Page 22 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 22

pog. 2                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI N


             ROMANI A • CEAUŞESCU* PACE                                                      * *
                                                                                               In    intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
                              înflăcărat program pentru                                      S

                                                                                                Cu responsabilitate şi devotament revoluţionar j                              11, I*
                             Anul Internaţional al Păcii                                          Contactul   pe   parcursul   ce  trebuie  recuperat  şi  re­  niul  recuperării  şi  recondi-  \   n-,35
                                                                                                citorva  ore  de  lucru  cu   condiţionat.  Tot  el,  în  frun­  ţionării.   I
                                                                                                oamenii  sectorului  2  vagoa­  te  cu  inginerul  Cornel  Par­  —  Să  vă  dau  numai  un  /   12,41
              METALUL PLANETEI SĂ AIBĂ DESTINAŢIA PAŞNICĂ A UNELTELOR !                         ne  de  marlă  al  I.M.M.R.   ca,  a  fost  implicat  în  pro­  exemplu  :  din  osii  defecte  1
                                                                                                Si  măria  îţi  dă  imaginea   iectarea  dinainte  a  piese­  facem  inele  de  înălţare,  \
               Am  luai  cunoştinţă  cu  de­  din  ţara  noastră,  înfăptuirea   lui  nostru  le  face  pentru  e-   concretă  a  unei  înţelep­  lor  de  schimb  aliate  in  a-   pene  pe  cuzineţi,  bare  de  i   13,01
             plină  satisfacţie  şi  mindtie   imediată  a  dezarmării  şi  în­  liminarea  totală  de  pe  Pă­  ciuni.  Anume  că  lucrurile   tenfie.  Dar,  nu  numai  atita.   tracţiune.  Dar  cîte  nu  la-  )
             patriotică   de   chemările   şi   lăturarea  pericolului  de  răz­  mint  a  armelor  nucleare,  ca   mari  se  lac  din  cele  mici,   Micul  şi  inimosul  colectiv   cern  !  şi  din  cele  nominali-  \
             îndemnurile  pentru  pace  a-   boi  nimicitor  care  planează   şi a celor clasice, pentru salv­  sau  că  leul  se  lace  din  ban   de  proiectare  şi-a  orientat   zate  şi  nenominalizate.  A-  l
             dresate  de  secretarul  gene­  in  prezent  osupra  omenirii.   gardarea  păcii  -  bunul  su­  cu  ban.  Este  tonifiant  să   atenţia  spre  noutăţile  ivite   vem  oameni  care  se  dis-  .
             raI   al  partidului,   tovarăşul   Ştim  bine,  din  dezvoltarea   prem  al  tuturor  oamenilor.   descoperi  la  oameni  con­  din  experienţa  altor  unităţi,   ting  şi  prin  iniţiativă  şi  prin  i
             Nicolae   Ceauşescu,   către   impetuoasă  a  patriei  noastre   In  Anul  Internaţional  al  Pă­  ştiinţa  acută  a  însemnătă­  in  acest  iei,  a  găsit  o  sea­  pricepere  :  Halasz  Ştefan,  ţ
             toate   popoarele   lumii.   Îmi   in  perioada  de  aur  o  isto­  cii,  noi,  siderurgiştii  hunedo-   ţii  amănuntului,  a  lucrului   mă  de  soluţii  menite  să  u-   Noe  Crişan,  loan  Barbu  şi
             expiim  adeziunea  deplină  ia-   riei  sale  —  pe  care  o  numim   reni,  dorim  ca  metalul  Terre'   minuscul  la  prima  vedere.   şureze  eiortul  fizic  in  exe­  alţii.  14,4:
             ţă  de  noile  iniţiative  de  pace   cu  mindrie  de  români  ,,Epo­  —  produs  cu  eforturi  şi  su­
                                                                                                Este  revelator  să  constaţi   cutarea  unor  lucrări  grele,
             şi  susţin  din  inimă  Declara­  ca   Nicolae   Ceauşescu"   -   doare  omenească  -  să  nu                                           In  oricare  secţie  găseşti   19,0<
                                                                                                că  o  asemenea  conştiinţă   anevoioase. La scurtă vre-
             ţia   Marii Adunări Naţio­  cit  de  necesară  şi  de  lertilă   se  îndrepte  împotriva  vieţii,   este  rodul  valoros  al  unei    astfel  de  oameni.  La  secţia   19,a
            nale,  adoptată  recent,  ca­  este  pacea  pentru  oamenii-   să  aibă  mereu  destinaţia  u-   educaţii  dusă  cu  tenacita­         a  ll-a,  se  disting  inginerul   19,4:
             re   reafirmă   politica   de  constructori,  pentru  un  popor   neltelor   şi   a   construcţiilor   te  şi  o  anumită  vigoare  de   Octavian  Budacu,  Alexan-  ..
             pace şi largă   colaborare in­  care  şi-a  propus  să  urce  ra­  paşnice,  care  exprimă,  ma'   organizaţia  de  partid,  de       dru  Lazăr,  Traian  Haţegan  ţ   20,2.
             ternaţională   promovată   de   pid  spre  prosperitate  şi  bu­  bine  dec/!  o  poate  face  ori­  sindicat şi U.T.C.               şi  mulţi,  mulţi  alţi  comu-  1
             partidul  şi  statul  nostru.  Ca   năstare.   Ne-am   atras,   pe   ce  armă  sofisticată,  forţa  de   Desluşim  ostiei  de  lucruri   nişti  de  adevărată  dăruire  }   21,4
             om  care  lucrez  in  domeniul   drept  cuvint,  admiraţia  pen­  gindire  şi  acţiune  a  omului,   in   toate   secţiile   marelui   M  şi nădejde.        1
             metalului  -  element  din  ca­  tru  ritmurile  de  dezvoltare   puterea popoarelor I  sector.  Mai  intii,  .  Petru                  In  incinta  sectorului  se  ţ
            re,   pe alte   meridiane ale  atinse.  La  aceasta  se  adau­                      Lungu,  secretarul  comitetu­                      aflau  6  vagoane  reparate,  1   20,0
            globului,  se  labrică  arma­  gă,  de  peste  două  decenii,   MIRON NEGRILÂ,      lui  de  partid,  spune  că  in   ,                proaspăt  vopsite,  gata  de  ?   20,2
             mentul   destinat   distrugerii   stima  şi  admiraţia  lumii  în­  maistru, secretarul   1985  colectivul  sectorului  a             repus in circulaţie.   i
            vieţii  de  pe  pămint  -  sint   tregi  pentru  elorturile  stator­  comitetului de partid   obţinui  locul  I  in  întrece­            -  Acesfe  vagoane  -  ne  1
             îndreptăţii   să   cer,   intr-un   nice   pe   care   conducătorul   al secţiei laminor 650 mm -   rea  socialistă  pe  întreprin­   spune tovarăşul Petru Lun- ţ  20.3
            glas cu milioanele de oameni  iubit al partidului şi statu­  C.S. Hunedoara         dere.  Apoi,  aflăm  că  mem­                      gu  -  sint  reparate  de  sec-  ţ
                                                                                                                                                   ţia  mecanicul-şel  al  uzinei  )
                                                                                                bru  de  partid  cu  membru                                                   20.4
                PENTRU CERTITUDINEA VIITOARELOR NOASTRE ÎMPLINIRI                               de  partid,  din  toate  secţii­                   care,  se  ştie,  are  cu  totul  )   21,0
                                                                                                le,  formează  aic :   o  orga­                    alte  atribuţii  in  unitate.  (
              Imi  exprim  deplina  adeziu­  europene,  din  S.U.A.  şi  Ca­  Sint  mamă  şi  fac  parte   nizaţie  de  partid  puterni­           Dar,  colectivul  de  acolo  s-a  1
             ne  la  noile  iniţiative  de  pa­  nada,  de  pe  alte  continente.   dintr-un  colectiv  în  care  lu­  că,  cupiinzind  jumătate  din   me,  echipa  de  şasiu,  con­  oferit  să  ne  dea  o  mină  )
             ce  ale  tovarăşului  Nicolae   Jara   noastră,   preşedintele   crează  un  marc  număr  de   colectiv.  Acestora  l>  se  mai   dusă  de  comunistul  Anghet   de  ajutor.  O  echipă,  în  ţ
             Ceauşescu,  îndreptate  spre   ei,   t o  v  a  r ă  ş  u  l    Nicolae   femei,  Io  rindul  lor  mame   adaugă  circa  460  uiecişti   Bedea,  a  preluat  şi  adoptat   frunte  cu  Petru  Urican,  se-  ţ
             eliminarea  totală  a  armelor   Ceauşescu,  au  depus  şi  de­  sau  viitoare  mame.  Alături   şi  aproape  200  membri  ai   două  dispozitive,  unul  pen­  cretarul   organizaţiei   de  i   y
             nucleare  pentru  instaura:  co   pun  elorturi  stăruitoare  pen­  de  toate  femeile  care  au   O.D.U.S.,  precum  şi  toţi   tru   regularizarea   tiletului   bază,  a  executat  reparaţia  ’
             păcii  in  lume.  Trăiesc  din   tru  oprirea  cursei  înarmărilor,   nevoie  de  linişte  şi  siguran­  ceilalţi  oameni  ai  muncii,   cuplei  cu  aparatul  de  le­  capitală  la  cele  6  vagoa-  \
             nou  sentimentul  de  aleasă   pentru  dezarmare,  pentru  ca   ţă  pentru  a-şi  creşte  şi  edu­  membri  de  sindicat.  lată   gare,  iar  cel  de  al  doilea   ne.  Lucrează  pentru  un  l   i
             satisfacţie  şi  mindrie  patrio­  viitorul  nostru  şi  al  urmaşi­  ca  copiii,  ori  pentru  a-'  o-   imaginea   politică   o   unui   ,  -  pentru  îndreptarea  tra­  timp  neprecizat  de  cineva,  )   cer
             tică  pentru  perseverenţa  cu   lor  noştri  să  aparţi*xă  vieţii,   duce  in  viaţă  sănătoşi  şi  vi-   colectiv  care  ştie  să  lucre­  verselor  frontale  ale  va­  căci  este  o  iniţiativă  a  lor,  i   tua
             care   conducerea   partidului   să  avem  certitudinea  viitoa­  guroşi,  dau  glas  speranţei   ze  cu  responsabilitate  şi   goanelor.  Tot  ostiei  a  fost   pentru  care  le  mulţumim  ţ   le  ;
                                                                                                                                                                              sat
             şi  a  ţării  acţionează  pentru   relor  noastre  împliniri.  •,   că,-  la  fel  ca  în  ţara  noas­  devotament   revoluţionar   asimilată   producţia  inele­  călduros.   i  mii
             împlinirea  celei  ma<  scumpe   Chemările,  <deile  generoa­  tră,  pretutindeni  pe  glob  se   pentru  îndeplinirea  sarcini­  lor  de  suspensie.  ^  Şi,  nu-i   Cauza producţiei este a /   nai
             răzuinţe  a  poporului  nostru,   se  cuprinse  in  cuvintarea  to­  vor  iniţia  acţiuni  în  favoarea   lor  de  plan.  Căci  planul   lucru  simplu,  de  vreme  ce   tuturor, deci.   i  tăţ:
                                                                                                                                                                              13,5
             3  tuturor  popoarelor  lumi<   varăşului  Nicolae  Ceauşescu                                                                                                    mc
                                                                  păcii  si  dezarmării,  pentru   şi  îndeplinirea  lui  consti­  zilnic  se  cer  150-160  ost­  Din  puţin  cite  puţin  se  ţ
             -  pacea  şi  buna  înţelegere   la  o'enora  Consiliului  Naţio­                  tuie  raţiunea  de  a  ii  a  co­  iei  de  piesa.  In  această   lace  întregul,  care  repre-  (   lă;
              Ce  este  altceva  pocea  de-   nal  al  F  D.U.S.  se  înscriu  la   ca  spectrul  războiului  nu­  lectivului,  cauza  de  primă   acţiune  au  fost  antrenaţi   zintă  însumarea  efortului  1   ric
                                                                                                                                                                              lor
             it   libertate,   independenţă,   loc  de  cinste  intre  iniţiati­  clear   ce   planează   asupro   însemnătate  a  fiecărui  am   maistrul   Francisc   Brănef,   şi  mindriei  întregului  colec-  i   ştii
             nsăşi  raţiunea  existenţei  ?   vele  prilejuite  de  Anul  Inter­  popoarelor   să   fie   definitiv   de  aici,  •  Iar  cerinţele  şi  e-   lăcătuşul  Pek  Francisc  şi   tiv  şi  al  Iiecărui  om  în  par-  ţ!'   pre
             a   realizarea   imperativului   naţional  al  Focii.  Ele  capă­  înlăturat.      xigenţele  sale  vibrează  in   alţi oameni.       te.  In  primul  trimestru  co-  /   I*' na.
                                                                                                                                                                              la.
             rajor  al  păcii  sînt  chemate   tă  o  semnificaţie  dcosebiă                    toate  secţiile  şi  lormoţiite   Uneori,  este  vorba  cum   lectivul  de  aici  a  reparat  )   gej
             ă-şl  aducă  întreaga  contri­  in   această   primăvară,   in   PARASCHIVA JUNEA,   de  lucru,  in  iiinţa  iiecărui   spuneam,  de  lucruri  mă­  peste  plan  120  vagoane  în   dri
             buţie  partidele  şi  organiza-   care  poporul  aniversează  65   Fcbrica         om,  indiferent  in  ce  com­  runte,  dar  care  ou  o  anu­  unităţi   echivalente.   Ban   18,(
                                                                                                                                                                              18,«
             ’ile  democratice,  guvernele,   de  ani  de  la  făurirea  Parti­  de producţie industrială   partiment   lucrează,   totul   mită  însemnătate  in  sigu­  peste  ban  face  milionul:  .   Stî
             oate popoarele din ţările  dului Comunist Român.         şi prestări servicii Brad  ailindu-se   sub   ,,bagheta"   ranţa  circulaţiei.  Secreta­  producţia  marfă  în  aceeaşi  \   Ra
                                                                                                organizaţiei de partid.  rul   organizaţiei   de   bază   perioadă  a  fost  depăşită  l   „H
                                                                                                                                                                              Tu
                       între rezultatele obţinute în                                            buie  făcută  ordine  in  pri-   nr.  7  rotărie,  iaşii  Onaca   cu  peste  3,6  milioane  lei.  )   Co
                                                                                                  La  un  moment  dat,  tre­
                                                                                                                                                     Comuniştii,  şi  împreună  ţ
                                                                                                                         ne  arată,  ia  faţa  locului
                                                                                                      a
                                                                                                  n
                                                                                                    ţ c
                                                                                                         vităţii  de  recupe­
                                                                                                 <
              producţie şi munca educaţională —                                                 v  rare  a  alaterialelor  şi  pie­  cum  lucrătorii  de  aici  su­  cu  ei,  colectivul  întreg,  ştiu,'\   sp<
                                                                                                                         dează  nişte  aripioare  care
                                                                                                                                                   să  respecte  starea  de  frun-  (
                                                                                                selor  de  schimb.  Adică  tre­  opresc  loaia_de  arc  să  ca­  te,  prin  Irămintare,  iniţiaţi-  1   da
                                                                                                                                                                              de
                      o corelaţie directă, firească                                             buia  să  se  cunoască  prio­  dă  in  cazul  in  care  se  ru­  vă  şi  hărnicie,  onorînd  cu  \
                                                                                                                                                   însemnate  lapte  de  muncă  I
                                                                                                                         pe,  cădere  care  putea  pro­
                                                                                                rităţi,  valori,  însemnătatea
                                                                                                unora  şi  a  altora.  Drept   duce  evenimente  grave  in   apropiatul  jubileu  al  parii-  f   â m
              A  debutat  în  judeţ  una   I.n  Cooperativa  meşteşu­  rească   „Retezatul"   este   pentru  care  colectivului  de   circulaţie.  dului.
            dintre   manifestările   meni­  gărească   „Haţegana",   se­  prima   unitate   economică   proiectare  i  s-a  dat  sarci­  Tot  el  ne  vorbeşte  des­          i
            te  a  da  continuitate  mişcă­  cretarul   organizaţiei   de   clin  Haţeg  care  a  obţinut,   na să nominalizeze lot ceea  pre preocupările in dome-  CORNEL ARMEANU
             rii  artistice  de  amatori  în   partid.   Hortensia   Bercu,   «alături  de  casa  de  cultu­
            cadrul  etapei  de  masă  a   preşedintele   cooperativei.   ră,  un  titlu  de  laureat,  prin                                                                   dc
                                                                                                                                                                              (A
             Festivalului   naţional   „Cîn-   Viorel  Marcu,  făceau  o  co­  formaţia  de  dansuri  ee  in­                                                                 Sf
             tarea  României".  Este  vor­  relaţie  directă,  de  altfel  fi­  tră  în  componenţa  ansam­     „Mereu peste plan“                                            sa
             ba   do   „Dialogul   hunedo-   rească.'   între   succesele   în   blului   folcloric   „Bucura”.                                                               tc
             renn",   care   antrenează   la   producţie  pe  caro  le  obţine   „Ne   mîndrîm   eu   această   (Urmare din pag 1)  cure'  s-a  trecut  imediat  la   puncte  de  lucru,  acolo  un­  Ut
             s  intensă  activitate  Colec­  unitatea  şi  munca  educaţio­  formaţie,  ne  spune  conta­  zută  pentru  acest  an  a  im­  materializarea   acestor   mă­  de  se  confecţionează  pie­  tis
                                                                                                                                                                              re
                                                                                                                        suri".
             tive   artistice   din   mediul   nală.  „Un  om  care  nu  ştie   bila  şefă,  tovarăşa  Miriam   pus   ca   pe   o   necesitate     sele  respective.  Cu  tabla  şi   Ci
             urban,   aparţinând   unităţi-   ee  trebuie  să  facă.  pentru   Balintoni.  Alături  de  dan­  stringentă   adoptarea   unor   La  atelierul  de  construc­  cu   motoarele   reparate   de   Si
                                                                                                                                                                              (7
             ■  or  economice,  instituţiilor,   ee  face,  în  ce  condiţii,  da­  suri,  în  „Dialogul  hunedo-   măsuri  adecvate,  menite  să   ţii  metalice,  maistrul  Vin-   la  alte  utilaje  ei  au  con­  p5
                                                                                                                                    împreună
                                                                                                                                              cu
                                                                                                                        cenţiu
                                                                                                                               Rea,
             aşezămintelor   de   cultură,   că  nu  este  mulţumit  sufle­  rean"   vom   mai   participa   conducă   la...   respectarea   lăcătuşii   Ianoş   Kelemen,   struit  o  presă  mobilă,  care   rc
             în   această   „competiţie   a   teşte,  ne  spunea  tovarăşul   cu  un  grup  vocal  folcloric,   întocmai  a  devizei  colec­  I  uliu  Neiliof  şi  sudorul   în  luna  aceasta  va  intra  in   L’O
                                                                                                                                                                              vt
             permanenţei   artistice"   se   Viorel  Marcu.  nu  poate  fi   colectiv   de   teatru   scurt.   tivului  nostru  —  ne  spu­  Mureş  Voi  ca  pun  în  ope­  funcţiune.  fa
             lepun   eforturi   pentru   ca   atent  nici  in  producţie,  nu   Cu  aceste  formaţii"  prezen­                                       Maistrul  Luca  Negru,  de   N
             succeselor  în  muncă  obţi­  lucrează  de  calitate,  în  con­  tăm   spectacole   şi   pentru   nea  sing.  Gheorghe  Onose,   ră...  prima  măsură  înscrisă   la  aceiaşi  atelier,  a  con­  vc
             nute  de  colectivele  munci­  diţii  de  eficienţă,  cil  ran­  meşteşugarii  noştri  cu  pri­  secretarul   organizaţiei   de   în  programul  amintit  :  e-   ceput  şi  executat  dispozi­  L.
                                                                                                                                                                              (R
             toreşti  să  li  se  adauge  ce­  dament sporit".    lejul   adunărilor   generale   partid  din  secţie.  Avem  22   xccutarca   prin   autodotare   tivul   adaptat   pe   maşinile   Si
             le   din   mediul   activităţii   Se   acţionează  pentru  c-   aie   oamenilor   muncii   sau   de  măsuri  înscrise  în  pro­  a  unei  prese  de  15  tone   unelte   destinat   decupării   (*
             educaţionale,  al  creaţiei  şi   duealia   matei   ialist-ştiinţi-   în  cinstea  unor  evenimente   gramul  de  creştere  a  pro­  pentru   îndreptat   confecţii   golurilor  de  broască  la  u-   IJ
                                                                                                                                                                              tc
             interpretării   artistice   în   fieă,   pentru   cunoaşterea   deosebite".     ductivităţii   muncii,   întoc­  metalice.   în   secţie   există   şile  metalice.  Nu  mai  este   n<
             spiritul   exigentelor   stabi­  documentelor  de  partid,  a   Ha  rîndul  său.  întreprin­  mit  pe  baza  studiilor  în­  prese  destinate  aducerii  lu­  nevoie   de   tăiere   oxiaccti-   r r
             lite   de   secretarul   general   legislaţiei,  a  normelor  eti­  derea  de  producţie  şi  in­  treprinse  de  cadrele  tehni­  crărilor  de  confecţii  execu­  lenică   şi   nici   de   lucrări   de
                                                                                                                                                                              S
             al   partidului,   tovarăşul   cii   şi   echităţii   socialistei   dustrializare   a   legumelor   ce  şi  a  propunerilor  con­  tate  .prin  sudură  la  tole­  suplimentare   de   finisaj.   (1
             Nicolae Ceauşescu.        Aici  activează  uit  grup  vo­  şi  fructelor,  după  cum  ne   crete  formulate  de  oamenii   ranţele   admise,   dar   sînt   Cornel  Roker,  şeful  atelie­  ci
                                                                                                               noastră.
                                                                                                                        prese  fixe.  Este  însă  ne­
                                                                                                         secţia
                                                                                             muncii
                                                                                                    din
              Cum  vor  evolua  diferite   cal  folcloric  format  clin  17   spunea   tovarăşul   Traian   Dar  important  nu  este  atît   voie  ca  această  operaţie  să   rului   de   prefabricate   din   A
                                                                                                                                                                              d<
             ''urmaţii  în  cadrul  „Dialo­  persoane,   montaj   litcrar-   Pârău,   secretarul   comite­  numărut cît hotărîrea cu  se execute în mai multe  beton,  muncitorii  Ion  Crai­  R
             gului   hunedorcan",   cum   muzical.  grup  ele  recitatori,   tului   de   partid,   „participă                                     nic  şi  Alexandru  Fiilop  au   ci
             este  stimulată  mişcarea  ar­  solişti  vocali  şi  instrumen­  in  dialog  cu  brigadă  artis­                                      introdus  palctizarca  şi  con-   P
                                                                                                                                                                              B
             tistică  .  locală,  a  fost  ideea                  tică,   grup   vocal   folcloric,                                                                           s<
            .anchetei  întreprinse  in  cî-   tişti.  Activează,  de  aseme­  solişti  vocali.  Unii  oameni                                       teincrizarca   materialelor   de   tl
                                                                                                                                                              mici,
                                                                                                                                                                     redueîn-
                                                                                                                                                   dimensiuni
             teva  un'tăţi  economice  din   nea,  trei  cunoscuţi  creatori   ai  muncii  de  la  noi  parti­                                                                C
             oraşul  Haţeg,  lin  fapt  îm­  literari,  membri  ai  cenaclu­  cipă  ia  corul  casei  de  cul­                                     du-se  în  acest  fel  timpul   C:
             bucurător,   un   «adevărat   lui   „Sarmis"   ionel   Dră-   tură.   Pentru   impulsionarea                                          de  manipulare  şi  crescând
             lait-motiv,  pe  cairo  l-am  a-   gănescu,   Constantin   Stân­  activităţii   educaţionale   din                                    spaţiul   de   producţie   ocu­
             flat   alît   la   întreprinderea   cii,  loan  Prodan.  Meşteşu­  cadrul   întreprinderii   am                                       pat   cu   materialul   mărunt
             de  producţie  şi  industriali­  garii   de   la   „llaţegana",   amenajat   un   club   unde                                         rezultat clin prelucrări.
             zare  a  legumelor  şi  fructe­  pi  in  esenţa  muncii  lor.  sînt   desfăşurăm   acţiuni   de   e-                                    22  de  măsuri  prin  care
             lor,  cit  şi  la  cooperativele   chemaţi  să  valorifice  c  rea­  ducaţie   ştiinţifică,   de   cu­                                se   vizează   creşterea   pro­
             meşteşugăreşti  .,  Hat  ega  n  a  "   ţia   populară.   în   primul   noaştere a legilor".                                          ductivităţii   muncii,   tot   a-
             şi  „Retezatul"  a  fost  acela   rînd  costumul  popular  liu-   Sînt   dovezi   care   expri-                                       tîtea   termene   precise   şi
             că   sindicatele.   consiliile   nedorcan,  şi  nu  oricum,  ci   jnă  grija  organelor  şi  or­                                      colective   desemnate   pentru   fi
             oamenilor  muncii,  sub  în­  în  spiritul  «autenticităţii,  al   ganizaţiilor  de  partid,  sin­                                    îndeplinirea   lor.   O   parte   b
                                                                                                                                                                             c
             drumarea   organizaţiilor   de   respectului   pentru   o   tra­  dicale,  ii  conducerilor  uni­                                     dintre  ele  «au  şi  fost  rea­  d
             partid,   manifestă   o   preo­  diţie   seculară.   Şi,   spre   tăţilor   economice   de   a                                        lizate,  pentru  celelalte  sînt   d
             cupare   susţinută   pentru   cinstea  lor,  nu  au  „poluat",   contribui  eficient  la  forma­                                      create   condiţii   optime   de   ti
             impulsionarea   activităţii   e-   nu   au   denaturat   valorile   rea   şi   îmbogăţirea  perso­  Staţiunea   de   cercetare   şi   producţie   pomicolă   Gcoagiu.   transpunere   în   practică.   n <9
             ducaţionaie,   cunosc   rostu­  frumosului  care  ne-.au  în­  nalităţii omului nou.  Din   pepiniera   fermei   nr.   3   se   livrează   material   sădi   tor   Condiţia  de  bază  există  :   n
                                                                                              pentru
             rile  întrecerii  în  care  tre­  soţit şi ne însoţesc viaţa.                    tru.   dezvoltarea   patrimoniului   pomicol   al   judeţului   nos­  oameni   harnici,   mereu   no   e
             buie să activeze.           Cooperativa meşteşugă­             MINEL BODEA                                                            împăcaţi cu cît au fScffifi.
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27