Page 30 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

20,00 Tel.
20,V Act
noii
20,30 Izbi
Em
şi «
20.50 Tril
I • * J
Roi
• l nov
Meseria se învaţă „din mers" Frumuseţea căutării rev
★ -
licc
fac
în secţia mecanică II, şină la alta, discută cu strung, piesa şi maşina 9 Odată recondiţionate, după modul în care au zintă numai avantaje. Să \ pro
late
clin cadrul Uzinei nr. 5 — cei care-şi însuşesc o se uită ' strîmb la tine". pompele locomotivelor tri­ fost executate: cel destinat nu-mi cereţi insă cifre sau m 21,05 Fiii
reparaţii şi piese de meserie ori o a doua me­ Tînărul ascultă cu inte­ mise la Depoul C.F.R. Si- probelor şi rodajului pom­ procente I Ce ştiu este că pat
Epi
schimb a C.S. Hunedoa­ serie, pune întrebări şi res, apoi încearcă singur • meria pentru efectuarea pelor de transfer motorină atelierul nostru acoperă în 21.50 Tel
ra, se acumulează temei­ nu de puţine ori tot el operaţia. Şi-i reuşeşte. ■ diferitelor lucrări de repa- şi ulei, primul ca vechime, totalitate cerinţele produc- * 2?, r 00 Inc
nic şi durabil o bună ex­ dă răspunsuri clare, ar­ Iar mulţumirea se citeş­ • raţii luau drumul Caran- deşi nu prea arătos, are ţiei. Adică facem aici pro- 1 mu
perienţă în pregătirea gumentate, pe care mun­ te pe ambele chipuri. Du­ 9 I sebeşului pentru a fi cen- totuşi o mare eficienţă. In be, reglaje, încercări, con- •

abia
şi re- i
şi
după
tricubate
schimb, cel mai nou - stan­
garnituri
fecţionăm
personalului muncitor. în citorii le recepţionează şi pă cum, cu mulţumire şi I aceea erau declarate apte dul pentru centricubat pom­ punem în funcţiune zeci de ©
colectiv sînt unii tineri le aşează cu grijă în de­ interes se ocupă de pre­ pentru o nouă viaţă. Tot pe de injecţie — este o ade­ pompe, robinefi, regulatoa- .
necalificaţi, care vor să-şi pozitul lor de noi acumu­ gătirea celor tineri şi pe drumuri, la Craiova sau vărată bijuterie. Celelalte re şi injectoare care înain-
BUCU
însuşească o meserie, iar lări profesionale. La fel strungarul Dumitru Pin- 1 Reşiţa, erau purtate şi re- trei standuri folosesc pen- te erau trimise la fierul dioprog:
1
alţii caro doresc să cu­ procedează maistrul prin- tilie, care stăpîneşte te­ • gulatoarele mecanice, pen- vechi. Mai ştiu că nu mai 6.30 La
noască şi alte profesii pe meinic brăţara de aur I tru incercări şi reglări, Iar umblăm în alte judeţe pen- • agricult
jurnal;
lîngă cea pentru care lîngă un puternic „Caru­ • in acest timp, locomotivele tru efectuarea acestor ope- I 8.00 Re’
s-au pregătit în şcoală. sel" şi împărtăşeşte cu , rărriineau imobilizate în Depoul C.F.R. raţii, ba mai mult, vin alţii • Curicru

Buletin
depou. Totul pină intr-o zi.
la noi să îi ajutăm. Le ex- .
Tuturor li se întinde cu C.S. HUNEDOARA plăcere din experienţa • I Să fie doi ani de atunci; S i m e r i a plicăm ce şi cum am fă- puiule in
generozitate mîna do a- sa celor care-1 solicită. cind cinci oameni — un in­ cut şi ne bucurăm cit sînt 10.00 I
10.05 Cî
jutor necesar. înţeleptul Avînd alături de ci giner (Petru Pienar), un de apreciate standurile . 10.30 D
proverb „Meseria este cipal Dan Ştefan, secre­ meseriaşi de clasă şi oa­ 1 maistru (Aurel Todeasă), noastre „mode in Simeria". Ic; 11,01 I
11.05
brăţară de aur" capătă tarul organizaţiei de meni de suflet, tinerii de • trei lăcătuşi (Lucian Doia, tru incercat şi reglat re­ Cinci oameni şi ale lor t piilor...
materializare, după cum partid din secţie, care la „mecanică II" învaţă I Ferencz Comboş şi Gheor- gulatoarele mecanice ale cinci standuri de probe, # 11,35 1
Buletin
pe bună dreptate spun parcă mai repede şi mai • ghe Lupu) — au hotărit locomotivelor electrice şi care ilustrează concret re­ Ştiinţa :
se apleacă neobosit, cu I schimbarea... macazului. robineţilor tip KD2 şi pen­ zultatul imbinării fericite Din co
unii, „numai dacă di mi­ tact şi înţelegere, asu­ solid meseria pe care tru presat şi vulcanizat 12,45 /
nă şi ochi de meseriaş şi şi-au ales-o ori în care 9 Astăzi se cheamă „atelie­ garnituri din cauciuc. Toa­ dintre cunoaşterea teoreti- * dio-tv.
rul de recondiţionat piese
dacă vrei cu adevărat să pra celor care descifrea­ se perfecţionează. Azi, în de schimb". „Dar, ne spu- te cinci sînt confecţionate că şi experienţa in mun- ' 3 00
ză tainele uncia sau mai
C
1
că. Cinci standuri, rezultat •
posezi această brăţară". • secţie se vorbeşte cu res­ • nea lăcătuşul Lucian Doia, exclusiv din piese şi apa­ al frumuseţii neastîmpâru- I 16,p., I
După cum tot adevărat multor meserii. Aceeaşi pect şi recunoştinţă de­ • la început nu a fost decit ratură recuperată şi recon­ lui, al preocupărilor pen- 9 Trageri
atenţie o acordă pregăti­
16,25 C
este şi faptul că „Nimeni spre meseriaşii mai vîrst- • o încăpere goală, în care diţionată. tru introducerea noului în | ncret;
rii profesionale a perso­ econom
nu s-a născut învăţat" I puteai întoarce locomoti- l-am solicitat lăcătuşu­ producţie, ce caracterizea-
nalului muncitor tînăr, nici, oameni cu inimă de E medicu
Deci, oricine poate învă­ • va. Acum, după doi ani, lui Lucian Doia să ne vor­ ză pe aceşti cinci ceferişti | de ştir
policalificării celor ce , aur, ca şi brăţara pe ca- . litico-ii
ţa, orice meserie se poate doresc, şi şefii de schimb, re şi-au însuşit-o cu mulţi i loc de intors nu prea mai bească despre avantajele simerieni — un inginer (Pe- © 1021 —
învăţa. Iar tinerii de la maiştrii, muncitorii cu ; ani în urmă şi pe care • este. Au rămas doar „că- pe care le prezintă aces­ tru Pienar), un maistru (Au- | dul —
a spiri
„mecanică II" învaţă. în­ mai multă experienţă I rările" care duc la cete te creaţii tehnice origina­ rel Todeasă), trei lăcătuşi • 17.30 P
o transmit cu generozi­ • cinci standuri aflate în do- le, extrem de necesare şi (Lucian Doia, Ferencz Gom- l
vaţă lîngă maşini, ajutaţi profesională. Nu .este lip­ pionier
tate celor tineri. Iar a- i tarea atelierului. Că aceste de valoroase. „Din mo­ boş şi Gheorghe Lupu). ® limbii
îndeaproape, cu migală şi sit de interes să, vezi cum ceştia o preiau cu inte­ • standuri au apărut pe ment ce am pornit de la I le seri
]
ştiri;
răspundere, de maiştri şi maistrul Dan Ioan expli­ res, „din mers", ducînd i rînd, in timp, se cunoaşte zero, tot ce se vede pre- M1RCEA DIACONU © D*.ţion:
ingineri, de oameni cu o că unui tînăr cum se as­ mai departe o experienţă, i% ini
lctm. c
bogată cultură profesio­ cute un cuţit do strung, o ştafetă, o frumoasă tra­ în timp
partidi
nală. Zilnic, inginerul pentru că, la „mecanică 20.00
diţie muncitorească.
Ghcorghe Haşegan. şeful II, se zice, „Dacă nu ştii gricult
sugesti
secţiei, trece de la o ma­ să-ţi ascuţi cuţitul de AUGUSTIN JUSTIN Un izvor de beneficii într-o
latele
preş;
în cei cîţiva ani de cîncl re, organizarea temeinică a tre. Anul trecut, de pildă, zicală;
tin de
a fost înfiinţat, sectorul de muncii şi, nu în ultimul cînd am realizat o produc­
industrie mică şi prestări rînd, constituirea ui»ui co­ ţie de 2,8 milioane lei, be­
servicii al C.A.P. Boş îşi lectiv de meseriaşi price­ neficiile obţinute s-au ri­
dovedeşte eficienţa, adu- puţi, conştiincioşi şi inte­ dicat la 260 000 lei.
cînd însemnate beneficii resaţi ca unitatea noastră Ce se execută în atelie­
pentru unitate. Profilat rul de tîmplărie al C.A.P. . W-
iniţial pe exploatarea şi să prospere. N-a fost u- iria);
prelucrarea masei lemnoa­ şor, dar în prezent putem Boş ? Se debitează zilnic, bilă (
se de pe terenurile coope­ spune că avem o bază tch- cu ajutorul gaterului, apro­ RA: (
(Mode
rativei, sectorul anexă nico-materială corespunză­ ximativ 14 mc material ţie d<
şi-a extins activitatea, c- toare pentru ce ne-ram pro­ lemnos şi se construiesc a- dern •
(Flacă
fectuînd şi prestări de ser- pus să facem. Astfel, a- telaje pentru cooperativele traterc
.vicii: construcţii de saiva­ agricole din judeţ. Astfel, TROŞ.
ne şi fînare pentru alte în anul trecut s-au făcut Ire —
ring);
unităţi agricole cooperatis­ aici 30 do căruţe. Planul iembr,
dată
te. Activitatea de bază ră- C.A.P. BOŞ pe 1986 este de 100 atelaje. ■Licitai
inînc însă cea de prelu­ De asemenea, se mai con­ CAN:
rul);
crare a lemnului. fecţionează pentru unităţi mării
„Pentru ca activitatea vem atelier de tîmplărie, socialiste din judeţ şi din LA: 1
(Mu m
să se desfăşoare în condi­ dotat cu un gater, două ţară (I.M. Hunedoara, C.S. SA: C
ţii de eficienţă sporită maşini tip universal de Hunedoara ş.a.) scări de (Mum
s-au depus eforturi susţi­ prelucrare a lemnului, mină, filtre de apă rezi­ Pisicu
lezat)
nute — preciza Ioan Torni, două circulare pentru re­ duală, box-paleţi, setun ţelc <
şeful sectorului de indus­ tezat, strung etc., atelier pupitre, vozuri, doage pen­ RAB»
(Mine
trie mică — în vederea do fierărie, spaţii de de­ tru butoaie ş.a. gen da
dotării corespunzătoare cu Trebuie să subliniem aici le I-
Aspect din secţia a 2-a maşini unelte de la Uzina de utilaj m i n i e r şi reparaţii pozitare şi uscare a lem­ centrî
Crişcior. Foto N1COLAE GHEORGHIU utilaje mecanice, crearea nului şi rampă de încăr- preocuparea constantă a GIU-1
spaţiilor de lucru necesa- care-dcscărcare. în întreg conducerii sectorului şi în­ gostei
de cu
sectorul se munceşte în tregului colectiv pentru va­ rajul
Cheia
1 A acord global. Fiecare din lorificarea superioară a ma­ Ultimi
sei lemnoase. Faţă de 2 000
dc ci
* io ioc de... „hei-rup cele patru echipe — una lei, cît reprezenta în 1982 Doi i
de
lemnului,
a
exploatare
reşul
două de prelucrare a lui valoarea unui metru cub rin ţel
Din punct de vedere al transportate pe scări, ma­ ponenţa constructivă, am pacitatea coliviei troliului în atelier şi una de pres­ de lemn prelucrat, la fi­ pARI
dimensiunilor, cuptorul de nual, în condiţii grele şi primit explicaţii din par­ este îndestulătoare, pro­ nele anului trecut ea a fOil
var al Întreprinderii de incomode. Repet: totul se tea ing. Gheorghe Orvas, porţională cu sarcina ma­ tări servicii în construc­ crescut la 2 860 lei. Iar
lianţi Deva poate li con­ petrecea in acest fel doar responsabil cu problemele ximă de 1 tf © Pentru des­ ţii — îşi cunoaşte planul
amintim că în
siderat un agregat mare pină acum, mai precis pi­ de reparaţii: „Mecanismul cărcarea materialelor, la de producţie care a fost dacă mai trecută din acest
perioada
şi complex. Îndeosebi, înăl­ nă în 1985. pentru ridicat materiale de fiecare cotă (în număr de defalcat pe luni. Pentru a
ţimea cuptorului se impu­ Anul trecut, „hei-rup"-ul înzidire are in componen­ cinci) există platforme de t folosi cît mai bine timpul an planul de producţie a
ne şi reprezintă o construc­ prilejuit de reparaţia cup­ acces prevăzute cu balus­ de lucru, în atelierul de fost depăşit cu 120 000 lei,
\ ţă: motor electric, ridicător trade • Înălţimea maximă PCI
ţie frumoasă. Dar, tocmai torului de var a fost de­ electrohidraulic, reductor tîmplărie se munceşte în atunci putem afirma că, meni
s „verticala" este aceea pe finitiv înlăturat: la propu­ de turaţie, limitator de la care ajunge troliul este două schimburi. Avem oa­ prin iniţiativa, hărnicia şi dă,
de 27 m. • Timpul de ri­
Unei
co­
\ care muncitorii nu o prea nerea directă a muncito­ cursă, frine, cuplaje etc. dicare a materialelor (cir­ meni buni, harnici şi pri­ priceperea întregului ma­ semr
cu
ales
îndrăgesc,
mai
interesul
colectivul
comparti­
prin
lectiv,
rilor,
\ ocazia reparaţiilor capitale. mentului proiectări - con­ Este important de menţio­ ca 340 tone, pentru o re­ cepuţi • cum sînt şefii de nifestat permanent de con­ terv;
fia
Gheorghe
\ De ce ? dus de ing. Ioan Căpîntală nat că o mare parte din paraţie capitală), pînă la echipă Victor Jalbă, Bănăţea- ducerea unităţii, sectorul inter
nu,
Avram
la 5i
aceste
componente
provin
\ - Cărămizile şi materia­ — a realizat un „Troliu din acţiunile de recupe­ nivelul frontului de lucru; Vesa, muncitorii Nicolae de producţie mică şi pres­ mini
sud-
i lele de înzidire — ne-a de­ pentru ridicarea materiale­ rare. Viteza de ridicare s-a redus de la 330 ore Costea, Constantin Diaco- tări servicii al G.A.P. Boş prin
de
Numele
lor
înzidire".
la 16,3 ore* © „Echipa"
clarat ing. Mircea Crişan,
grad
s şeful serviciului mecano- acestei noi instalaţii, care este de 20-23 m/minut, e- care participă la ridicarea nescu, Ion Herban, Con­ se menţine an de an la co­ iar
stantin Enache şi alţii. îm­
23 ş
energetic - se ridicau pi­ elimină efortul fizic al oa­ xistind şi o microviteză de materialelor este formată 1 tele rentabilităţii şi efi­
nă la cota 14,5 m, cu a- menilor, spune totul despre 5 m/minut". acum din cei doi muncitori i preună ne străduim să lu­ cienţei, fiind un exemplu La
jutorul unul plan înclinat. necesitatea şi menirea sa. Mai pot fi adăugate (şi care manevrează instalaţia. | crăm cît mai bine, mai e- şi pentru alte cooperative dă (
mod
merită s-o facem) alte cî- ficient, să obţinem rezul­ loca
In, ce priveşte realizarea
Apoi, pină la cota 22,9 m,
s tonele de materiale erau practică a troliului, corn- teva „amănunte" : • Ca­ MARIN NEGOIŢĂ l tate care să sporească be- agricole din judeţ. oră
de !