Page 26 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

iOMANI A ® CEAUŞESCU • PACE in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului

DORINŢA NOASTRĂ, A TUTUROR cii de la „Chimica" Orăştie,
care producem o gamă largă Trepte noi în dezvoltarea
SĂ FIE PACE ÎN LUME de repere auto şi bunuri } ACTIVITĂŢI \ 20,00 Tc
de larg consum din mase \ POLITICO- ( capacităţilor de producţie 28,1' Te
Strălucitele iniţiative şi Îmi exprim deplina ade­ plastice, sinlem ferm hotâ- „V
acţiuni întreprinse pe plan ziune la ideile generoase riţi să urmăm indicaţiile iu­ i EDUCATIVE ţ (Urmare din pag. 1) — în primul an al ce­ lor
internaţional de preşedintele expuse in cuvîntarea secre­ bitului nostru conducător de ^ (Urmare din pag. 1) \ lui de-al 8-lea cincinal tre­ 21,55 Tc
Republicii Socialiste Româ­ tarului general al partidului, partid şi de stat, să reali­ bloc de locuinţe, un cămin buie să realizăm, cu şan­
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zăm ritmic produsele de pentru nefamilişti cu 31G tierul în regie proprie, un
Ceauşescu, pentru oprirea in Declaraţia-Apel a F.D.U.S. care economia naţională are nilor muncii la îndeplini­ locuri ş.a. Avem în execu­ volum de lucrări de peste
cursei înarmărilor şi crearea şi Declaraţia Marii Adunări mare nevoie. Putem raporta rea sarcinilor de plan şi ţie o centrală termică, atît 10 milioane lei. Menţionez
unui climat de destindere, Naţionale adresate parla­ cu îndreptăţită mîndrie că a angajamentelor asuma­ pentru nevoile unităţii, cît că am cîştigat deja un a-
înţelegere şi largă colabo­ mentelor ţărilor de pe toate eforturile noastre se mate­ te în întrecerea socialistă şi ale oraşului. Centrala va vans substanţial do timp BUCU
rare intre toate naţiunile continentele, care evidenţia­ rializează, in cele trei luni Ia un înalt nivel tehnic folosi cărbune inferior, în la execuţia principalelor ilioprog
lumii exprimă voinţa unani­ ză in mod . pregnant hotări- trecute din 1986, in reali­ şi calitativ". loc de gaz metan. obiective cu termen de 0,30 La
mă a întregului popor ro­ rea României de a face to­ zarea peste sarcinile de • „Sindicatele - fac­ — întreprinderea se im­ punere în funcţiune în agricult
jurnal;
mân. lată de ce astăzi, tul pentru înfăptuirea păcii plan a unei producţii marlă tor activ în promovarea plică din ce în ce mai mult 1986. Acest fapt ne permi­ 8.00 Re
cind aştern pe hirtie cu e- şi dezarmării, inalta respon­ in valoare de aproape cinci politicii de pace, colabo­ în existenţa oraşului în te să ne angajăm — în Curieru
moţie aceste rinduri,- pot sabilitate a preşedintelui ţă­ milioane lei. rare şi de înlăturare a care se află şi, implicit, în cinstea gloriosului 'jubileu Buletin
spune cu tărie că sint min- rii noastre faţă de destinele Susţinem din adincul ini­ pericolului unui nou răz­ viaţa judeţului, a ţării I al partidului — să aducem pundeir
10.00 1
dră că trăiesc in România, omenirii. milor noastre noua iniţiativă boi mondial" a fost titlul Este o altă caracteristică a mai aproape, cu circa o 10,05 M
tara care prin glasul con­ Pacea este voinţa noas­ de pace a României şi ne expunerii ţinute în faţa epocii măreţe pe care o jumătate de lună, acţiunea 10,40 M
ducătorului ei înţelept a fă­ tră, a tuturor. Numai bu- exprimăm convingerea că lucrătoarelor de la între­ trăim. Ce rezultate puteţi de montare a utilajelor în etnogra
Buletin
cut din nou cunoscut tu­ curindu-ne de ea putem toate naţiunile lumii îşi vor prinderea de tricotaje raporta la timpul prezent ? spaţiile noi de producţie. Mierofo
turor naţiunilor europene, trăi pe Pămint, putem spori uni eforturile pentru a de­ Petroşani, organizată de 11,35 1
1 urnii întregi, dorinţa noas- zestrea de valori create in termina dezarmarea nuclea­ comitetul sindicatului din Buletin
buna r;
'ră de pace, de a se pune anii socialismului, putem a- ră, pentru a impune pacea. unitate, în colaborare cu moara
capăt înarmărilor nucleare, sigura copiilor noştri un ANICA POENARU, casa municipală de cul­ Avanpr
de a se trece neintîrziat la viitor fericit. Eu şi, împreună operatoare mase plastice, tură. 13.00 D
Buletin
dezarmare. cu mine, toţi oamenii mun- I. C. Orăştie Clubul
• Activul sindical de Ratliojt
la întreprinderea minieră gazeta
Lupeni, un important nu­ Sfatul
VREM SĂ CONSTRUIM ÎN PACE, Pămint. Vrem să iinalizăm măr de fruntaşi în între­ Buletin
PENTRU PREZENTUL SI VIITORUL acest important obiectiv, in cerea socialistă şi cadre teze
1921—1»
care ţara a investit milioane tehnico-inginereşti din a- politică
NOSTRU FERICIT de lei, în cele mai bune cea^lă mare unitate au (Imami:
condiţii, să muncim in pace, participat la dezbaterea ţii noa
ţa
radi
Nouă, constructorilor hidro- popor, cerind să fie pace, rii : *
fără apăsătoarele ginduri ale „întrecerea socialistă şi
energeticieni ni s-a încre­ linişte, bună înţelegere şi izbucnirii unui război distru­ iniţiativele muncitoreşti — 18,20 Re
dinţat o misiune de mare colaborare in lume. Susţi­ în sprijinul realizării sar­ iă radi<
mental
•ăspundere, aici, in Munţii nem din adincurile inimilor gător. Este adeziunea noas­ cinilor de plan". dreptul
Retezat : construirea uneia noastre noile iniţiative de tră fierbinte, de nestrămutat • Clubul „Siderurgistul" ce 1 ;
1
dintre cele mai mari hidro­ pace, cu otita inflăcărare faţă de vibrantele chemări din Hunedoara găzduieş­ Ştiri; an
rea
centrale de pe riurile inte- exprimate de iubitul nostru exprimate de iubitul nostru te zilele acestea o im­ lui; 1
noare ale ţării. A trecut conducător, tovarăşul Nicolae conducător, cunoscut şi a- portantă masă rotundă Pentru
mai bine de un deceniu de Ceauşescu, pe bună drepta­ preciat pe toate meridiane­ cu tema „Rolul maistru- goarea
20.00 n
cind muncim aici şi momen­ te cunoscut în lume ca un le Pămîntului pentru neo­ ui în producţie şi în e- Menior
tul pornirii şuvoiului de pu- vajnic apărător al păcii, ca bosita sa activitate pe tă- ducarea tineretului". mân est
'ere electrică se apropie cu un mare erou al păcii, în­ rîmul păcii, pentru înţele­ dv. ;
oră; 2:
’iecare zi de muncă. De aici, ţelegerii şi coexistenţei paş­ gere intre toate popoarele Rubrică realizată Fabrica «Ic încălţăminte „Corviiuil“ din Hunedoara. Lă­ zicală;
deci, ţara va primi energie nice pe planeta noastră. cătuşul mecanic Ileana Bronz a obţinut „argintul" în între­ tln de
lumii. cu sprijinul cerea socialistă pe atelier. Aspiraţiile sale vizează însă lo­
electrică pentru forţa ei Ca om al muncii la o pu­ 0 Ing. C-TIN BĂRBULESCU, Consiliului judeţean cul întîi, ţiniud seama de priceperea cu care efectuează
ndustrială in plină dezvol- ternică citadelă de lumină proiectant al sindicatelor fiecare intervenţie la maşinile repartizate pentru întreţi­
şi forţă pentru ţară am trăit nere şi reparaţii. foto NICOLAE GHEORGHIU
'are, pentru nevoile noastre T.A.C.H. Rîu Mare-Retezat
’.ilnice. De sus, de la baraj alese clipe de emoţie şi
mîndrie patriotică luind cu­
si pină la Haţeg, Rîul Mare noştinţă de noile idei expri­
este asaltat de constructori. DEV/
mate de preşedintele ţării tria);
°esle tot ei muncesc in plin, noastre in magistrala cuvin- bilă p
oentru a da ţării cit mai re- tare rostită la Plenara Con­ CAMPANIA D E P R I M Ă V A R Ă HA: C
(Modei
oede energie electrică. Vrem, siliului Naţional al F.D.U.S., ţie de
dorim să muncim in linişte în Declaraţia Marii Adunări dern -
(Flăcăi
şi pace, să durăm această Naţionale cu privire la A- tratere
cetate de lumină care să nul Internaţional al Păcii. Plantarea cartofilor şi însămînţarea porumbului TROŞA
Propunerile clare, construc­
asigure ţării, acum şi in vii­ tre —
tor, forţă, să dea un plus tive, cuprinse in cuvîntarea ring);
preşedintelui ţării noastre se iembri
ie tărie vastei opere de înscriu ca o nouă şi pildui­ (Urmare din pag. 1) în vederea semănării po­ tar, terenul a fost fertili­ viteză de 10—12 ha pe zi, dată (
construcţie socialistă. toare dovadă a grijii faţă rumbului. Au fost discuite zat şi pregătit grădinăreş- aşa că pînă sîmbătă, dacă Licitaţ
CAN:
lată de ce constructorii de viaţa noastră, ca o con­ nă calitate. Cooperatorii pînă acum 15 ha şi ar pu­ te, ceea ce ne face să spe­ vremea ne va permite, rul);
a-
semănatul
începe
tea
(Miner
hidroenergeticieni din Rete­ tribuţie concretă de cea mai Maria Bradea, Aurelia A- cestei culturi. în acest răm într-o recoltă bună. vom finaliza lucrarea pe O um
zat, asemenea tuturor con­ mare valoare la oprirea dam, Magdalena Chiş, E- scop, însă, S.M.A. Orăştie C.A.P. Orăştie. în tar­ cele 91 ha planificate. (Munc
laua
„Drumul
Pricazului",
Ostatic
structorilor României socia­ cursului atit de periculos al milia Vlad, Ioan Lupşor trebuie să pună la dispo­ mecanizatorii Gheorghe Tat, Terenul era bine pregă­ BRAD
ş.a. făceau o atentă sorta­
liste, îşi unesc glasurile şi înarmărilor, la salvgardarea re a cartofilor, astfel că ziţia unităţii o instalaţie Viorel Adam şi Ioan tit, sămînţa se încorpora roşie);
în sol în bune condiţiuni.
cugetele cu ale întregului păcii, civilizaţiei, a vieţii pe maşinile funcţionau ire­ de erbicidat. Amăriucăi pregăteau tere­ Maşina de semănat era da (
I-II (I
proşabil. C.A.P. Căstău. O puter­ nul, iar Vasile Dumitru reglată în aşa fel îneît să trai
C. A. P. Pricaz. Lenuţa nică mobilizare de coope­ semăna porumb. Lucrarea asigure o densitate de GIU-B
modă
Buriţesc, Sofica Martin, ratori la sortarea şi plan­ era coordonată îndeaproa­ 75 000 plante la hectar. Se tură);
Localităţile, unităţile, traseele Marioara Davidesc, Maria tarea cartofilor. Printre cei pe de Constantin Petec, in­ lucra intens, urmărindu-se ţie m
BRAZ
Mateş, Miron Davidesc, mai harnici, Gheorghe Sfî- ginerul şef al cooperativei, să se semene pînă la mar­ flori;
arată aşa cum sînt gospodarii lor... Marica Cazan, Ileana Pop, ru, Ilie Fleşer, Traian Su- şi brigadierul Ioan din Murg. ginea tarlalei, ca toate ale tir
Talpcş
Oprean
ciu,
şi
O-
tură);
Unitatea
agricolă
fie încorporate
boabele
să
Victoria Stanca ş.a. — în
total circa 30 de coopera­ mulţi alţii. răştie s-a numărat printre în sol la adîncimea optimă. pârtie.
(Mure
(Urmare din pag. 1) sîntem datori nu doar să-l tori, coordonaţi de Ioan — Astăzi — ne spunea primele unităţi din judeţ în finalul raidului nos­ dorin'
păstrăm, ci să-l întărim. Barb, preşedintele unităţii Dorin Bibolaru, inginerul care au început însămînţa­ tru l-am rugat pe Nicolae GHEL
este bine pregătit să-şi pri­ Pentru aceasta, după cum — sortau şi încărcau în şef al cooperativei —, în­ rea porumbului. Discutăm Crăciun, inginerul şef al Grame
mească oaspeţii. Responsa­ vedeţi, popasul este încă saci ultimele cantităţi de cheiem plantarea cartofi­ cu inginerul şef al unităţii, Consiliului unic agroindus­
bilul Mircea Bota, cu lu­ un adevărat şantier. Pînă tuberculi, iar mecanizato­ lor. Mecanizatorul Ioan care ne spune: trial Orăştie, să ne vor­
crătorii clin colectivul său, cel tîrziu la 15 aprilie a.c., rul Nicolae Georgescu bească despre modul cum
ajutaţi de conducerea „faţa" lui va fi alta, cea Cioriţă a efectuat o lucra­ — Am început de sîmbă- a luat startul, cum este or­
C.P.A.l»!. Ilia, preşedinte frumoasă. planta cartofi. Vasile Bota, re de foarte bună calitate. tă semănatul porumbului, ganizată şi se desfăşoară a-
ioachim Roşea, s-au gîndit Cum, la cele spuse s-au Ioan Mureşan şi Loghin Am mers cu o densitate iar pînă diseară vom rea­ ceastă importantă lucrare Nun
pînă la cele mai mici a- asociat şi tovarăşii Victor Ţîndiri.ş pregăteau terenul de 70 000 cuiburi la hec­ liza 20 ha. Mergem cu o a campaniei agricole de tragci
mănunte. Aşa că lingă o Balint, primarul comunei primăvară. 1986 :
bună aprovizionare şi ser­ Zam, Frederich Bogoroş, — Semănatul porumbu­ Ext]
vire, se alătură o cazare şeful unităţii, noi ri-avem lui a început la C.A.P. O- Ext]
pe măsură, toate însem- decît a le consemna an­ ră.ştie, Orăştioara de Sus, 25.
nînd, în fond, o invitaţie gajamentele. Lucruri de Beriu, Dîncu Mare, Orăş­ lîx'.r.
la frumosul şi modernul pus la punct mai sînt mul­ tioara de Jos şi Comple­ Fon
•omplex „Mureşul" Ilia. te. Dar cu nişte oameni xul de vaci din Beriu — 683 45 -
Trecem prin satele co- inimoşi, cum sînt lucrăto­ ne-a spus interlocutorul.
nunelor Gurasada şi Bur- rii unităţii, gospodarii co­ Toate unităţile şi-au asigu­
juc. La Gothatea. Cîmpuri munei, se pot rezolva cît rat cantitatea de sămînţă
Surduc, Tătărăşti, gospoda­ mai repede, cît mai bine necesară şi o mare parte
rii au dat faţă nouă gar­ şi frumos. din crbicid, cele 21 ma­
durilor. pomilor, şanţuri­ ...Venim spre Deva. şini de semănat sînt pre­
lor şi podeţelor. Mai sînt Transmitem observaţiile gătite, li s-a făcut proba Pen
şi dintre cei care încă n-au noastre tuturor autorităţi­ cu boabe. Vom urmări să fi ca
făcut nimic. Nu-i numim. lor locale din comunele realizăm zilnic o viteză de cerul
Se vor recunoaşte ei. prin care am trecut: Ve- cel puţin 10 ha pe ma­ sufla
Poarta de intrare în ju­ ţel, Ilia, Dobra, Lăpugiu şină. Considerăm săptă- silică
km/o
deţ de ia Zam. Parcarea, de Jos, Gurasada r Burjuc, mîna aceasta hotărîtoare perat
pomii, şoseaua, panourile Zam. Că semnalele noas­ pentru însămînţarea po­ cupri
de, i:
toate sînt ca noi, ca de tre au fost recepţionate şi rumbului. Toate forţele u- 20 şi
primăvară. Dar popasul ? înţelese bine, nu ne în­ mane şi mecanice sînt mo­ ridic;
Cunoscutul „Popas turistic" doim. Nici de dorinţa lor bilizate la această lucrare
La
Zam ? Cum şi aici nc-am de a face din arterele Zam şi ne propunem ca pînă fi li­
reîntîlnit cu tovarăşul Ale­ — Deva şi Lăpugiu de Jos duminica viitoare să o în­ vada
xandru Voiculescu, îi dăm — Deva unele dintre cele cheiem în linii mari pe mode
cuvîntul: mai frumoase din judeţ. cele 1 400 ha planificate, de 4
— Popasul de aici are Pentru că e pe deplin po­ acordînd o maximă aten- scoto
un bun renume, pe care sibil ! — 1! J- " .