Page 29 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 29
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU — EPOCA
MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
Geoagiu - comună ce se înalţă
viguros pe coordonatele
devenirii socialiste
flRMN fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C
Cu cele 11 sate ale sale, le Geoagiu, Aurei Vlaicu
In care trăiesc peste 7 200 şi Cigmău, cu aproape 1000
r » m i de oameni, comuna Geoa de membri cooperatori, a
giu este una dintre cele căror avere obştească se
mai mari şi mai reprezen ridică la 35 milioane lei.
Anul XXXVIII, nr. 8 832 MIERCURI, 9 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani tative unităţi administraliv- Tot aşa au sporii şi pro
) j teritoriale rurale din jude ducţiile, Îndeosebi in cei
\ MANIFESTĂRI
ţul nostru. Datorită şi fru peste 20 de ani trecuţi de
j OMAGIALE j moasei staţiuni balneocli la Congresul al IX-leo al
materice care funcţionează partidului -
perioadă
in
1 CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ l • SPECTACOL „65 de\ pe raza comunei, Geoagiu care Şi agricultura, lm ~
< ani — partid glorios" a l este astăzi un nume cu preună cu celelalte ramun
1 fost genericul spectacolu- noscut nu doar bunedore- economice, a cunoscut pro
Neintirziat, cu toate forjele, ^ lui omagial, susţinut de ) nilor, ci şi unui mare nu funde translormări înnoi
măr de cetăţeni din toate toare, inscriindu-se in di
i elevii Liceului pedagogic l
namica dezvoltării şi pro
I D ev a. Au evoluat, i zonele ţării. Dar forţa co - gresului multilateral al pa
ascensiunea
ei
munei,
la insămînţarea porumbului! ţ intr-un emoţionant spec- 1 din ultimele două decenii triei -, astfel că de ia o
1 tacol, corul de voci ^
/ egale al liceului, laureat t mai ales — pe coordonate producţie globală de 4
le dezvoltării socialiste iz milioane lei in 1968, aceas
IV inginerul şef al C.A.R. Gavrilă Sălvan, Ion Asi- Din cele 25 ha prevăzute 1 in „Cintarea României", / vorăşte din dărnicia pă- ta a ajuns la finele anu
Deva. Sorgiii Sbuchea, l-am mionesei. Ion Rezeanu şi a fi plantate cu cartofi la i (dirijor prol. Ch. Bercea), ) mintului, din hărnicia oa lui trecut, in cele trei coo
intîlnit în tarlaua „Lun Ion Stanciu. Şi ci acordau C.A.P. Cristur, s-au pus 'i corul claselor ll-IV (diri- l menilor şi vocaţia lor, perative, la 30 milioane lei.
că". undo so plantau carto mare atenţie calităţii lu tuberculii în pămînt pe 1 /or înv. Eliza Lascu), mon- 1 consolidată pe o milenară Răminind tot la econo
fii po ultimele hectare. crului, în condiţiile înca 16 ha. In „Luncă" executa ) tajele literar-muzicale ale ) tradiţie, de lucrători ai o- mia preponderent agrara
„Pînă la prînz incheicm drării în vitezele planifi erbicidarea griului meca t claselor a V-a A şi B, L goarelor. Şi, intr-adevăr, a comunei Geoagiu, tre
plantatul cartofilor pe toa cate. loan Călmăţui, şeful nizatorul Mihai Boacă. .' (conduse de prol. Szekely i factorul principal al dez buie să relevăm că pe ra
te cele 30 ha planificate. secţiei de mecanizare, pre Pînă marţi seara el înche ) Maria şi prol. Maria Ciu- J voltării comunei in ansam za comunei funcţionează
Nu pot decît să fiu mul ciza că cei patru vor ro iase lucrarea pe mal mult l maşu), formaţiile de dan- ţ blul ei a fost şi a rămas astăzi, in afara celor trei
ţumit de modul în care a tunji la 100 ha suprafaţa de 30 ha din cele 150 cul / suri populare şi moderne t munca pămintului, creşte ferme zootehnice ale coo
executat lucrarea mecani terenului pregătit pentru tivate. Şi la Cristur erau 1 ale claselor l—IV şi nu- } rea animatelor, deci agri perativelor agricole de
zatorul Nicolae Lupuţ, unul însăinînţare. mobilizate forţe însemnate \ meroşi recitatori, inter- ) cultura. Şi aici, ca in ce producţie, o lermă de creş
dintre cei mai buni spe O altă lucrare care se la pregătirea terenului pen i prefi vocali şi instruirea- l lelalte sate din judeţ şi din tere a porcilor, una psn-
cialişti ai secţiei la însâ- execută la C.A.P Deva tru insămînţarea porumbu l fa//, reuniţi in gind şi 1 ţară, aşezarea agriculturii tru vaci cu lapte a I.A.5.
mîntări De altfel. în a- este erbicidarea griului. lui. în tarlaua „La ma ţ sentimente. ) pe baze socialiste, cu tot Simeria, o fermă de P ■
ro
rreste zile, toţi mecaniza Pînă ieri, mecanizatorii Va- gazie", o formaţie de trei ce reprezintă acest fapt, a ducere a Ilarilor de hu
torii, cooperatorii şi spe sile Bob şi Gavrilă Miti- tractoare cu discuri, la vo ) • EXPOZIŢIE DE CAR- j condus la creşterea an de mei, o puternică staţiune
cialiştii clin unitatea noas toanu. care, împreună ' cu lanul cărora se aflau me \ TE SOCIAL - POLITICĂ. I an a producţiilor medii ia de mecaniza e o a9 dcu/tu-
(
sindicatului )
Comitetul
tră, membrii consiliului de inginera Maria Căluşcru, canizatorii Marius Ilălă.ş- j T.A.G.C.M. Deva, in co- ţ hectar, a numărului de a- rii cu 8 secţii şi Staţiunea
conducere sîntem angajaţi şefa [armei vegetale, se v laborare cu clubul „Con- \ nimale, la întărirea averii de cercetare şi producţie
cu hotărîre pe ogoare aflau la erbicidat în tar MIRCEA CRIVĂŢ } stfuctorui“ au inaugurat i obşteşti, deci la bunăstare pomicolă - unitate pilot a
aşa cum ne cerea secreta laua „Cioroane". au efec 1 suita de manilestări po- > şi progres pe toate planu pomicultura bunedorene, a
rul general al partidului, tuat lucrarea po 70 ha. (Continuare in pag. a 4-a) ţ litico-educative dedicate ţ rile muncii şi vieţii. cărei suprafaţă cu livezi a
t o v a r ă ş u 1 Nicolae i gloriosului jubileu al 1 - In anul 1953, cind 50 crescut de la 76 ho, in
Geuuşeseu. si- în -Cjuvîntu- ) partidului prinlr-o expo- J de lamilii din Geoagiu 1965, la 806 ha m acest
rea la recenta plenară a 1 ziţie de carte social-po- i s-au unit, iniiinţind prima an. bacă mai aaaugam.
C. C. ăl P.C.R. — pentru a ( litică, organizată la bi- ) cooperativă agricolă de aici şi contribuţia substan
menţine vitezele zilnice i blioteca din cadrul cămi- ) producţie - arăta loan ţială pe care şi-o aduc şi
programate şi a executa ) nUlui de nelamilişti nr. 1. I Necşa, primarul comune gospodăriile cetăţenilor din
lucrări de con mai bună ( Sint expuse lucrările se- ! - averea acesteia se con satele necooperativizate -
calitate, menite să ducă la i cretarului general al parti- 1 stituia din 48 ha de teren, din cele 4 800 bovine, 8 70C
obţinerea unor recolte cit I dului, tovarăşul Nicolae ( doi boi şi 144 de oi. As
mai bogate. O dată cu în ) Ceauşescu, apărute in i tăzi, in comuna noastră a- M1RCEA LEPADATU
cheierea plantării cartofi l cele 28 de volume „Romă- 1 vem trei cooperative agri
lor, chiar de mîine dimi I nia pe drumul construirii ţ cole de producţie in sate (Continuare în pag. a 3-a)
neaţă (azi n.n). vom ) societăţii socialiste mulţi- l
trece cu toate forţele la ţ lateral dezvoltate", pre-
1
lateral dezvoltate", pre- - /
semănatul porumbului, / cum şi cele din
cum si cele din seria seria i
unde in prezent pregătim I „Din gindirea social-po- ţ
patul germinativ" \ litică, economică şi lilo- i iNTBHlIÎ
în tarlaua „Canton", se l zolică a preşedintelui 1
aflau cu discurile în braz i României". (
dă, pregătind terenul pen (Pagina a 2-a)
tru porumb, mecanizatorii
„Ziua crescătorului de animale" ^Fiecare şi toţi împreună sîntem datori
In organizarea consiliu de animale, prinfre care
lui comunal de educaţie Petru Jurjoni, Aurel Saroni, să ne facem oraşul mai frumos
politică şi cultură socialis din Gura Bordului, Liviu
tă, la Lunca Cernii de Jos ŞtelonT, Ghecrghe Bcfabă în raidul pe care l-am tes, Francisc şi Tereza Szat-
a avut ioc o adevărată (Negoiu), Silviu Scroni, Ion efectuat duminică pe câte mary, loan Creangă, Dan
sărbătoare a vredniciei şi Mardan, Miron Neidoni, va străzi şi bulevarde din Brîncluşescu, Sofia Cră
talentului. Cei mai destoi Ion Coţolan, Axente Stăni- municipiul Deva, cum sînt ciun.
nici crescători de animale mirescu (Lunca Cernii de Liliacului, Carpaţi, Bălcbs- — Este o obligaţie a
din satele comunei, precum Sus), Ion Scorobete (Finti- du, în cartierul „Dacia", noastră, a locatarilor, o-
şi formaţiile artistice ale a- na), Marin Scorobete, Ion am constatat că, în cea mai bligaţie carc derivă din
cestor aşezări s-au intîlnit, Crăciunescu, Avram Lupu- mare parte, zonele verzi neţii să sape, sa semene loan Jurma, Remus Olaru, lege, să ne gospodărim şi
la Lunca Cernii de Jos, la lescu (Meria), Ionel Zepa din preajma blocurilor de iarbă, să cureţe zona ver- oameni ai muncii la ter
o educativă manifestare. In (Ciumiţa), Moise Stroia, Va- locuinţe sînt primenite, in de şi să plantezc tranda- mocentrală, pe locatarii ESTERA ŞINA
cadrul ,,Zilei crescătorului sile Scorobete (Lunca Cer trările din faţa scărilor, firi am notat pe Voi cu Victor Olaru. Maria Tullcoş,
de animale" organizate nii de Jos) şi alţii. -ti’otuarele şi aleile sînt Neagu, Iosif Brînduşesc, Leontina Tămaş, Ana Kcr- (Continuare in pag. o 3-a)
aici, primarul comunei, Un spectacol de aproape măturate, rod al eforturi
Solvi na Prejban, a relielat trei ore a intfegit sărbă lor celor mai conştiincioşi
ideile şi orientările cuprin toarea de la Lunca Cernii locatari care, din iniţiativă
se in cuvintarea tovarăşu de Jos, fiind, o autentică proprie, şi-au făcut un o-
lui Nicolae Ceauşescu la trecere in revistă a forma bicei din a face ordine ori
plenara lărgită a Consiliu ţiilor artistice înscrise in de cîte ori este necesar,
lui Naţional al Agriculturii cea de-a Vl-a ediţie a de a răspunde Chemărilor
privind creşterea producţiei Festivalului naţional „Cin asociaţiilor de locatari cînd
animaliere, ca cerinţă esen sînt solicitaţi.
ţială a infâptuirii autoapro- tarea României". O lăuda Do-a lungul bulevardului
vizionării teritoriale. Un bilă prezenţă artistică şi Bălcescu şi străzii Carpaţi
concurs gen „Cine ştie, repertorială au avut - a- n-am întîlnit la ora raidu
ciştigă" cu o problematică preciazâ Andreiu Scorobete, lui cetăţeni la lucrări de
privind creşterea şi Îngriji secretar adjunct cu pro gospodărire în faţa blocu
rea animalelor, — susţinut bleme de propagandă al rilor. Consemnăm totuşi
de elevi ai .şcolii generale comitetului comunal de ca impresionează plăcut în
din iocalitate şi ciştigat de partid - grupul vocal fe făţişarea spaţiilor florale,
echipajul condus de Eieo- minin şi brigada artistică aspectul general al trotu
nora lonescu - a fost deo din Lunca Cernii de Jos, arelor, al balcoanelor, semn
sebit de instructiv pentru obiceiul folcloric Măsura cil există o adevărată con
toţi participanţii. Au fost tul oilor" (Meria), grupul curenţă Intre asociaţiile de
dezbătute apoi sarcinile e- vocai şi montajul literar- locatari pentru frumos ş-i
conomice ce revin comunei muzical (Negoiu) şi forma civilizaţie. *
in acest an şi evidenţiaţi ţia de teatru cu piesa Cartierul „Dacia", asocia
cei mai destoinici crescă „Vaccin contra lenei" de ţia de locatari ru>. 21. în
tori de animale şi contrac la Lunca Cernii de Sus, jurul blocurilor se fac ul
tanţi cu statul. Peste 20 de formaţii promovate pentru timele lucrări la aranja
diplome au lost inminate faza superioară a întrece mentele florale. între loca
celor mai buni crescători rii. ’ tarii care au ieşit încă de
la primele ore ale dimi
