Elena Ceauşescu, militant prinderea cinematogra 5 milioane lei la activita de la Brigada nr. 2 Deva.
varăşul Nicolae Ceauşescu rea ca membri ai Consiliu de frunte al partidului, om fică judeţeană, la Casa tea de construcţii-montaj care lucrau la montajul
pentru progresul şi pros lui de Stat a tovarăşilor de ştiinţă ce se bucură de de cultură din Călan a şi de aproape o jumătate prefabricatelor la ferma
peritatea României, pentru Constantin Oltcanu şi Du o largă recunoaştere şi pre avut loc simpozionul cu milion lei la producţia nr. 1.
triumful cauzei socialismu mitru Velicu. ţuire internaţională atît tema „Vocaţia de pace a industrială (realizată de a- Foarte judicios sînt eşa
lui şi comunismului, pentru Marea Adunare Naţiona pentru opera sa, cît şi pen poporului român, strălucit telierele de preansamble lonate lucrările şi la blo
înfăptuirea idealurilor de lă a aprobat cu unanimi tru meritele de excepţie pusă in valoare de tova şi de echipamente electri curile din ansamblul Mă-
, pace, înţelegere şi colabo tate de voturi propunerile ce-i revin în întărirea con răşul Nicolae Ceauşescu". ce — n.n.). în prezent lu răşti—Deva. La blocul nr. 4
rare între naţiuni, pentru de modificări în compo lucrării şi solidarităţii oa Intervenţiile profesorilor crăm simultan la locuinţe — instalatorii Romulus
făurirea unei lumi mai nenţa Consiliului de Stat. menilor de ştiinţă în nobi Petru Bora şi Domnica în Deva, Simcria, Călan, Giurgiu, Ionel Rusu, Gheor
bune şi mai drepte pe pla A urmat apoi depunerea la luptă pentru apărarea Livescu au fost inspirat Orăştie, Geoagiu. Haţeg, ghe Ciobanu, Pamfil Ciu-
neta noastră. jurămîntului do credinţă păcii, pentru dezarmare, susţinute cu aspecte ci Petrila, Aninoasa. Urieani, fudeanu, Nicolae Mudava.
împreună cu tovarăşul faţă de Republica Socialis pentru progres economic nematogralice din filmul la etapa a 11-a a termofi- împreună cu şeful lor de
Nicolae Ceauşescu, în lo tă România de către tova şi social pe planeta noas „Sezon de pace la Paris". cării municipiului Deva echipă — Ion Bucoviceanu.
jile oficiale au luat loc to răşii Constantin Oltcanu şi tră. » DEZBATERE. „Agri (în zona Şoimuş), la micro- la blocul 14 — electricienii
varăşa Elena Ceauşescu, Dumitru Velicu, în calitate Vorbitorii' au relevat cultura pe coordonatele hidrocentralele de la Do- Ion Munteanu şi Dragomir
tovarăşul Constantin Dăs- de membri ai Consiliului deosebita semnificaţie a do dezvoltării socialiste" s-a bra şi Zcicani, la fermele Crişan, la blocurile 13 şi
călescu, alţi tovarăşi din de Stat. cumentului adresat de Ma intitulat dezbaterea or de iepUri de la Mintia, la 14 — instalatorii Oliviu
conducerea de partid si în cadrul discuţiilor pe rea Adunare Naţională ganizată la Şcoala gene staţia de tratare a apei de Furdui. Fabian Gergely.
de stat. marginea proiectului de parlamentelor ţărilor de rală din Buceş. Realizată la Jieţ, la alte cîteva o- Vasile Ciordaş, Daniel
în sală se aflau nume Declaraţie a Marii Adunări pe toate continentele, care cu sprijinul consiliului biective mai mici. Zmeu, Constantin Bănică,
roşi invitaţi — membri ai Naţionale a Republicii So evidenţiază în mod preg popular comunal, mani împreună cu inginerul
C.C. al P.C.R. şi ai guver cialiste România cu privi nant hotărîrea României festarea a beneficiat de şef al antreprizei, Grigorc DUMITRU GHEONEA
nului, conducători ai unor re la Anul Internaţional al de a face totul pentru exemplificări locale pri Alexandrescu, am trecut pe
instituţii centrale, organi Păcii, într-un larg şi în înfăptuirea păcii şi dezar vind dezvoltarea sectoare la mai multe puncte de (Continuare in pag. a 3-a)
zaţii de masă şi obşteşti, dreptăţit consens, toţi cei mării, înalta responsabili lor agricole şi zootehnice
reprezentanţi ai vieţii noas ce au luat cuvîntul au ţi tate a preşedintelui Nicolae care a dat posibilitate
tre ştiinţifice şi culturale, nut să sublinieze că şi a- Ceauşescu faţă de destine participanţilor - în ma deva-brad-VATAJ Contraste
muncitori şi ingineri din ccastă Declaraţie a foru le omenirii, manifestată joritate elevi — să cu
întreprinderile Capitalei. lui legislativ al ţării — printr-un demers politic noască perspectivele a-
Erau prezenţi şefi ai mi nou şi pregnant demers în cestor domenii în perioa în gospodărirea, îngrijirea
siunilor diplomatice acre slujba cauzei păcii — re (Continuare în pag. a 4-a) da 1986-Î990.
si înfrumuseţarea localităţilor
Căutat de turişti în toa
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ te anotimpurile anului, ju a' produselor de petroliere
livrare
întreprinderea
deţul nostru a căpătat fai puneau la punct ultimele
De-acum, toate forţele concentrate la pregătirea ma de gazdă bună. Cum amănunte ale toaletei sta
prin
trece
care
ţiei PECO de la Sîntuhalm.
locurile
sînt pentru oricare călă Pe traseul dintre viaduct
terenului şi la însămînţarea porumbului! tor o „carte de vizită" a şi intersecţie, acţionau lu
gospodarilor
acelor
locuri,
crători ai secţiei de între
această carte de vizită am ţinere şi reparaţii de dru
In toate unităţile agri într-adevăr, în tarlaua terenului pentru porumb. gunoi în jurul pomilor. In cercetat-o în raidul orga muri. C.A.P. Deva a pri
cole din comuna Geoagiu „Lungile", din brigada Gel- Mecanizatorii Ioan Mihăi- ginerul Ştefan Deminescu, nizat joi, în colaborare cu mit de la organele locale
lucrările din actuala cam mar a C.A.P. Geoagiu, me lă, Petru Buda, Teodor şeful fermei pomicole, era unele secţii ale Consiliului sarcina ca, împreună cu
panie se desfăşoară pe canizatorul Aron Inel plan Olea, Pamfil Popa, Emil mulţumit de hărnicia şi
front larg. „Mobilizaţi pu ta cartofii pe ultimele su Pojoni şi Gheorghe Botîr- priceperea dovedite de vii
ternic de îndemnurile şi prafeţe din cele 70 de ha lă ridicaseră la G0 de ha torii lucrători în agricul PE TRASEELE TURISTICE,
indicaţiile cuprinse în cu- planificate. împreună cu numărul celor pregătite pî tură. LA ÎNCEPUT DE SEZON
vîntarea rostită de tovară el se aflau în cîmp, asi- nă ieri. La rîndul său Va în grădina legumicolă a
şul Nicolac Ceauşescu, se gurînd alimentarea maşinii sile Cosmoiu, care începu început recoltatul spana
cretarul general al parti de plantat cu tuberculi şi se erbicidatul griului, se cului şi a cepei verzi. Se popular judeţean pe tra elevi de la liceele devene
dului, la recenta plenară supraveghind la calitatea străduia să profite din aflau la datorie coopera seul Deva — Brad — Vaţa să facă în cel mai scurt
a C.C. al P.C.R. - subli lucrării, brigadiera Stela plin de timpul favorabil, toarele din echipa condu de- Jos. Ce am constatat ? timp toaleta terenurilor
nia tovarăşul Ioan Nec.şa, Homorodean şi Ioan Las- pentru a avansa cît mai să de Maria Cărăguţ. Că în timp ce la unii pri care se mărginesc cu DN 7.
primarul comunei —, me cu, inginerul şef al coope mult cu lucrarea. La C.A.P. Aurel Vlaicu măvara a început, vorba Partea dinspre Brad a
canizatorii, cooperatorii şi rativei. De asemenea, me O activitate intensă se plantatul cartofilor îl efec cîntecului, încă din ianua comunei Şoimuş în schimb,
specialiştii din satele noas canizatorul Crăciun Da- desfăşura şi în livada po tua mecanizatorul Iosif Po- rie, la alţii iarna s-a pre nu trădează prin nimic că
tre acţionează în aceste mian, secondat de ingine micolă a cooperativei. Aici noran. în „Şesu Marş", a- lungit pînă în aprilie; iar aici ar locui gospodari cu
zile cu toate forţele la se rul Vaier Oprean, însămîn- o formaţie de 3 M.I.G.-uri lături de mecanizator se na inerţiei. Dar să dăm respect pentru comuna lor.
mănat, recoltatul legume ţa sfecla de zahăr pe o şi un IFRON — conduse afla Antonie Pera, ingine cuvîntul faptelor. Rigole necurăţate, cioate
lor şi pregătirea terenului solă din marginea drumu de mecanizatorii Adrian rul şef al cooperativei. Şi La intrarea dinspre Sîn uscate netăiate, copaci nc-
pentru porumb. Ritmurile lui spre Sanatoriul T.B.C. Şerban, Nicolae Curuţ, aici lucrarea era în prag tuhalm, în ziua lor obiş văruiţi şi alte „amănunte"
de lucru sînt bune în fie „Sînt, de fapt, ultimele 12 Traian Rînzar şi Augustin de finalizare, încorporîn- nuită de producţie, cadre care puteau fi foarte bine
care unitate şi, ţinînd cont ha pe care , le mai avem Ştefan, fertilizau cu îngră du-se tuberculii în sol pe de la G.I.G.C.L. clădeau o puse la punct în iarnă, nu
de stadiul însămînţărilor de semănat — ni se spune şăminte organice spaţiile Ultimei» 5 ha din cele 30 nouă înfăţişare aranjamen lasă să se înţeleagă că la
la zi, putem afirma că le — şi pînă diseară le vom dintre pomi. în altă zonă tului floral de la bifurca-
vom încheia, cu certitudi termina". a livezii, elevi ai liceului MIRCEA LEPĂDATU ţia spre I-Iunedoara, iar ION CIOCLEI
ne, pînă la finele acestei O altă formaţie de trac agroindustrial din localita oameni ai muncii de la
săptămîni". toare se afla la pregătirea te săpau si fertilizau cu. (Continuare in pag, a 3-a) depozitul PECO şi de Ia (Continuare in pag. a 3-a)