Page 22 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 22
pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
ROMANI A • CEAUŞESCU* PACE * *
In intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
înflăcărat program pentru S
Cu responsabilitate şi devotament revoluţionar j 11, I*
Anul Internaţional al Păcii Contactul pe parcursul ce trebuie recuperat şi re niul recuperării şi recondi- \ n-,35
citorva ore de lucru cu condiţionat. Tot el, în frun ţionării. I
oamenii sectorului 2 vagoa te cu inginerul Cornel Par — Să vă dau numai un / 12,41
METALUL PLANETEI SĂ AIBĂ DESTINAŢIA PAŞNICĂ A UNELTELOR ! ne de marlă al I.M.M.R. ca, a fost implicat în pro exemplu : din osii defecte 1
Si măria îţi dă imaginea iectarea dinainte a piese facem inele de înălţare, \
Am luai cunoştinţă cu de din ţara noastră, înfăptuirea lui nostru le face pentru e- concretă a unei înţelep lor de schimb aliate in a- pene pe cuzineţi, bare de i 13,01
plină satisfacţie şi mindtie imediată a dezarmării şi în liminarea totală de pe Pă ciuni. Anume că lucrurile tenfie. Dar, nu numai atita. tracţiune. Dar cîte nu la- )
patriotică de chemările şi lăturarea pericolului de răz mint a armelor nucleare, ca mari se lac din cele mici, Micul şi inimosul colectiv cern ! şi din cele nominali- \
îndemnurile pentru pace a- boi nimicitor care planează şi a celor clasice, pentru salv sau că leul se lace din ban de proiectare şi-a orientat zate şi nenominalizate. A- l
dresate de secretarul gene in prezent osupra omenirii. gardarea păcii - bunul su cu ban. Este tonifiant să atenţia spre noutăţile ivite vem oameni care se dis- .
raI al partidului, tovarăşul Ştim bine, din dezvoltarea prem al tuturor oamenilor. descoperi la oameni con din experienţa altor unităţi, ting şi prin iniţiativă şi prin i
Nicolae Ceauşescu, către impetuoasă a patriei noastre In Anul Internaţional al Pă ştiinţa acută a însemnătă in acest iei, a găsit o sea pricepere : Halasz Ştefan, ţ
toate popoarele lumii. Îmi in perioada de aur o isto cii, noi, siderurgiştii hunedo- ţii amănuntului, a lucrului mă de soluţii menite să u- Noe Crişan, loan Barbu şi
expiim adeziunea deplină ia- riei sale — pe care o numim reni, dorim ca metalul Terre' minuscul la prima vedere. şureze eiortul fizic in exe alţii. 14,4:
ţă de noile iniţiative de pace cu mindrie de români ,,Epo — produs cu eforturi şi su
Este revelator să constaţi cutarea unor lucrări grele,
şi susţin din inimă Declara ca Nicolae Ceauşescu" - doare omenească - să nu In oricare secţie găseşti 19,0<
că o asemenea conştiinţă anevoioase. La scurtă vre-
ţia Marii Adunări Naţio cit de necesară şi de lertilă se îndrepte împotriva vieţii, este rodul valoros al unei astfel de oameni. La secţia 19,a
nale, adoptată recent, ca este pacea pentru oamenii- să aibă mereu destinaţia u- educaţii dusă cu tenacita a ll-a, se disting inginerul 19,4:
re reafirmă politica de constructori, pentru un popor neltelor şi a construcţiilor te şi o anumită vigoare de Octavian Budacu, Alexan- ..
pace şi largă colaborare in care şi-a propus să urce ra paşnice, care exprimă, ma' organizaţia de partid, de dru Lazăr, Traian Haţegan ţ 20,2.
ternaţională promovată de pid spre prosperitate şi bu bine dec/! o poate face ori sindicat şi U.T.C. şi mulţi, mulţi alţi comu- 1
partidul şi statul nostru. Ca năstare. Ne-am atras, pe ce armă sofisticată, forţa de Desluşim ostiei de lucruri nişti de adevărată dăruire } 21,4
om care lucrez in domeniul drept cuvint, admiraţia pen gindire şi acţiune a omului, in toate secţiile marelui M şi nădejde. 1
metalului - element din ca tru ritmurile de dezvoltare puterea popoarelor I sector. Mai intii, . Petru In incinta sectorului se ţ
re, pe alte meridiane ale atinse. La aceasta se adau Lungu, secretarul comitetu aflau 6 vagoane reparate, 1 20,0
globului, se labrică arma gă, de peste două decenii, MIRON NEGRILÂ, lui de partid, spune că in , proaspăt vopsite, gata de ? 20,2
mentul destinat distrugerii stima şi admiraţia lumii în maistru, secretarul 1985 colectivul sectorului a repus in circulaţie. i
vieţii de pe pămint - sint tregi pentru elorturile stator comitetului de partid obţinui locul I in întrece - Acesfe vagoane - ne 1
îndreptăţii să cer, intr-un nice pe care conducătorul al secţiei laminor 650 mm - rea socialistă pe întreprin spune tovarăşul Petru Lun- ţ 20.3
glas cu milioanele de oameni iubit al partidului şi statu C.S. Hunedoara dere. Apoi, aflăm că mem gu - sint reparate de sec- ţ
ţia mecanicul-şel al uzinei )
bru de partid cu membru 20.4
PENTRU CERTITUDINEA VIITOARELOR NOASTRE ÎMPLINIRI de partid, din toate secţii care, se ştie, are cu totul ) 21,0
le, formează aic : o orga alte atribuţii in unitate. (
Imi exprim deplina adeziu europene, din S.U.A. şi Ca Sint mamă şi fac parte nizaţie de partid puterni Dar, colectivul de acolo s-a 1
ne la noile iniţiative de pa nada, de pe alte continente. dintr-un colectiv în care lu că, cupiinzind jumătate din me, echipa de şasiu, con oferit să ne dea o mină )
ce ale tovarăşului Nicolae Jara noastră, preşedintele crează un marc număr de colectiv. Acestora l> se mai dusă de comunistul Anghet de ajutor. O echipă, în ţ
Ceauşescu, îndreptate spre ei, t o v a r ă ş u l Nicolae femei, Io rindul lor mame adaugă circa 460 uiecişti Bedea, a preluat şi adoptat frunte cu Petru Urican, se- ţ
eliminarea totală a armelor Ceauşescu, au depus şi de sau viitoare mame. Alături şi aproape 200 membri ai două dispozitive, unul pen cretarul organizaţiei de i y
nucleare pentru instaura: co pun elorturi stăruitoare pen de toate femeile care au O.D.U.S., precum şi toţi tru regularizarea tiletului bază, a executat reparaţia ’
păcii in lume. Trăiesc din tru oprirea cursei înarmărilor, nevoie de linişte şi siguran ceilalţi oameni ai muncii, cuplei cu aparatul de le capitală la cele 6 vagoa- \
nou sentimentul de aleasă pentru dezarmare, pentru ca ţă pentru a-şi creşte şi edu membri de sindicat. lată gare, iar cel de al doilea ne. Lucrează pentru un l i
satisfacţie şi mindrie patrio viitorul nostru şi al urmaşi ca copiii, ori pentru a-' o- imaginea politică o unui , - pentru îndreptarea tra timp neprecizat de cineva, ) cer
tică pentru perseverenţa cu lor noştri să aparţi*xă vieţii, duce in viaţă sănătoşi şi vi- colectiv care ştie să lucre verselor frontale ale va căci este o iniţiativă a lor, i tua
care conducerea partidului să avem certitudinea viitoa guroşi, dau glas speranţei ze cu responsabilitate şi goanelor. Tot ostiei a fost pentru care le mulţumim ţ le ;
sat
şi a ţării acţionează pentru relor noastre împliniri. •, că,- la fel ca în ţara noas devotament revoluţionar asimilată producţia inele călduros. i mii
împlinirea celei ma< scumpe Chemările, <deile generoa tră, pretutindeni pe glob se pentru îndeplinirea sarcini lor de suspensie. ^ Şi, nu-i Cauza producţiei este a / nai
răzuinţe a poporului nostru, se cuprinse in cuvintarea to vor iniţia acţiuni în favoarea lor de plan. Căci planul lucru simplu, de vreme ce tuturor, deci. i tăţ:
13,5
3 tuturor popoarelor lumi< varăşului Nicolae Ceauşescu mc
păcii si dezarmării, pentru şi îndeplinirea lui consti zilnic se cer 150-160 ost Din puţin cite puţin se ţ
- pacea şi buna înţelegere la o'enora Consiliului Naţio tuie raţiunea de a ii a co iei de piesa. In această lace întregul, care repre- ( lă;
Ce este altceva pocea de- nal al F D.U.S. se înscriu la ca spectrul războiului nu lectivului, cauza de primă acţiune au fost antrenaţi zintă însumarea efortului 1 ric
lor
it libertate, independenţă, loc de cinste intre iniţiati clear ce planează asupro însemnătate a fiecărui am maistrul Francisc Brănef, şi mindriei întregului colec- i ştii
nsăşi raţiunea existenţei ? vele prilejuite de Anul Inter popoarelor să fie definitiv de aici, • Iar cerinţele şi e- lăcătuşul Pek Francisc şi tiv şi al Iiecărui om în par- ţ!' pre
a realizarea imperativului naţional al Focii. Ele capă înlăturat. xigenţele sale vibrează in alţi oameni. te. In primul trimestru co- / I*' na.
la.
rajor al păcii sînt chemate tă o semnificaţie dcosebiă toate secţiile şi lormoţiite Uneori, este vorba cum lectivul de aici a reparat ) gej
ă-şl aducă întreaga contri in această primăvară, in PARASCHIVA JUNEA, de lucru, in iiinţa iiecărui spuneam, de lucruri mă peste plan 120 vagoane în dri
buţie partidele şi organiza- care poporul aniversează 65 Fcbrica om, indiferent in ce com runte, dar care ou o anu unităţi echivalente. Ban 18,(
18,«
’ile democratice, guvernele, de ani de la făurirea Parti de producţie industrială partiment lucrează, totul mită însemnătate in sigu peste ban face milionul: . Stî
oate popoarele din ţările dului Comunist Român. şi prestări servicii Brad ailindu-se sub ,,bagheta" ranţa circulaţiei. Secreta producţia marfă în aceeaşi \ Ra
organizaţiei de partid. rul organizaţiei de bază perioadă a fost depăşită l „H
Tu
între rezultatele obţinute în buie făcută ordine in pri- nr. 7 rotărie, iaşii Onaca cu peste 3,6 milioane lei. ) Co
La un moment dat, tre
Comuniştii, şi împreună ţ
ne arată, ia faţa locului
a
n
ţ c
vităţii de recupe
<
producţie şi munca educaţională — v rare a alaterialelor şi pie cum lucrătorii de aici su cu ei, colectivul întreg, ştiu,'\ sp<
dează nişte aripioare care
să respecte starea de frun- (
selor de schimb. Adică tre opresc loaia_de arc să ca te, prin Irămintare, iniţiaţi- 1 da
de
o corelaţie directă, firească buia să se cunoască prio dă in cazul in care se ru vă şi hărnicie, onorînd cu \
însemnate lapte de muncă I
pe, cădere care putea pro
rităţi, valori, însemnătatea
unora şi a altora. Drept duce evenimente grave in apropiatul jubileu al parii- f â m
A debutat în judeţ una I.n Cooperativa meşteşu rească „Retezatul" este pentru care colectivului de circulaţie. dului.
dintre manifestările meni gărească „Haţegana", se prima unitate economică proiectare i s-a dat sarci Tot el ne vorbeşte des i
te a da continuitate mişcă cretarul organizaţiei de clin Haţeg care a obţinut, na să nominalizeze lot ceea pre preocupările in dome- CORNEL ARMEANU
rii artistice de amatori în partid. Hortensia Bercu, «alături de casa de cultu
cadrul etapei de masă a preşedintele cooperativei. ră, un titlu de laureat, prin dc
(A
Festivalului naţional „Cîn- Viorel Marcu, făceau o co formaţia de dansuri ee in Sf
tarea României". Este vor relaţie directă, de altfel fi tră în componenţa ansam „Mereu peste plan“ sa
ba do „Dialogul hunedo- rească.' între succesele în blului folcloric „Bucura”. tc
renn", care antrenează la producţie pe caro le obţine „Ne mîndrîm eu această (Urmare din pag 1) cure' s-a trecut imediat la puncte de lucru, acolo un Ut
s intensă activitate Colec unitatea şi munca educaţio formaţie, ne spune conta zută pentru acest an a im materializarea acestor mă de se confecţionează pie tis
re
suri".
tive artistice din mediul nală. „Un om care nu ştie bila şefă, tovarăşa Miriam pus ca pe o necesitate sele respective. Cu tabla şi Ci
urban, aparţinând unităţi- ee trebuie să facă. pentru Balintoni. Alături de dan stringentă adoptarea unor La atelierul de construc cu motoarele reparate de Si
(7
■ or economice, instituţiilor, ee face, în ce condiţii, da suri, în „Dialogul hunedo- măsuri adecvate, menite să ţii metalice, maistrul Vin- la alte utilaje ei au con p5
împreună
cu
cenţiu
Rea,
aşezămintelor de cultură, că nu este mulţumit sufle rean" vom mai participa conducă la... respectarea lăcătuşii Ianoş Kelemen, struit o presă mobilă, care rc
în această „competiţie a teşte, ne spunea tovarăşul cu un grup vocal folcloric, întocmai a devizei colec I uliu Neiliof şi sudorul în luna aceasta va intra in L’O
vt
permanenţei artistice" se Viorel Marcu. nu poate fi colectiv de teatru scurt. tivului nostru — ne spu Mureş Voi ca pun în ope funcţiune. fa
lepun eforturi pentru ca atent nici in producţie, nu Cu aceste formaţii" prezen Maistrul Luca Negru, de N
succeselor în muncă obţi lucrează de calitate, în con tăm spectacole şi pentru nea sing. Gheorghe Onose, ră... prima măsură înscrisă la aceiaşi atelier, a con vc
nute de colectivele munci diţii de eficienţă, cil ran meşteşugarii noştri cu pri secretarul organizaţiei de în programul amintit : e- ceput şi executat dispozi L.
(R
toreşti să li se adauge ce dament sporit". lejul adunărilor generale partid din secţie. Avem 22 xccutarca prin autodotare tivul adaptat pe maşinile Si
le din mediul activităţii Se acţionează pentru c- aie oamenilor muncii sau de măsuri înscrise în pro a unei prese de 15 tone unelte destinat decupării (*
educaţionale, al creaţiei şi duealia matei ialist-ştiinţi- în cinstea unor evenimente gramul de creştere a pro pentru îndreptat confecţii golurilor de broască la u- IJ
tc
interpretării artistice în fieă, pentru cunoaşterea deosebite". ductivităţii muncii, întoc metalice. în secţie există şile metalice. Nu mai este n<
spiritul exigentelor stabi documentelor de partid, a Ha rîndul său. întreprin mit pe baza studiilor în prese destinate aducerii lu nevoie de tăiere oxiaccti- r r
lite de secretarul general legislaţiei, a normelor eti derea de producţie şi in treprinse de cadrele tehni crărilor de confecţii execu lenică şi nici de lucrări de
S
al partidului, tovarăşul cii şi echităţii socialistei dustrializare a legumelor ce şi a propunerilor con tate .prin sudură la tole suplimentare de finisaj. (1
Nicolae Ceauşescu. Aici activează uit grup vo şi fructelor, după cum ne crete formulate de oamenii ranţele admise, dar sînt Cornel Roker, şeful atelie ci
noastră.
prese fixe. Este însă ne
secţia
muncii
din
Cum vor evolua diferite cal folcloric format clin 17 spunea tovarăşul Traian Dar important nu este atît voie ca această operaţie să rului de prefabricate din A
d<
''urmaţii în cadrul „Dialo persoane, montaj litcrar- Pârău, secretarul comite numărut cît hotărîrea cu se execute în mai multe beton, muncitorii Ion Crai R
gului hunedorcan", cum muzical. grup ele recitatori, tului de partid, „participă nic şi Alexandru Fiilop au ci
este stimulată mişcarea ar solişti vocali şi instrumen in dialog cu brigadă artis introdus palctizarca şi con- P
B
tistică . locală, a fost ideea tică, grup vocal folcloric, s<
.anchetei întreprinse in cî- tişti. Activează, de aseme solişti vocali. Unii oameni teincrizarca materialelor de tl
mici,
redueîn-
dimensiuni
teva un'tăţi economice din nea, trei cunoscuţi creatori ai muncii de la noi parti C
oraşul Haţeg, lin fapt îm literari, membri ai cenaclu cipă ia corul casei de cul du-se în acest fel timpul C:
bucurător, un «adevărat lui „Sarmis" ionel Dră- tură. Pentru impulsionarea de manipulare şi crescând
lait-motiv, pe cairo l-am a- gănescu, Constantin Stân activităţii educaţionale din spaţiul de producţie ocu
flat alît la întreprinderea cii, loan Prodan. Meşteşu cadrul întreprinderii am pat cu materialul mărunt
de producţie şi industriali garii de la „llaţegana", amenajat un club unde rezultat clin prelucrări.
zare a legumelor şi fructe pi in esenţa muncii lor. sînt desfăşurăm acţiuni de e- 22 de măsuri prin care
lor, cit şi la cooperativele chemaţi să valorifice c rea ducaţie ştiinţifică, de cu se vizează creşterea pro
meşteşugăreşti ., Hat ega n a " ţia populară. în primul noaştere a legilor". ductivităţii muncii, tot a-
şi „Retezatul" a fost acela rînd costumul popular liu- Sînt dovezi care expri- tîtea termene precise şi
că sindicatele. consiliile nedorcan, şi nu oricum, ci jnă grija organelor şi or colective desemnate pentru fi
oamenilor muncii, sub în în spiritul «autenticităţii, al ganizaţiilor de partid, sin îndeplinirea lor. O parte b
c
drumarea organizaţiilor de respectului pentru o tra dicale, ii conducerilor uni dintre ele «au şi fost rea d
partid, manifestă o preo diţie seculară. Şi, spre tăţilor economice de a lizate, pentru celelalte sînt d
cupare susţinută pentru cinstea lor, nu au „poluat", contribui eficient la forma create condiţii optime de ti
impulsionarea activităţii e- nu au denaturat valorile rea şi îmbogăţirea perso Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Gcoagiu. transpunere în practică. n <9
ducaţionaie, cunosc rostu frumosului care ne-.au în nalităţii omului nou. Din pepiniera fermei nr. 3 se livrează material sădi tor Condiţia de bază există : n
pentru
rile întrecerii în care tre soţit şi ne însoţesc viaţa. tru. dezvoltarea patrimoniului pomicol al judeţului nos oameni harnici, mereu no e
buie să activeze. Cooperativa meşteşugă MINEL BODEA împăcaţi cu cît au fScffifi.