Page 18 - Drumul_socialismului_1986_04

nag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

OMAGIU GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI

Patria şi Partidul Două elemente are poetul în alcătuirea 13.00 Teie:
sa cea mai de preţ
13.05 La s
cu care porneşte prin lumea mină
Patria poetului nu-i una şi aceeaşi năprasnică a veacului dii t
cu grădinile suspendate scuturînd cu mîinile chiciura de desei
unde cîntă un stol de păsări binevoitoare pe popoare. Tot
„ frum
la orele fixe Două elemente: patria şi partidul •••T-ri,
ale amiezii de primăvară; cu amîndouă se scoală din sîngele taj;
Patria poetului se scoală dimineaţa mamei ca dintr-o glori
prăfuită şi arsă de calcare cinic
Iodie
de pe drumurile ca-n palmă — şi din matrice uriaşă Grig
odată cu orice pom creşte şi citeşte
cele ale şantierelor ; pe harta pămîntului său ale pi
form prevederilor şi terme- 1 umblă cu motoarele încinse prin iarbă istoria elementelor din care fluviul tre;
mini
C r i t i c a nefor legale, anunţind şi > şi trezeşte Ia viaţă în fiecare dimineaţă român se revarsă. diţie
le-au ţ
popoarele
pe
care
luitc
măsurile
luat. Critica şi-a atins deci i de strămoşi. VALERIU BÂRGĂU de...
luoz
scopul, efectele nu intirzie 1
Nu despre critica literară mine in afara oricărui du­ Azi,
va li vorba in aceste însem­ biu. înţeleasă astlel, criti­ să se arate. Dar, din pă- 1 part
de
nări, ci despre critica înţe­ ca, indiferent de direcţia cofe, sint şi situaţii cind ţ 14.45 Săpl
leasă ca modalitate de a- din care vine, nu vizează cei vizaţi reacţionează in- i O fereastra luminoasa spre 19.00 Tele
preciere, de analiză şi a- si cu atit mai puţin nu tr-un mod surprinzător şi 1 19,20 Acti
nom
meliorare a activităţii so­ „ atacă" niciodată persoa­ deconcertant. Fără a-şi ţ 19,30 Glas
ciale in sensul larg. Criti­ ne, ci stări şi manifestări nega implicarea - nici n-ar t literatura universala Rom
ca, deci, ca factor de pro­ de care, cel mult, pot fi putea - ei se consideră } de
suri
gres social şi ipostază a răspunzătoare anumite per­ atacaţi personal, ofensaţi, ţ — Stimate Ncculai Chiriea, genţa îndoielile ?... Dar înainte de a traduce şi aş­ 19.45 Telc
confruntării dialectice din­ soane. Modul in care aces­ iar vanitatea lor se simte l deşi nu sin toţi originar din era, se pare, şi timpul deoa­ terne pe hîrtie, Neculai Chi- (col
trăit
a
dorit
fi
apar...
tre nou şi vechi. Una din­ tea reacţionează la critică grav lezată. încep să zbir■ , aceste locuri aţi devenit un rece nu aş Volumul să menţionat rlca Villo-n, l-a fiecare cuvint vi­ ai 20.15 Prir
lui
simţit
toată
postum.
lăţi
tre condiţiile de bază ale niie telefoanele, se activea- ) om al locului care se bucură mi-a adus şi premiul pentru braţia şi i-a intuit toate impli­ 20,55 Filn
respect.
realmente
Există
de
criticii astfel Înţelese este ză relaţii, se declanşează ţ un secret al simpatiei oame­ poezie al anului 1983, acordat catele lui dimensiuni. L-a re­ „Fr;
marele
de
obiectivitatea. încă Taci- diverse intervenţii ,,de cu- i nilor ? de către Asociaţia scriitorilor creat, francez aceea, pe frumoasă, 22.05 Telt
poet
într-o
din Braşov.
—
tus; ilustru istoric roman, a lise" şi uneori se ajunge ’ privinţă, Nu ştiu dacă, în această ; — Sînteţi socotit unul dintre caldă şl colorată limbă roma­ 22.15 Fan
secret
este
vreun
(col
definit obiectivitatea prin pinâ la a se cere soco- ţ şi dacă este, c cel pe carc-1 traducătorii dc excepţie ai nească" (Edgar Papu); „O
excepţională
cuvintele rămase celebre şi ţoală redacţiei in maniera ţ ştie ţoală lumea : OMENIA. traducere Neculai Chiriea ne o-
feră
a
(...)
şi
celorlalţi.
ta
Că­
mereu citate de la el în­ devine astlel la fel de im­ „cum vă permiteţi să..." Aş i Omenia sufletului a mi-au lăsat-o DE VORBĂ magistrului său declarat Fran­
mara
coace, „sine ira et studio", portant ca şi critica însăşi, putea să zic, cum obiş- ' părinţii : dăruind din ea, am cois Villon, a cărui operă se
să
în
recreeze
ceea ce va să zică „fără holărindu-i in cele din ur­ nuiesc romancierii, ,,orice ţ primit Ia rindu-mi. Aşa am CU SCRIITORI încumetă românesc" o (Aurel Dra-
tipar
peste
de
minie şi părtinire". Se in- mă eficacitatea. asemănare cu situaţii rea- t devenit hunedorean Prin rădă­ goş Munteanu) ; „Tălmăcirea
sfert
un
veac.
de
timplă să intilnim şi ca­ Apare, bunăoară, in zia' le este absolut intîmplătoa- ' cinile noastre care se intil- ..Sonetelor' lui William Sha- lui Neculai Chiriea este cla­ BUCU1
„Operei
com­
zuri cind critica ignorează un articol exact documentat, re". Atita doar că nu este ţ ncsc in păminlul acestui neam, kespeare a şi lui al- Francois Villon, ră, cursivă, în stilul fami­ (lioprogr
plete"
Bulei
*
acest sănătos principiu. Ea principial, scris ,,fără minie intîmplăioare. Au existat l oriunde de vorbim graiul său in limba română. Aţi deschis, liar şi oral al originalului" Sfatul n
(Şerban Cioculescu).
plin
şi
bunătate
căldură,
nu mai este atunci decit şi părtinire", in care e cri­ astfel da situaţii capabile demnitate, smteni acasă. Şi alături de alte nume, o fe­ — M-am bucurat de atenţia ordinea
(
reastră luminoasă spre lite­
expresia unei vanităţi sau ticată o stare de fapt. Ar­ să-ţi provoace perplexiia cu. aici, mă simt acasă. Iu celor citaţi de către dumnea­ tură; Az
7.30
a unor interese personale, ticolul stirneşte oarecare tea. Ele nu lac altceva fond, e acelaşi secret despre voastră şi a altora. Un motiv Revista
în plus ca să fiu mulţumit că
pervertindu-se în detesta­ vilvă, e discutat, unii il a- decit, zădărnicind orice e care am amintit mai înainte. mulţi sub truda mea nu a fost zadar­ rie r ul
ani
—
Aşadar,
bila practică a căutării no­ probă, alţii au rezerve. fort inspre mai bine, sa înriurirea „cetăţii de foc". nică. B n
di
dului din papură. Cind Ceea ce nu e rău. Nu e trădeze suficienţa de sine Aici aţi condus şi conduceţi — Sub impresia unor astfel tin
poe­
de
pentru
„Flacăra",
însă se face intr-adevăr rău deloc, căci rostul unui şi deficitul grav al spiritu­ cenaclul publicate pe aţi plan îngri­ zie, succese, premii Uniunii Scrii­ literară
membru
al
cărţi
lo­
jit
„sine ira et studio"; cind ziar, printre altele, este şi lui de responsabilitate. Fe­ cal. aţi statornicit întîlniri per­ torilor, Ncculai Chiriea îşi chestia
Iară „IM
se întemeiază pe nişte acela de a stimula spiritul lul de a reacţiona la cri­ manente' ale scriitorilor cu mai aminteşte de anul de­ lău; 11
contribuind
principii general acceptate, civic, de a menţine trează tică poate constitui in cele oamenii muncii, climat lite­ butului ? ştiri ;
la
unui
crearea
Acel Ioc in timp in caro
urmărind ameliorarea unei şi activă opinia publică. In din urmă un test edifica­ rar. a — răsărit pentru prima oară primăva
stări de fapt discutabile, majoritatea covirşitoare a tor in ceea ce priveşte o- — E drept. Conduc Cenaclul semnătura ta nu se poate uita Publicit
tin de
scriitorilor
din
critica îşi păstrează rostui cazurilor, cei vizaţi înţeleg mul şi locul său potrivit. „Flacăra" al cind sint aici. niciodată. In anul 1937, deci cultural
de
Hunedoara
ani
cit
(o,
de factor activ al dinamicii exact mesajul unui astlel Acum un sfert de veac l-am cam acum 50 dc rămas !), re­ moara
de...
am
tineri
sociale, iar eficienta ei ră- de articol şi răspund con­ RADU CIOBANU găsit bine întemeiat. L-am că­ vista „Cuget moldovenesc" din De la 1 1
nai ;
lăuzit in continuare şi nu dc Iaşi mi-a publicat poemul ştiri; 15
mult i-ani sărbătorit 30 de «mi
dc activitate neîntreruptă. En­ „Ştefan către Bogdan", poem XP-'O R
tuziasmul celor ce, alături, republicat de către marele C-ltleidoi ;
Nieolac Iorga în nr. 14—15 din
ţenesc
CRONICA LITERARĂ Ştiinţifică, Bucureşti, 1DGG, p. de uneltele muncii au de un fiecare 1940 al revistei sale „Neamul ştiri ; 1
har,
uită
mi
zi,
că
431). Putem spune slujbă. în­ românesc". dresa <
deletnicire lucrativă. aducă­ constituie temelia cenaclului. ratura universală. Ce, v-a de­ — Ce proiecte literare v-aţi serii *
toare de cişt.ig, utilizind ter­ Tot ce s-a realizat se dato- terminat în această întreprin­ propus şi de ce depind ele ? 18.30 S
reşte
„Ordinea cuvintelor" menul in sensul său propriu. ce au lor, fost dar şi şi sînt faptelor celor dere a dumneavoastră ? — Proiecte 7 Destule ; o internă
de
alături
Un alt neologism ai cărui — Sînt fapte pe care nu le * Mu
sens este greşit asociat cu el noi. nouă ediţie a Sonetelor lui muzică
S-a spus, pe bună dreptate, mereu, cu virsta, mai şovăi­ unui cuvin! do mai largă cir­ — V-aţi impus ca un creator poţi explica de ce le faci. Shakespeare, tălmăcite şi răs­
că, în perspectiva însuşirii tori, mereu mai căutaţi se culaţie este fortuit. Vorbitorii despre care revista „Luceafă­ Simţi că Ie poţi împlini, indi­ tălmăcite de mine, fiecare so­ genda i
limbii, cuvintele sînt, în tr-un nasc ordinea cuvintelor şi a l-au derivat de la forţă, in rul". sub semnătura criticului ferent de greutăţi. Aşa am net tradus fiind însoţit de jurnal;
anume fel, un personaj tra­ lumii, frumuseţile'cântecului şi Alexandru Condecscu, consem­ şi procedat. La confluenţa un altul, al meu. Un dialog dv. ; 2
gic. Ele stau, asemeni eroi­ versului. Să păzim, deci, ..or­ această de etimologie : el am avind na la apariţia volumului de celor doi titani ai literaturii peste timp al celui ce sînt 22,10 St
fost
„forţat"
sensul
lor tragici shakespearieni, cu dinea cuvintelor**! Şi să o fortuit să plec de urgenţă. în sonete „Simfonie în albastru" universale, m-am aşezat şi cu acel ce dintotdeauna este ; de dan
jumătate de trup în afara facem cu întreaga pavază a realitate, fortuit nu are nici o (1983) : ...........un poet în adevă­ eu : ascultind undele venind un nou volum de versuri ; o ietin d
realităţii. Martorul lor este, cugetului şi inimii ! legătură cu substantivul femi­ ratul sens al cuvin tu lui, cu din eternitate, m-am străduit carte pentru copii ; un nou
întotdeauna, viitorul ! Acestui Astăzi, despre citeva neo­ nin forţă (tot neologism), el un univers al temelor şi al să le înfăţişez in straiele gra­ roman şi... tot ce voi simţi
viitor trebuie să-i fie dedicat logisme. Auzim, adeseori, pătrunzînd in limba română simbolurilor nroprii. stăpîn pe iului nostru. Simţeam că voi că trebuie să spun.
vorbitorul, cu dăruire, cu chiar obsedant cuvintul ..lu­ o desăvîrşilă tehnică a ca­ reuşi şi am făcut-o cu emo­ De ce depind 2 De trei fac­
insemnind
şi
„ve­
dragoste, cu înţelegere pentru crativ**. Deci, sintagme de din franceză neaşteptate, neprevă­ nonului nrozodic. carc-1 în­ ţia unui intirziat în timp tori : de timp, dc puterea
nit
pe
mai binele limbii române. Cît tipul „şedinţă lucrativă**. în zut. întîmplător* (ici. p. 321). scrie in linia — îndeajuns dc „ucenic" şi nu-mi pare rău. mea dc muncă şi de editori.
de înălţătoare, pline de rouă conştiinţa celor care folosesc în latineşte ffortuitus). cuvin- rară astăzi ia noi — a scriito­ Aş mai adăuga faptul că atit Primul se parc că il am ; al
unicităţii, sînt versurile Anei termenul cu sensul „de lu­ rilor eu cultul dificultăţilor Sonetele lui Shakespoare, cît DEV
al
derivai
din
nu-mi
Blandiana : „Aud cum pă­ cru", „eficienţă**. Cuvintul. de lul este şansă". Putem fortuna ru finale ale formei". si Opera completă a lui Vil­ doilea sper să lipseşte, la iar de decisiv;
„hazard,
treilea
fel
deci
fie
şeşte cineva după mine-n origine latină (lucrativus). pă­ spune „un eveniment fortuit", — V-ati referit Ia primul lon au apărut integral, sub receptiv faţă de mine ea şi (Arta) ;
vecie/ Şi pune cuvinte in ur­ trunde în limba română prin „o întâmplare fortuită**, fără a meu volum de sonete origi­ semnătura mea, pentru prima pînă acum. Sfîrşitu
mele tălpilor mele,/ Un pas intermediar francez şi înseam­ „forţa" sensul originar al ter­ nale edita 1 do călro ..Cartea oară in limba română. sala A)
înţelept-ghilimele,/ Un pas nă cu totul altceva : „care Românească" in 1983. L-am — Reţinem citeva aprecieri tei —
greşit—poezie !“ aduce ci.şlig, rentabil" (v. Dic­ menului. încredinţat tiparului tirzui. De Ia adresa activităţii dumnea­ Convorbire realizată de dern, s
Din acest amestec de paşi, ţionar de neologisme. Ed. Prof. EUGEN BURZA ce tîrziii *? Nu ştiu exact. Exi­ voastră de traducător : „Mai MINEL BODEA ţlstul (
rea (Ai
Cintccc
Superir
(7 No
păsările
Spectacol cu iz nostalgic, Premieră la Teatru! de estradă din Deva unui spectacol antrenant rea);
noua premieră a Teatru­ „Succesele revistei" care a ,,crescut" perma­ romanţ
lui de estradă încearcă să nent ne parcursul deslă- VULCA
faţă (
reunească momente deose­ dind uneori in lumea dez­ şui , sale. Au iost mo­ NEA :
bite din trecutul revistei lănţuită a disco-uiui, iar mente pline de vervă. vedem
devene. Intenţie frumoasă, al doilea militind împotri­ S-a reuşit ca ,,poantele" N O AS/
(Munci
plină de căldură, cei care va a ceea ce se cheamă scenetelor, monologurilor să Un coi
au gîndit spectacolul liind birocraţie sau ,,Măria Sa fie marcate în bună mă­ lezat);
ferm convinşi că vor rea­ Computerul". sură. ,, Portarul", „închis ne ma
roşie);
liza un lucru bun. Şi in Muzica a fost compusă pentru inventar", ,,Schimb să ne
mare parte au izbutit lă- de locuinţă" (care a stirnit tria) ;
cu grijă de Cheorghe Da­
cindu-ne să revedem ,,ză­ vid, servind perfect uver­ destui fiori - n.n.) au reu­ ra) ;
pezile de altădată", dar şit să se impună credem Aripi
tura, prologul, finalul, ca dc cu
aducînd deopotrivă in prim- intre momentele de refe­ Răpire
de altfel şi unefa piese
plan momente de balet nou rinţă ale genului. S-au cia);
de mare sensibilifate, sem­ ploilor
create, succese recente ale remarcat prin umorul sa­ Bătălie
muzicii uşoare româneşti, nate de acelaşi compozi­ vuros creat, uneori voit seriile
tor, reţinind atenţia ,,Iu­
printre care piese semnate îngroşat, Ileana Zanke, A- tură);
de compozitorul Cheorghe biri de-o clipă", melodie drian Nicolau, Ceorge Ca- (Mure?;
interpretată in duet de eh» Sari
David, dirijorul orchestrei, san. mirt a);
Laura Nicorovici şi Puiu
căniia i se alătură cu tot La rindul lor, scenogra­ daţi
Faur, aplaudată cu căldu­
mai multe şanse creatoare fia, semnată de artistul nuanţe
Ştefan Moţăţăianu. ră, chiar fredonată la ie­ plastic Ion Bozeşan, lumi­
şirea din sală de unii spec­
Partea cea mai izbutită tatori ce trăiesc cu inten­ nile concepute de llie Su­
din spectacol o constituie sitate firească muzica u- tană, au ajutai in suficien­
şi de această dată baletul şoară românească. S-au tă măsură spectacolul, ofe­
conceput inventiv şi cu adăugat piese aparţinînd rind fastul de care are atita
vervă de maestrul dc balet Cameliei Dăscălescu, Iui nevoie revista. Spre satis­ Pont
Dumitru- Hanea, deopo­ Dan Şielănică, Dan Arde­ facţia spectatorilor, teatrul menţii
mai r.
trivă interpret principal, a- devean a realizat un spec­ vor c
lean, interpretate cu acu­
lături de Eli Hanea, pre­ tacol izbutit, trăit cu inten­ care *
rateţe de orchestră, tot ter d«
zenţi in toate momentele, in mişcări şi desene core­ de ţinută, şi sobrietate ire­ Zanke - n.n.), cit mai ales mai omogenă şi mai expre­ sitate pe scenă şi in sală, soţite
olerind evoluţii de excepţie grafice, cu prezenţe atră­ proşabile, trăsături speci­ cele două balete în pie- sivă in intervenţiile sale de răsplătit cu flori şi gesturi trice.
cum ne-au obişnuit de fie­ gătoare, agreabile. S-au fice nemuritorului tangou, mieră - „Flaşch" şi „Mo­ certă profesionalitate, de simpatie. Dovadă că ele ral
cu ini
care dată. Un fapt la lei bucurat realmente de inte­ secvenţe pigmentate de dulul", primul realizat pe Privită prin prisma con­ publicul este alături de nă la
oamenii scenei pe care ii
de îmbucurător il consti­ res din partea publicului apariţia personajului de o idee ce aminteşte de un ţinutului şi interpretării, iubeşte şi crede în ei. perati
tuie ţinuta întregului corp atit baletul retro, plin de legendă care a fost Clwr- Ulissa modern care „legat proza a apărut• agreabilă, cu prii
grade
dc balet, exact şi expresiv dinamism în Iranch cancan, iot (interpretai de Ileana de catarg" se zbate, eva- contribuind la conturarea B. CĂTĂLIN iar c
17 yi