Page 23 - Drumul_socialismului_1986_04

130 • DUMINICĂ, 6 APRILIE 1986 pag. 3

Ocrotirea sănătăţii — constantă a politicii DummiCAL
5
VIZIUNE DUmmiCAL* 2 S3 2 B9
partidului şi statului nostru
unica,
CHILIE Monumente ale culturii dacice şi
în fiecare an, la 7 aprilie, grijii constante pe care torilor judeţului. In acest
. copiilor. Te- sărbătorim „Ziua Sănătăţii", partidul şi statul nostru o a- timp, a crescut calitatea şi
teea dc ghioz- cordă creării celor mai bune eficienţa prestaţiilor medico-
(c.oior): „Din- zi de preţuire şi omagiu a- sanitare, s-a extins reţeaua romane pe teritoriul judeţului Hunedoara
ic .niamida" dus oamenilor în alb pentru condiţii de muncă şi viaţă
imuna cîntc- neobosita lor strădanie de a pentru cetăţeni. unităţilor de diverse profi-
românesc (co- alina suferinţele, a preveni Ca o consecinţă nemijlo­ fe, încit să poată acoperi Cu 2 500 de ani în urmă cultural de la Sarmizege- pentru populaţia geto-daci»
Muzică popu- a apărut, în opera istori­ tusa de pe dealul Grădiş- că. Teritoriul cucerit a fost
şi combate îmbolnăvirile, a cită a preocupărilor pentru cerinţele de asistenţă medi-
duminical : asigura capacitatea fizică a dezvoltarea bazei materiale, co-sanitară din întregul ju­ cului antic Iierodot, pen­ tei, din vremea regilor daci. transformat în provincie
n anul 65 al cetăţenilor, de a contribui la repartizarea cadrelor de spe­ tru prima oară numele de la Bureblsta la Dccebal. romană ce depindea direct
ului. Ropor- deţ, avem pretutindeni ca­ neamului ce a dăinuit pe Aici găsim centrul religios de împăratul de la Roma).
otidianul bl prelungirea vieţii. cialitate şi medii în toate dre care au probat în per­ teritoriul ţării noastre — „Kogaion", acel munte Aici au fost cantonate le*
secunde; Ud In anul 1986 - Anul In­ localităţile, cu precădere în manenţă o aleasă compe­
in trei ipos- minerit, siderurgie, energeti­ geţii. Aşa au fost numiţi sfînt al dacilor de care po­ giuni romane, au fost a*
I'elesport; Lu- ternaţional al Păcii, sărbă­ tenţă şi pasiune profesiona­ de greci, iar daci de că­ meneşte geograful grec duşi colonişti din întreg
linunată a fll- torirea „Zilei Sănătăţii", ca­ că, chimie, pentru îmbunătă- lă, responsabilitate pentru tre romani. Este însă vor­ Strabon. imperiul. Pentru Dacia şi
Secvcnţa te- re coincide cu „Ziua Mon­ menirea socială cu care au
atorului ba despre acelaşi popor, ce Planul cetăţilor dacice poporul său începea o nouă
ie ale unui dială a Sănătăţii", are loc fost învestiţi. vorbea aceeaşi limbă, cu este diferit, fiecare dintre organizare, un nou sistenf§
eroic (color), în atmosfera de muncă en­ 7 APRILIE - Subordonînd tot ceea ce aceeaşi cultură materială acestea adaptîndu-se ca­ de viaţă. Capitala provii»»
im-plan omul tuziastă, de înaltă exigenţă
rnal ZIUA SĂNĂTĂŢII facem de Ziua Sănătăţii a- şi spirituală, aceeaşi civi­ racteristicilor terenului. Mai ciei se ridică din temelii
mea azi (eo­ şi răspundere, cu care în­ sigurârri bunului celui mai lizaţie. mult, ele sînt ridicate în în Ţara Haţegului şi s-a
tregul popor întîmpină glo­ de preţ, sănătatea, Direcţia Judeţul Hunedoara păs­ asemenea locuri încit să numit dc la început Ulpia
ni României riosul jubileu al partidului, ţirea colaborării cu factorii sanitară şi subunităţile sale trează unele din cele mai se vadă, să se sprijine re­ Traiana, în cinstea împă­
acţionînd pentru îndeplinirea care au contribuţie la ocro­
artistic (co- iniţiază, cu acest prilej, sub bogate mărturii care de­ ciproc. Peste tot, de-alun- ratului triumfător, Traiaa.
, .Cabana de exemplară a obiectivelor pri­ tirea sănătăţii, indicatorii îndrumarea organelor şi or­ monstrează aceste fapte. gul apei Grădiştei şi al văi­ Ulterior i se adaugă şi nu­
mului an al celui de-al 8-lea specifici s-au situat în ulti- ganizaţiilor de partid, un mele dc Sarmizegetusa -=»
mal. De-a lungul anilor, desco­ lor adiacente ce se stre­
cincinal. Oamenii muncii muit timp la cote superioa­ complex de manifestări şi ac­ periri întîmplătoare, clar coară în această parte, se în amintirea capitalei sta­
t APRILIE din unităţile sanitare sînt re faţă de perioadele pre­ ţiuni care să conducă ia cu­ mai cu seamă cercetările găsesc aninate pe viituri, tului dac liber. Metropola
mobilizaţi pentru înfăptuirea cedente. Astfel, indicele de arheologice sistematice au pe dealuri, pe terasele na­
■nai noaşterea şi îmbunătăţirea provinciei încearcă să imi­
<1 — inspira- neabătută a hotărîrilor adop­ depistare precoce a gravi­ stării de sănătate, la antre­ dat la iveală noi şi noi e- turale sau amenajate dc te, dar intr-un spaţiu mai
fiiuritor a] ci- tate de cel de-al Xlll-lea delor a crescut la peste 91 lemente ale existenţei, per­ mina omului o seric de a- redus, marea capitală â
el socialiste Congres al partidului, a o- la sută, natalitatea a sporit narea populaţiei pentru pro­
■şti. movarea sănătăţii personale manenţei şi continuităţii şezări, care alături de pu­ imperiului. în interiorul o-
sănătatea şi rientărilor şi indicaţiilor for­ simţitor, a scăzut numărul şi colective. poporului român pe aceste ternicele fortificaţii consti­ rasului sc ridică o serie de
a întregului mulate de secretarul gene­ avorturilor, în timp ce mor­ meleaguri. Cele mai eloc­ tuie marele complex ce construcţii — forul, pala­
rai al partidului, tovarăşul talitatea generală s-a redus. Sîntem încredinţaţi că oa­ vente documente ale anti­ reflectă activitatea crea­
folcloric menii din sectorul sanitar al tul Augustalilor (locul de
Nicolae Ceauşescu, la Ple­ Este o incontestabilă rea­ chităţii ce stau de veghe toare, credinţele şi obiceiu­
foileton (co- nara lărgită a Consiliului Sa­ litate că a crescut respon­ judeţului Hunedoara, deplin peste tot în cuprinsul hu- rile strămoşilor noştri, ex­ oficiere al cultului împă­
. Marca iubire nitar Superior din martie conştienţi de misiunea ce le nedorean sînt aşezările şi presia cea mai înaltă a ci­ ratului), — iar în afara zi­
Balz'c" sabilitatea tuturor celor ca­ durilor amfiteatrul, scliola
1985. re lucrează în domeniul a- revine, vor face şi pe mai fortificaţiile dacice, satele vilizaţiei acestui popor. gladiatorum, temple.
Deviza Organizaţiei Mon­ sistenţei medicale în judeţul departe din exercitarea pro­ şi oraşele din vremea da- Din turnurile de apăra­ Nu mai puţin importante
diale a Sănătăţii „Trăind nostru, atît faţă de folosirea fesiunii lor o chestiune de co-romană. re de pc Făieragu, de pe sînt vestigiile Miciei (Ve-,
sănătos, vom cîştiga cu to­ bazei materiale existente, cit onoare şi patriotism şi că Zona Munţilor Orăştiei, terasele Blidarului se ve­ ţel), localitate ce depindea
ţii" reprezintă tema care şi pentru supravegherea bol­ nu vor precupeţi nimic pen­ situată la sud de larga şi de pînă la Grădiştea Mun- administrativ de Ulpia Tra­
se înscrie în principiile pro­ navilor, prevenirea îmbolnă­ tru ridicarea Ia o nouă ca­ mănoasa vale a Mureşului celuiui unde se ridica an­
6,00 Bu- iaua Sarmizegetusa. La Mi-
L. ,05 Con- movate de politica sanitară virilor. litate a actului medical, mijlociu, adăposteşte cei tica Sarmizegetusa Regia, cia, la Sarmizegetusa; ma­
neţii; 7,00 Ac- a partidului şi statului nos­ S-a perfecţionat activitatea mai bogat complex de a- cea mai mare aşezare da­
i 60 de minu- transpunînd astfel în viaţă şezări şi cetăţi dacice. Ele cică cunoscută. Sistemul terialele scoase- la iveala
adioprogramul tru şi se regăseşte în obiec­ sanitaro-antiepidemică din sarcinile ce revin sectorului reprezintă cea mai înaltă de apărare continuă îl gă­ în cursul cercetărilor de­
■ Magazin du- tivele şi măsurile tehnico-or- judeţul Hunedoara, care a monstrează cu pregnanţă
;,00 Hadiojur- ganizatorice ale ocrotirii să­ fost mai bine integrată în sanitar din documentele ce­ expresie a culturii mate­ sim pretutindeni în părţi­
trina cu nou- riale şi spirituale a daco- le de acces spre falnica re­ convieţuirea daco-romană,
izică uşoară ; nătăţii populaţiei pe anul ' dezideratul ocrotirii sănătă­ lui de-al Xlll-lea Congres al geţilor din secolele I î.e.n. şedinţă, dar cele ce im­ care, de ntlfcl, este ilustra­
magazinul fe- în curs. ţii, atit prin cunoaşterea in­ partidului. tă şi în necropolele de la
0 Unda ve.se- - I. e.n. Deşi răspîndite pe presionează prin imensita­
irietăţi folclo- Ne prezentăm la sărbătoa­ fluenţei factorilor de mediu un spaţiu geografic larg, tea lor şi sistemul de con­ Ginciş, Muncelu-Brad, pre­
Clubul arte- rea sănătăţii din acest an asupra stării de sănătate, Dr. RUXANDRA LUCIA putem distinge o serie de strucţie ie găsim la Pono- cum şi în aşezările rustice
1 Buletin de cu bucuria unor importante cit şi prin aplicarea măsu­ CLEPCE, de la Strei, Deva etc.
i Concert de puncte — Costeşti, Blida- rici şi Tapae. Aici, la Ta-
16.-3 Alma- realizări în sectorul nostru rilor profilactice menite să directorul Direcţiei sanitare ru, Piatra Roşie, Feţele Al­ pae (Porţile de Fior ale Măreţele realizări ale
17,00 * 'arietăţi de activitate, ca urmare a promoveze sănătatea locui­ a judeţului Hunedoara be — care atrag atenţia Transilvaniei), cercetările strămoşilor noştri relevate
ă; 17,30' Tra-
2; 17,40 Mîn- prin caracterul de sistem arheologice de ultimă oră de ruinele monumentelor
românească ; şi unitate de construcţie au reuşit să identifice lo­ păstrate pînă în zilele
in de ştiri ; ce protejează marele cen­ cul unde în anii 86 e.n. şi noastre apar în toată splen­
citate ; 18,30 Vila moţilor a invins veacurile
dii ’8G ; 20,00 3 3 tru economic, politic şi 101—102 e.n. au avut loc doarea lor ca dovezi ale
; 20,20 La crîncenele lupte dintre daci unei civilizaţii avansate,
iclici" ; 21,00 şi romani, dată ce a des­ originale şi înfloritoare.
Rodiilor; 21,30 prin nepreţuitele ei lăstare — copiii
; 21,40 Şlagă- chis ceva mai tîrziu, anul
şlagăre 106 e.n., o nouă viaţă dc ADRIANA RUSU, *•*!
' Radlo- cultură şi civilizaţie, după arheolog, i
. oramic Cind intrafi in localităţi le alte 30 de perechi - pre­ monioasă inţelegere, cresc sistemul Imperiului Roman, Muzeul Judeţean Deva
35 1. dcă de din Ţara Moţilor, din orice ciza tovarăşa Emilia Ciu- copii mulţi; în respect şl
-24,00 Buletin parte veniţi, uitaţi-vă Ia blea, referent la comparti­ dragoste faţă de oameni,
casele oamenilor. Cele mai mentul stare civilă al con­ de meleagurile noastre, de
multe sint din lemn masiv, siliului popular orăşenesc. scumpa noastră Românie. meile care apelează la ser- T
dur. Pentru că dintoldeau- Eu le cunosc pe cele mai V-aş putea da nenumăra­ ; E C R A N viciile-colectivului de coa-*
na moţul a fost frate bun multe că lucrez de mulţi te asemenea exemple. feze, manichiuriste sau CI
cu lemnul. Şi a luat mult ani la starea civilă. Vă pot loan-Dănuţ Bera cu Mari- • I • Vreme caldă, primă- cosmeticiene (şefe de tu-*
din duritatea şi robusteţea spune că în următorul an nela-Domnifa Luţescu; a- ră, Ana Angliei şi Angela |]
Confruntare lui. Şi la chip şi in lire, în de la căsătorie în cele mai mîndoi muncitori Ia uzina m vară autentică. O atestă şi Barb) întilnesc aici noul nu®
atria); Adela simţăminte. Dar şi din fru­ multe se nasc copii sănă­ de preparare ; Cornel-Vio- prospeţimea şi albul curat numai în ambianţa interi-1]
IUNEDOARA : al magnoliilor înflorite din
ipţii (Modern, museţe. De unde şi vorba toşi. Aproape 500 de nou- rel Spahiu şi Cabriela Be- • parcul Devei • Brigada de oarelor, ci şi în modul g
genda dragos- moţilor : „Frumos ca bra­ născuţi au venit pe lume nea, el ofiţer, soţia mun­ conştiincios de servire • în p
le I-II (Mo- dul !“. în 1985. Anul acesta va li citoare la I.M. Barza ; Mir- l mineri condusă de Ştefan unităţile şi instituţiile de ^
3); Superpoli- • Alba, de la I. M. Petrila,
ăra); Evada- Asemenea caselor tari, mai bogat. Avem înregis­ cea lonuţ cu Aurica-Mari- I care în cincinalul 1981-1985 învăţămînt din Hunedoara, ..
PETROŞANI: ridicate anume pentru traţi deja peste 130 nou- no Rusu, el inginer, ea centrul de recuperate, co-*
tării (Paring); a învinge şi o dăi­ născuţi, intr-o minunată funcţionară... întemeiate pe • a extras peste plan 175 000 lectore, achiziţii şi desfa- ®
— seriile I-II I tone de cărbune, a încheiat
>rie); Sosesc nui peste veacuri, sint dragoste şi profund res­ şi primul trimestru din noul cere din municipiu a am- tl
lâtoare (Uni- familiile moţilor, ale a- pect, provenind din fami­ plasat 500 de containere*
ENI : Destine cestor oameni aspri, dar lii la lei de trainic cimen­ • an şi cincinal cu o depă- pentru colectarea resturilor|î
(Cultural) ; Q - .C L H t.L L la 1 şire importantă a prevede-
Cu cărlile pe cu sullete calde şi deschi­ tate, cu mult prestigiu intre • rilor, de 9 000 tone cărbu- de hirtie. Păcat de efortu- ®
afărul) ; LO- se necontenit spre oamenii oameni, toate aşteaptă co­ I ne • La Hunedoara s-a rile materiale făcute, fiind-J]
' să ne mai buni, adevăraţi. Familiile păstrare a proporţiilor între pii, deşi cuplurile s-au unit că hîrtiile uzate ajung tot g
ierul); PETRI- • încheiat „Sâptămîna cultu-
tina nebunilor cu copii mulţi sint o tra­ băieţi şi fete. Dar să re­ abia anul trecut. Dar să I ral-sportivă a pionierilor", la platformele de gunoi, j]
ic); ANINOA- diţie niciodată tăgăduită ţineţi- că . numărul divorţu­ reţineţi că pe raza oraşu­ organizată de către Consi­ Chestie de educaţie ! * ^
îpioana mea la moţi. rilor este in continuă scă­ lui nostru avem peste 300 Harnicul colectiv al Brigă-„
ic); U HI CÂNI; liul Naţional al Organiza- zii drumuri şi poduri Deva *
■ acuză (Re- — Familii bine inclwgate, dere la noi, ca şi cel al de mame cu 3, 4, 5, 6, 7 I ţiei pionierilor, care a a-
\D ; Sper să întemeiate trainic, pe dra­ avorturilor, al familiilor Ia­ şi chiar 8, 9, 10 copii, care • tras la start aproape 12 000 lucrează la betonarea ui- *
dem (Steaua goste şi adevăr, pe cinste ră copii sau cu unul singur. beneficiază de însemnate timilor metri din tronsonul t
7ABARZA: A- şi respect niciodată trăda­ — Prin toate mijloacele l de purtători ai cravatei ro­
.il); ORAŞTIE; ajutoare băneşti din par­ şii cu tricolor • O informa- rutier DN 66 A, km 15—30*
e mai vedem te, cu copii mulţi, sănătoşi noi venim în sprijinul fami­ tea statului, işi cresc bine • ţie utilă pentru conducăto- - importantă arteră pentru l
iua ,.Z‘ (Fla- ca cremenea munţilor sînt liilor tinere - continua copii. Rodica David are 8 transportul cărbunelui ex- *
EOAGIU-BAI : nenumărate la moţii noştri ideea tovarăşa Elena Boz- copii, Rodica Mariş - 3, 1 rii auto : după staţia „Pe-
ăpadă (Casa • co" din Deva (str. Horea) tras din cariera Cîmpu lui j
i ; HAŢEG : — ne spunea la primăria doc, secretarul biroului e- multe altele. Repet, toate • şi la staţia similară din Neag • La 1 * aprilie, la g
mioarelor (Da- oraşului Brad un om al lo­ xecutiv al consiliului popu­ sînt mame tinere, îamilii cariera Cimpu lui Ncag au ^
îl ; Mireasma cului. Mare ruşine este să lar orăşenesc. Li se asigu­ I Brad a fost pusă în func-
ii; CALAN ; tinere, frumoase. • ţiune o instalaţie automată fost deschise două cursuri
itni Roma — auzi de divorţuri în fami­ ră prioritar apartamente, ...Moţii au avut dintot- I pentru schimbarea uleiului de calificare în meseriile •
(Casa do cul- liile acestor oameni ai locuri de muncă pentru deauna familii tari. Ei, toţi de excavatorist şi buidoze- *
VIERIA : Piclu munţilor. Nici despre ne­ soţii, ocrotirea sănătăţii laolaltă, au constituit de de motor • Un afiş cîşti- rist. Sînt înscrişi cîte 25 de S
ILTA : Muş- • gă tot mai mult teren la
vacantă (Lu- înţelegeri în familie nu se părinţilor şi copiilor se fa­ fapt, de milenii o familie 1 blocurile din cartierul „Au- participanţi la fiecare curs. ®
ELARI: Acor- prea vorbeşte. E ruşinos. ce în circumscripţii sanita­ puternică, de neînvins. Nu­ ® „Rolul familiei în orien- |
mstanţe ate­ In anii noştri, legea ocro­ re, la spital, in dispensare, mai aşa viţa neamului lor • rel Vlaicu" din Haţeg. tarea şcolară şi profesio- ^
lierul). [ „Spre cinstea locatarilor
teşte familiile, mai cu sea­ creşe şi grădiniţe; li se a dăinuit peste veacuri, a » de pe această scară, nu nală a elevilor" — a fost ^
mă pe cele tinere. Şi ase­ repartizează cu prioritate fost mai tare ca greutăţile , există nici un restanţier, tema unui interesant lec-
menea familii se intemeia- butelii de aragaz, se bucu­ şi nevoile, ca duritatea 9 toţi fiind cu plata la zi" torat cu părinţii, organizat #
ză cu sutele în liecare an. ră de alte înlesniri. Înte­ pietrei din munte. In anii — glăsuieşte afişul de la la Şcoala generală nr. 3
1
Ele aduc pe lume urmaşi meierea oficială a căsăto­ socialismului viaţa lor a scările blocurilor P 30 şi. Hunedoara • 56 de absoi- *
mulţi, zdraveni, care con­ riei poartă o puternică în­ cunoscut transformări de ® 1 D 2. Cit mai multe ase- venţi ai cursurilor de caii- I
i: Vremea va tinuă viţa neamului de pe cărcătură emoţională. Par­ neimaginat altădată. Ele
j cerul varia- I menea afişe... ® Aşa-nu- ficare organizate de Re- ®
.ul izolat vor aceste străbune meleaguri ticipă organele oficiale de­ sînt vizibile la tot pasul, în • mitele „laboratoare ale gionala C.F. Timişoara, în |
cu caracter de semeţie românească. semnate de lege, părinţi, casele oamenilor, pe chi­ l frumuseţii", ce s-au deschis profesia de magaziner co- ţ
însoţite de - Anul trecut au fost În­ tovarăşi de muncă, colegi purile şi in sufletele lor.
electrice. Vîn- temeiate in oraşul nostru de şcoală, prieteni, vecini. Mai cu seamă in sullete. 9 de curînd la parterul blo­ mercial, s-au prezentat ro- ^
:1a moderat cului nr. 5, de pe bulevar­ cent la noile locuri de *
Tem paraturile 147 de familii tinere, iar Există la noi o minunată Şi familiile moţilor cresc dul „Decebal", Deva, func- munco ; staţiile C.F. Sima-
ir Li cuprinse în perioada care a trecut continuitate a familiilor bi­ necontenit in împliniri, in
12 grade, iar ne întemeiate, care con­ bucurii... • tionează în condiţii optime ria-triaj, Călan-Băi, Deva, l
ie între 20 şi din acest an au spus ,,Da" 1 de confort şi eleganţă. Fe- Petroşani, Iscroni, Peştiş *
in faţa ofiţerului stării civi­ vieţuiesc in deplină şi ar­ GH. I. NEGREA l
Primăvaril.