Page 31 - Drumul_socialismului_1986_04

, 8 832 • MIERCURI, 9 APRILIE 1986 Pag. 3

ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE

HUNE Larg caracter de masă mişcării artistice
AŞEZAREA CLIMATULUI DE PACE mii, cheamă la evaluarea O adevărată emulaţie grafic urmărit şi respectat o săptămînă a venit rîn-
realistă a situaţiei interna­ artistică s-a creat prin ac­ cu rigurozitate. dul formaţiilor artistice de
a f r.irco- ESTE O CAUZĂ SACRĂ A TUTUROR ţionale actuale, la acţiunea ţiunea „Scena vă aparţine" Acţiunea „Scena vă a- la liceul „Aurel Vlaicu" să
> num istă. OAMENILOR activă pentru reducerea e- care in fazele inferioare parţine" din actuala fază se afirme, ca, apoi, între­
le versuri fectivă a Încordării şi in­ ale ediţiilor Festivalului na­ de masă a Festivalului na­ prinderea chimică să im­
Deşi 1986 este proclamat de alte acte care sfidează staurarea reală in lume a ţional „Cintarea României" ţional „Cîntarea României" presioneze prin numărul
An Internaţional al Păcii de voinţa opiniei publice mon­ unui climat de pace, cola­ asigură permanenţă şi un a debutat la 24 Ianuarie mare de formaţii — 18 —
Comunist borare, înţelegere şi linişte.
• gintlire către Adunarea Generală a diale. Este vorba de conti­ larg caracter de masă miş­ cu formaţiile artistice ale şi calitatea repertorială şi
acţiune O.N.U., în lume au avut deja nuarea experienţelor nuclea­ Declaraţia-Apel a F.D.U.S. cării de interpretare şi de casei orăşeneşti de cultură interpretativă. De la for­
ră. loc acte contrare cursului re, manevre militare, a unor adresată partidelor şi orga­ maţia de fanfară la an­
ea poli- conflicte militare în alte zo­ nizaţiilor democratice, guver­ creaţie artistică. în cadrul înscrise în cea de-a Vl-a
tivă — spre destindere şi pace. In acesteia, unităţile econo­ ediţie a amplei întreceri a samblul folcloric „Romana",
mizator al cuvintarea rostită la recen­ ne, a stării de încordare ce nelor, tuturor popoarelor din mice şi instituţiile de pe muncii şi creaţiei. Monta- de la suitele de dansuri
multi- ta Plenară a Consiliului Na­ există în Orientul Apropiat ţările europene, din State­ la cele ale soliştilor vocali
patriei. raza oraşului îşi prezintă
rial. „Cei ţional al F.D.U.S., tovarăşul etc. le Unite ale Americii şi Ca­ potenţialul artistic propriu, şi instrumentişti, fiecare
inson“. Nicolae Ceauşescu atrăgea, Pe de altă parte, paralel nada, de pe alte continente momentul evoluţiei consti­ în fiecare vineri, moment a fost pregătit şi
(color) pe bună dreptate, atenţia, cu intensificarea înarmărilor este deplin justificată prin tuind o adevărată sărbă­ prezentat cu grijă. A ur­
că in primele trei luni ale faptul că pacea este indivi­ la Orâstie
progra- — şi influenţate de aceasta toare a colectivului respec­ mat, peste o săptămînă,
acestui an au avut loc eve­ — au loc înrăutăţirea situa­ zibilă, o cauză a întregii o- tiv. După Scena vă apar­ „SCENĂ VĂ întreprinderea „Vidra" cu
nimente grave care Îngrijo­ ţiei economice a ţărilor in meniri, are caracter univer­ ţine", formaţiile artistice şapte momente artistice,
rează Întreaga omenire. Con­ curs de dezvoltare, adîncirea sal, pentru că pacea nu din cîte două unităţi se în- APARŢINE" cu respect faţă de reper­
tinuă cursa înarmărilor, a- stării de criză dintre ţările poate avea trăinicie şi dura­ tîlnesc în întrecerea „Dia­ toriu şi interpretare, în al
cumularea de noi arme nu­ dezvoltate şi cele subdez­ tă paralel cu continuarea logului hunedorean", cele jul literar-muzical, ansam­ cărei spectacol brigada
cleare şi clasice, care lac voltate, in detrimentul aces­ cursei înarmărilor, cu exis­ mai bune fiind clasate pen­ artistică — laureată în e-
: fi,00 Ra- să crească pericolul de răz­ tenţa conflictelor militare şi blul de cîntece şi dansuri
limincţii ; tora din urmă. tru etapele superioare ale „Doina Mureşului", recita­ diţia precedentă — a fost
. zilei in boi. Or, toată lumea recu­ In faţa unui asemenea ta­ cu afirmarea ameninţării. De „Cîntării României". torii, dansul clasic, mo­ din nou punctul forte.
)0 Railio- noaşte astăzi că un nou răz­ aceea, apărarea păcii tre­ mentele de muzică tînără
, în ţari; boi mondial s-ar transforma, blou, încărcat de atilea tare, buie să se bucure de acţiu­ La Orăştie, în fiecare Aşadar, în acest an, în
isci; 8,10 România socialistă, prin gla­ vineri după amiază, scena s-au reunit într-un specta­ frecare vineri, la Orăştie,
ilor; 9,00 inevitabil, intr-o catastrofă sul lucid şi responsabil al nea unită a tuturor statelor casei de cultură aparţine col de aleasă ţinută artis­ scena a aparţinut unor. co­
9,05 Răs- nucleară, care ar duce la şi naţiunilor lumii. tică, dedicat evenimentu­
titorilor ; lichidarea a înseşi condiţii­ preşedintelui său, tovarăşul FLORIN N1CULESCU, unei unităţi economice sau lective (C.P.Â.D.M., şcoala
de ştiri ; Nicolae Ceauşescu, ca şi instituţii din oraş. Comite­ lui istoric aniversat. în generală nr. 2 cl. I—IV) şi
populare ; lor pentru existenţa vieţii pe preşedintele comitetului tul orăşenesc de cultură şi următoarea vineri, scena a va continua să fie gazdă,
socialis- planeta noastră. prin Declaraţia Marii Adu­ sindicatului minerilor
de ştiri; Pacea este ameninţată şi nări Naţionale adresată Iu- de la E.M. Deva ! educaţie socialistă (pre­ aparţinut întreprinderii me­ pînă în miezul verii, tutu­
iselul co- şedinte prof. Avram Lolea- canice Orăştie - ale cărei ror unităţilor economico-
bucuriei; formaţii au cules lauri în sociale („Plafar", spital,
c; 12,00 PACEA - ASPIRAŢIA SUPREMĂ noua revoluţie agrară, să nu) şi colectivul de con- precedenta ediţie a festi­
"i; 12,05 sporim rodnicia pămintului. i ducere al aşezămîntului de şcolile generale nr. 1 şi
XX: 12,25 A FIECĂRUIA DINTRE NOI valului - şi care, acum, 2, liceul industrial nr. 1,
ilclorului; Aşa cum aşteptăm ca sămin- I cultură (director Petru Pa- prin ansamblul „Cosînzea- casa de fete, cooperativa
ierft ra- ţa ce o punem in aceste vel) au întocmit un grafic na" a susţinut un specta­ meşteşugărească „ V i a ţ ă
e la 1 la Istoria patriei noastre re­ Păcii se constituie ca vibran­ zile in pămint să răsară şi
iri; levă un adevăr foarte limpe­ te chemări la pace, la cola­ cu prezenţa şi evoluţia fie­ col închegat, cu reale as­ nouă" etc) — cind va în­
■V. jr ; de: românii au fost Întot­ borare între popoare, la o- să crească viguros, vrem ca cărei unităţi şi instituţii, piraţii la noi titluri. După cepe „dialogul". Iar de la
al; 16,15 gîndurile şi speranţele de permanenţa activităţii artis­
îoexpres ; deauna oameni iubitori de prirea cursei Înarmărilor, la pace ale poporului nostru să
entru ti- pace. Au existat- şi momen­ eliminarea tuturor armelor tice la performanţe de
oordonate te cind strămoşii noştri au şi, in primul rînd, a celor rodească şi - prin tratative, prestigiu în „ C î n t a r e a
5 Sfatul prin Înţelegere intre popoa­ României" (Orăştia deţine
I Buletin pus mina pe arme, dar nu­ de distrugere in masă, la re - să eliminăm definitiv
nteze po- mai atunci cind alţii au vrut înlăturarea forţei şi a ame­ primul loc între oraşele ju­
8 Mai să le răpească pămintul, să ninţării cu forţa, la raţiu­ spaima de un nou război, deţului prin laurii cuceriţi
'86. Parti- teama de moartea atomică. în precedenta ediţie a fes­
ire fermă le distrugă fiinţa. După ce ne, — deziderate ale tutu­ Adeziunea noastră la Decla­
oluţiouar; i-au alungat pe vrăjmaşi, ro­ ror naţiunilor, ale tuturor oa­ tivalului !) nu e decit un...
Ic cîntece mânii s-au întors la munca menilor lumii. Ele cheamă raţia-Apel a Frontului De­ pas. Dar acesta este făcut
,40 Odă mocraţiei şi Unităţii Socia­ cu efort, de instructori şi
18.00 Ore- paşnică. Deci, dragostea de popoarele şi guvernele, for­ liste o vom susţine prin fap­
letin de pace este o caracteristică ce ţele progresiste, conducăto­ artişti amatori, cu dragos­
sta inter- sălăşluieşte de milenii in fi­ rii de state să acţioneze tele noastre de muncă, prin te, cu pasiune, cu dorinţa
* u*<uzi- sporirea eforturilor pentru a de autodepăşire, cu iniţia­
19.00 Bu- rea oamenilor acestor pă- ferm, prin fapte pentru un edifica o Românie tot mai
19,05 In minturi. Tocmai de aceea, climat internaţional bazat prosperă, o viaţă fericită pe tivă, într-o comuniune de j
.niversării magistrala cuvîntare a tova­ pe Încredere şi securitate,
10 Sport ; pămintul românesc. gînd şi faptă pentru mîn-
II ★ A- răşului Nicolae Ceauşescu, pe Înţelegere, pentru elimi­ GHEORGHE VINTILA, dria şi prestigiul oraşului \
21,00 Ca secretarul general al parti­ narea pentru totdeauna a
2.00 O zi dului, preşedintele Republi­ războaielor de pe planeta şeful secţiei de Olivia Armioni, de Ia I.C.O., o solistă cu reale per- lor.
>0 Rezul- mecanizare a agriculturii spective. Foto NICOLAE IOVESCU LUCIA LICIU
Pronocx- cii, la recenta Plenară a noastră, la stingerea foca­ din Sintandrei
urnă mu- Consiliului Naţional al Fron­ relor de război, pentru a sal­
,00 Bulc- tului Democraţiei şi Unităţii va Pămintul de la o catas­
Socialiste se bucură de a- trofă atomică ce ar distruge Facem oraşul mai frumos
precierea şi preţuirea între­ viaţa.
gii naţiuni. Cuvintarea con­ Cei ce muncim in agricul­ Oameni care
ducătorului partidului şi sta­ tură - alături de toţi cetă­ (Urmare din pag, 1) care i-am găsit săpînd pă-
tului nostru, Declarafia-Apel ţenii României — sintem ferm însufleţesc lutul mîntul, am notat cîteva
a F.D.U.S. şi Declaraţia Ma­ hotăriţi să traducem exem­ să no întreţinem atît ca­ nume: Mihai Mihu, Ion
ax (Pa- Voinea, Alexandru Lupu,
indezira- rii Adunări Naţionale cu pri­ plar in viaţă politica agrară Cu puţină fantezie şi produs cu peste 42 000 u- sele în care locuim, cît şi
JNEDOA- vire la Anul Internaţional al a partidului, să inlăptuim gust, o sobă din teracotă nităţi echivalente. cartierul, strada, dar. şi o Nicolae Popa. Dar, ar fi
fantastici responsabilitate civică a trebuit să fie mult mai
Dcclara- aduce in locuinţa omului Prin miinile lucrătorilor mare numărul locatarilor
> (Mo- o frumuseţe aparte, un organizaţi pe laze de fa­ fiecăruia dintre noi — ne participanţi la această ac­
.lo, taxi ! Geoagîu — comună spune loan Jurma, opera­
şerif ex­ grad sporit de confort. Ea bricaţie trec în fiecare zi tor turbine. ţiune şi mai cu seamă
il ; pe- împrumută ceva din liniş­ mii de calupi din argilă de — Sînt vicepreşedinta să fie sprijiniţi de cei care
fără zes- ce se îrtaSţâ voguros Crivadia şi Medgidia, în au construit şi administrea­
II (Pa- tea milenară a argilei şi asociaţiei de locatari —
i (7 No- (Urmare din pag. 1) Viaţa cuîiural-educativă a nisipului, elemente pe amestec cu nisip şi cao- intervine Maria Tulko.ş. ză centrala termică din
îoste ciu- lină de Aghireşti ori Făget. S-au finalizat lucrările la cartier, în preajma căreia
L.UPENI ; polarizează în jurul casei care miinile iscusite ale se mai găseşte moloz şi
tl); VUL- de cultură şi al celor şase muncitorului le-au modelat Lutul se supune forţei şi blocurile 20. 21, 22, 23 şi
(Luceafă- ovine şi peste 5 000 porci­ cămine culturale, iar co­ voinţei oamenilor, ajungind urmează blocurile 24 şi 25. diferite ,,obiecte" nefolo­
Cîntecele şi le-au insufleţit. Desigur că acţiunea de cu­ sitoare.
; PETRI- ne Înregistrate in comună. piii comunei îşi încep şi l-am cunoscut, recent, la rapid la forma finită. Ul­
tra paloş 2 200 bovine, 3 000 ovine urmează activitatea şcola­ tima operaţie o constituie răţenie trebuie să fie per­ în contrast cu aspectele
ANINOA- şi 2 800 porcine sînt deţi­ ră in cele nouă grădiniţe, întreprinderea de materiale arderea în cuptoare, la manentă. Din păcate, sînt civilizate sînt containerele
tandreţe de construcţii Deva pe oa­ cetăţeni care ignoră che­ din Aleea Romanilor nr.
JRICANI: nute de gospodăriile popu­ 14 şcoli generale şi in ca­ circa 900 grade. „Se mai mările asociaţiei, străda­ 13 şi cele de lingă blo­
ifea (Re- laţiei —, atunci putem afir­ dru/ liceului cu profil agro­ menii care Însufleţesc lu­ ivesc şi rebuturi - spunea
Doctori- ma că toate acestea con­ industrial. tul, pe meşterii care cre­ niile vecinilor lor. Unii nu cul 23. strada Liliacului,
ie); GU- In comună s-a dezvoltat uri muncitor. Atunci totul ies niciodată să se alăture al căror conţinut n-a fost
eînvinsul feră acum şi în perspec­ ează zilnic mii de cahle se ia de la capăt. Cu mai efortului colectiv. între golit de multă vreme, ca
!TIE: Le- tivă agriculturii rolul de o amplă reţea comercială din teracotă, într-o largă
— serii- factor principal in dezvol­ şi de prestări de servicii multă înverşunare. Nu re­ aceştia sînt Petru Rad, şi mormanul de reziduuri
; Hotel pentru populaţie - 29 u- diversitate de modele şi gretăm decit timpul pier­ Teodor Poloşan, Vasilc Lă­ clin intersecţia străzilor E-
; GEOA- tarea şi progresul pe mul­ culori. Sint 90 la număr şi cătuş, Ioana Hoca. minescu cu Dragoş Vodă.
ida dra- tiple planuri ale comunei. nităţi comerciale şi 14 pen­ formează atelierul de cahle dut, fiindcă aici materia De asemenea, pe trotuarul
-II (Casa De altfel, pentru oricine tru prestări -, care, numai primă se refoloseşte". în cadrul asociaţiei nr.
FEG: Ba- trece prin centrul de co­ in anul trecut, de pildă, au teracotă, condus de ingi­ 21 am întîlnit mobilizare din faţa blocului H. strada
BRAZI : nerul Adela Moldovan. Nicolae Popa, losif Ba- ia acţiunea de procurare Eminescu, doi tineri, arun-
CALAN : mună, dar şi prin celelalte desfăcut mărfuri in valoa­ nyai, Eugen Flandrache, cînd apă cu găleata. îşi
•ss (Casa sate ale Geoagiului, sint re de 27 milioane lei (nu - Colectivul nostru nu a gardului viu şi de îm­
IMERIA : evidente marile mutaţii este inclusă reţeaua de ho­ este mare — menţiona şefa Teodor Mariş, Ioana An­ prejmuire a spaţiilor din spălau de zor maşina („Da­
•elă (Mu- gliei, Lucia Călugăreau, preajma blocurilor. Au cia" 3-HD-5063). Urinele lă­
mptil do- survenite pe plan edilitar- teluri şi restaurante din sta­ atelierului —, insă este pre­ transportat puieţi cu căru­ sate în faţa Bazarului Da­
»); GHE- gospodăresc, cultural, spi­ ţiunea balneoclimaterică) ocupat in cea mai mare Ralila Todea, Ema Boroş,
1 <~ amo- ritual, şi al nivelului de şi au efectuat prestări în Adriana Popa, Silvia //te­ cioarele, de la pădurea Be- cia din cartierul cu ace­
laşi nume sînt dovezi că
trai. valoare de 400 000 lei. Iar măsură de fabricarea u- nie, Maria Panfil, Elena jan, locatarii Dumitru Mu- cei care au organizat aici
produse
nor
de
calitate.
cele 380 autoturisme, 800 Paraveţ, Floarea Pop, Pa- reşan. Petru Cărmăzan.
— Din cele 3 000 de ca­ Deşi solicitările sînt nu­ Gheorghe Truşcă, Ana comerţ stradal au vîndut...
se ale comunei noastre — aparate tv şi 1 500- ra­ raschiva Balog, Terezia Gheară, Marin Enache. spanac Tot în apropiere,
sublinia loan Văleanu, vice­ diouri, 1200 'frigidere, 800 meroase, noi ne străduim, Szatmari, sau maistrul de Teodor Micle. Dacă cei din în faţa blocului P10. de
preşedintele biroului execu­ maşini de spălat electrice depunem eforturile care se la creaţie — Ludovic Mol- blocul nr. 24 au ieşit în nu­ lingă cofetăria .,Crinul",
tiv al consiliului popular - sînt, dacă vreţi, un alt in­ cer pentru a-i mulţumi pe nar, sculptoriţa Silvia Sze- măr mare la primenirea asfaltul n-a făcut cunoştin­
remea se 2 000 sint noi, cele mai dicator al gradului de ci­ toţi beneficiarii. In momen­ kely, Angela Balint — sînt zonelor, din blocul 23 de ţă de multă vreme '•■u mă­
t de cal- multe ridicate din anul vilizaţie şi confort din gos­ tul de faţă, producţia ate­ peste drum şi-au făcut sim­ tura. Şi aceasta în timp
variabil. 1965 încoace. De aseme­ podăriile populaţiei. dintre cei mai vrednici
se vor lierului se compune din muncitori ai atelierului de ţită prezenţa doar cîţiva lo­ ce, pe banca din faţă. unii
Irşitul in- nea, tot în aceşti ani s-au Aceasta este Geoagiu, 10 noi modele de cahle, catari, între care am re­ se „odihneau".. Aceeaşi
I va su- construit 217 apartamente localitate hunedoreanâ ce realizate într-o gamă colo- cahle teracotă de la I.M.C. marcat pe membrii familiei imagine, în plus zonele
i unele in blocuri, care reprezin­ înfloreşte perpetuu sub soa- Deva. Cîţiva ne-au vorbit nesăpate, am surpiins-o şi
■ale pînă ristică variată: mate, semi- Laszlo Petru. însuşi pre­
n sud şi tă, de fapt, primele ele­ rele cald, luminos al ci­ mate şi lucioase. Raportăm cu sfială, privindu-şi des şedintele asociaţiei de lo­ în preajma blocurilor 30,
peraturile mente arhitectonice ale vii­ vilizaţiei socialiste. Comu palmele bătătorite de-a catari, Vasile Sandu, era 31 şi 32 clin strada Sal-
. 1
vor fi cu- torului oraş agroindustrial. nă ai cărei locuitori au pă- cu mîndrie că în întîmpi-
s 10 şi 15 Nuclee ale activităţii în- şit în acest prim an al ce- narea apropiatei aniver­ lungul anilor, despre mun­ nemulţumit de faptul că cîmilor, cu deosebirea că
. ridicate, ca şi dragostea lor: în so­ nu toţi locatarii au răs­ aici cei care „ponoseau" pe
:e între dustriale există şl in comu- Iul de al 8-lea cincinal cu sări a 65 de ani de la făuri- bele realizate — spuneau puns solicitărilor comite­ bănci erau. tineri. N-au
ide. na noastră, reprezentate hotărîrea fermă de a-şi rea Partidului Comunist tului de asociaţie. vrut să-şi decline identi­
de cariera de travertîn, sec­ spori prin muncă angajan- ei — există şi o parte din tatea. dar sîntem siguri că
•eme cal- Român am obţinut reali­ sufletele noastre, din dra­ Şi în .cartierul Liliacului,
abil. Vînt ţia de timplărie sau cen­ tă contribuţia la devenirea zări dintre cele mai bune: în preajma centralei ter­ se vor recunoaşte, atît ei
tensiflcări trul de prelucrare şi indus­ patriei, la mersul ei ascen­ gostea noastră pentru pă­ mice, a demarat acţiunea cît şi vecinii lor, şi ră în­
0—70 km/ ne-am depăşit sarcinile tri­ mint I
leteorolog trializare a legumelor şi dent pe drumul dezvoltării de conturare a unei zone tr-un viitor raid îi vom
rasgyalt). fructelor. ■ socialiste multilaterale. mestriale de plan la acest LIVIU BRAICA verzi. Dintre cei nouă lo­ găsi în faţa blocurilor cu
catari ai blocului 21, pe altfel de preocupări.