Page 25 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 25
CAMPANIA AGRICOLA Di PRIMAVARA
Duminică - exemplară mobilizare de forţa
la plantarea cartofilor şi însămînţarea porumbului
Duminică — o autentică dului, la recenta plenară a rea însămînţării porumbu
zi de primăvară —, în toa C.C. al P.C.R. * lui, pe care o execută me
te unităţile din Consiliul C.A.P. Turclaş. Alexan canizatorii Dumitru Curo-
linie agroindustrial Orăştie dru Moldovan, şeful sec- lar şi Antonie Almăşan.
s-a muncit cu o exemplară — Cinci va începe însă
mobilizare dc forţe, într-o mînţarea porumbului ?
organizare ireproşabilă, la C.U.A.S.C. — Mîine, 7 aprilie. A-
efectuarea lucrărilor dc se- vem pregătite 25 ha din
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N zon pe ogoare. In raidul ORĂŞTIE cele 65 ha ce urmează să
' ’ • ' - ■ • * pe caic l-am întreprins le însămînţăm. Maşina este
prin câteva unităţi agrico pusă la punct, sămînţă şi
le din zonă am întîlnit nu ţiei de mecanizare, ne în erbicid avem.
Anul XXXVIII, nr. 8 831 MARŢI, 8 APRILIE 1986 4 pagini — 50 bani
meroase pilde de hărnicie făţişează activităţile clin Am fost la tarlaua unde
şi dăruire în muncă din ziua respectivă: se plantau cartofii. Se mun
partea cooperatorilor, me — Se plantează ultimele cea cu hărnicie, fără să se
in întimpinarea gloriosului jubileu al partidului canizatorilor şi specialişti suprafeţe cu cartofi, lucra piardă nici o clipă, efee-
care
o
pe
lor, hotărîţi să înfăptuias
efectuează
re
tuîndu-se o lucrare de bu-
că indicaţiile cuprinse în mecanizatorii. Florin Pie-
cuvîntarca rostită dc to nar şi Martin Vcre.ş. Con TRAIAN BONDOR
varăşul Nicolae Ceauşescu, tinuăm, de asemenea, pre
Trepte noi în dezvoltarea secretarul general al parti gătirea terenului în vede (Continuare in pag. a 2-a)
capacităţilor de producţie,
în viata oamenilor
în perioada ultimelor ză, in această perioadă, cu
două decenii, caic s-n ia toate forţele pentru înde
ci ustat pentru totdeauna plinirea şi depăşirea sar
în istoria patriei sub nu cinilor de plan, a angaja
mele de „epoca Nicolae mentelor asumate în între
Ceauşescu", unităţile pro cerea socialistă, pentru a
ductive de pe întreg cu întîmpina prin rezultate
prinsul ţării au cunoscut cît mai valoroase cea de-a
o dezvoltare vertiginoasă, 65-a aniversare a făuririi
PERIOADE multiplieîndu-şi fluxurile, Partidului Comunist Ro
DE PRODUCŢIE cucerind noi cote în creş mân".
RECORD terea eficienţei economice, — liste o trăsătură pro
î ntreprindereâ mecanică prie timpului nostru socia
• Din iniţiativa comi Orăştie constituie, în acest list evoluţia în paralel a
tetului sindicatului, co sens. exemplul cel mai ti omului şi a mijloacelor sale
lectivul Întreprinderii mi pic. De la o unitate mă de producţie. Acestea din
niere Hunedoara a decla runtă — cu producţia a- urmă, cam cu cît au cres
rat intervalul. 7—19 apri xată mai mult pe cerin cut ?
lie drept perioadă de ţele locale - a ajuns în
producţie record îş întîm- prezent o întreprindere re — Numai în cincinalul La. C,A,P, Xurda.ş fel"* plantat duminică ultimele suprafeţe cu cartofi.
pinarea gloriosului jubi prezentativă a economiei 1981—1985, capacităţile de
leu al partidului şi a Con hunedorene, cu un aport producţie ale I.M. Orăştie
au crescut do peste' patru
gresului U.G.S.R., anga- deosebit intr-o ramură de ori. S-au dezvoltat cu pre Ample acţiuni de masă pe terenurile agricole,
jindu-se să obţină supli avangardă a industriei : cădere sectoarele calde,
mentar 2000 tone mine construcţia de maşini. ,.A- respectivul tradiţia jude
reu brut de (ier, 400 tone cest salt spectaculos — ţului nostru. Numărul lo ia gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor
fier in minereu marfă, 150 ne-a declarat sing. Alexan curilor de muncă a cres Paralel cu activitatea pe ginilor şoselei naţionale şi In toate satele comiînei
tone talc măcinat, 3 000 dru Muntcanu, şeful servi cut. în aceeaşi perioadă, de ogoare, în toate comunele d ru m urii or comu nale. Ilia au avut loc duminică
tone dolomită şi să re ciului investiţii — a fost 'cinci ori. judeţului au fost organi In comuna Beriu — cum acţiuni de masă. Circa 70
condiţioneze piese de posibil ca urmare a poli zate duminică ample ac ne spunea Ioan Mureşan. de cetăţeni din salul Bre
-
schimb in valoare de ticii economice înţelepte — Va rugăm să nomina ţiuni de masă la curăţa secretarul biroului execu tea Mureşană au curăţat
200 000 lei. promovate de secretarul lizaţi cîteva capacităţi noi tiv al consiliului popular 30 ba păşune, iar la cură
de producţie. rea pajiştilor naturale, ca
® Zile, săptămîni şi general al partidului, to — O forjă şi trei turnă nalelor şi şanţurilor, mar — Iu activităţile organizate ţarea Văii Bncea au fost
decade record au organi varăşul Nicolae Ceauşescu. torii (pentru neferoase, ginilor de drumuri, la gos pe păşuni şi fîneţe, în li prezenţi 35 dc cetăţeni din
zat şi comitetele_ sindica Noi am simţit din plin a- fontă şi oţel) — sînt obiec podărirea şi înfrumuseţa vezi ca şi ia cclc de gos sat. Numeroşi locuitori ai
lelor din C.S. Hunedoara, ceastă grijă, am beneficiat tive în premieră pe harta rea localităţilor. podărire şi înfrumuseţare satului Ilia au luat parte
E.M. Deva şi altele, din de însemnate fonduri pen unităţii. Au fost extinse şi — Astăzi — ne spunea a satelor au luat parte pe la punerea la punct a ca
care rezultă angajamen tru dezvoltarea capacităţi modernizate spaţiile de Liviu Cranciova, prima ste 600 de cetăţeni. Printre nalelor şi şanţurilor din
te mobilizatoare. Colecti lor de producţie, moderni prelucrare a metalului. rul comunei Tu’rdaş, avem cei mai vrednici: Ioan Cuieş, iar cei din Săcămaş
vul minei Deva a decla zarea tehnologiilor de fa Pentru îmbunătăţirea con organizate două acţiuni. Oostescu, Maria Murgoi, la curăţarea pajiştilor na
rat aprilie „Luna calită bricaţie şi introducerea ac diţiilor dc muncă şi viaţă Circa 70 de cetăţeni ai Maria Popa, Leontina Mi- turale. Alexe Mariş, vice
ţii şi eficienţei economi celerată. în toate sectoa au fost construite şi date hăiescu, Romulus Bodea preşedinte al biroului exe
ce", angajindu-se să rea rele, a progresului tehnic. în folosinţă o cantină, un satului Pricaz lucrează la ş.a. Ioan Cosor, deputat în cutiv al consiliului popu
lizeze o producţie marfă Putem afirma că şi oame curăţarea păşunii coope consiliul popular comunal, lar, aprecia că numărul
suplimentară în valoare nii au crescut împreună cu Discuţie consemnată de rativei agricole dc produc preşedintele C.A.P. Beriu, participanţilor la acţiunile
de 1,5 milioane lei. De întreprinderea. Avem un LlllANA PETRUŞ ţie. Alţi 60 de oameni din era sufletul acţiunilor ce ce au avut loc duminică se
asemenea, colectivul ma colectiv de muncă harnic satele Turdaş şi Spini aveau loc în satul de re ridică la aproape 200 de
relui combinat hunedo- şi puternic care acţionea (Continuare in pag. a 2-a) muncesc la curăţarea mar şedinţă al comunei. oameni. •
rean, care a declarat pe
rioada 7—13 aprilie „Săp-
tămîna hărniciei", s-a an 1 r imp de două zile, piciorul scenograf Aurel
gajat să dea peste plan / Petroşaniul a găzduit Florea (artă fotografică) au
300 tone de cocs meta Localităţile, unităţile, traseele arată ediţia a XV-a a Fes apreciat creaţia şi evolu
lurgic, 80 tone produse tivalului de muzică uşoa ţia zecilor de concurenţi,
distilate, 200 tone aglo ră, poezie şi fotografie cu reprezeniînd un număr în
merat, 200 tone fontă, aşa cum sînt gospodarii lor ... temalkă minerească - semnat de judeţe ale ţă
200 tone oţel Martin, 50 „Cintecul adincului". Ma rii, care şi-au disputat mult
tone oţel electric, 1 500 După ce am văzut ..poar şeaua, localităţile de la şo gestionarul restaurantului nifestarea, organizată de rîvnitele trofee. De cea
kg piese de schimb, să ta" de intrare a judeţului sea sînt primenite, curate. din Dobra, care coordonea consiliile judeţean şi mu mai mare atenţie s-a bucu
colecteze 160 tone fier dinspre Oradea şi Arad, Şi Continuăm acţiunile... ză şi activitatea popasulu : nicipal ale sindicatelor, rat lără îndoială concursul
vechi şi să efectueze de la Vaţa de Jos, cu în Ne oprim la primul „Po „Dumbrava". Totul trebuie
5 000 ore de muncă pa s tregul ei traseu pînă la pas turistic" de pe traseu, pus la punct aici: căsuţe,
trioticâ pentru înfrumuse ■ :\ Deva, am ajuns la alte la „Dumbrava". închis. grup social, servire, incin
ţarea locurilor de muncă două „porţi" principale: Urit. Paragină. Aspecte nu tă. Să ne putem prezenta „Cintecul adîncului“ —
şi a incintei combinatu Zam şi Lăpugiu de Jos. o dată Criticate. Tovarăşul cum se cere în faţa celor
lui. Am poposit mai întîi la Alexandru Voiculesctt, pre- ce ne vor vizita. argument pentru tradiţia
intrarea dinspre Timişoa Venim şpre Dobra. Lu
ACTIVITĂŢI ra, o arteră mult solicita crătorii de la drumuri au
POLITICO- tă. Răspunzător de toaleta Pe traseele turistice făcut cîte ceva pentru toa culturală minerească
EDUCATIVE ei estivală — Consiliul la început de sezon leta şoselei. Gospodarii lo
popular al comunei Lăpu calităţilor prin care trece
® Comitetul sindicatu giu de Jos. Tovarăşul pri DEVA — LĂPUGIU traseul, la fel. Dar mai au Consiliul municipal Petro de interpretare deschis so
lui de la Trustul antre mar Ioan Cîmpureanu pre DE JOS ŞI ILIA — foarte multe de pus la
priză generală de con- cizează : ZAM punct. Aviz consiliilor şani de educaţie politică liştilor de muzică uşoară.
strucţii-montaj Hunedoa- — Pe întregul teritoriu populare, lucrătorilor de şi cultură socialistă, s-a Ca formaţie de acompania
ra-Deva a iniţiat con al comunei noastre am des la drumuri 1 constituit intr-un serios ar ment a lost desemnai de
cursul gen „Cine ştie, făşurat acţiuni de curăţe şedinţele U.J.Coop. Hune- Ilia arată bine, dar poa gument al unei bogate tra data aceasta grupul vocal-
instrumental al Întreprinde
cîştigă" pe tema „65 de nie, de înfrumuseţare. De doara-Deva, prezent la faţa te să arate mult mai fru diţii culturale minereşti, ex
ani de la făurirea Parti fapt, în fiecare an, pe ra locului, ne spune : moasă. O comună care, ca presie tulburătoare a sen rii-miniere Vulcan, „Color"
dului Comunist Român". za comunei noastre toţi cei — Vom lua măsuri ur şi Dobra, cu ani în urmă sibilităţii creatoare şi in Laureat al Festivalului' n
• Comitetul sindicatu care au trecut, şi nu au gente pentru a pune la se număra printre cele terpretative, omagiu adus ţional „Cintarea Românie
lui din Combinatul side fost puţini, au avut cuvin punct acest prim popas de fruntaşe în bună gospodă muncii şi oamenilor Văii Membrii grupului, condus
rurgic Hunedoara a or te de apreciere. pe traseu, conştienţi că aici rire pe judeţ* pe ţară chiar, Jiului, minerilor patriei, dra de Şteian Abrădoaie, se
ganizat dezbaterea pe — Dar sînteţi de acord toţi cei care poposesc îşi trebuie să aibă aspiraţii gostei lor de ţară, pace, veri in pregătire cu ei în
tema „Iniţiativele munci cu noi că se poate mai fac o primă impresie de mai mari. lumină. şişi, s-au dovedit la lei de
toreşti - factor de stimu mult... spre judeţul nostru, despre Complexul de alimentaţie In cadrul festivalului, trei exigenţi cu concurenţii, lu-
lare a participării oame- — Fără îndoială. Tocmai ospitalitatea lui. publică şi cazare „Mureşul" jurii conduse de compozi
de aceea am pornit anul — Trebuia făcut mai de torul Horia Moculescu (mu MINEL BODEA
acesta tonte acţiunile mai mult... GH. I. NEGREA zică uşoară), scriitorul
\ Continuare în pag. a 2-a' j
devreme, mai insistent, —• Foarte adevărat — George Jărnea (poezie) şi (Continuare in pag. a 3-a)
I f !m AN — _ 9.ral
