Page 34 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 34
Pag. 2
DRUMUL SOCIALIS
20,
CULTURA Şl MŢIIHI - COORDONATE ALE OBLI ÎNALTE CIVILIZAŢII SOCIALISTE
______________________________________________ 1 ______________________________________ i
Şcoala hunedoreană
„Cîntarea României"-expresia noii noastre spiritualităţi
la dimensiunile noului timp Educaţia revoluţionară a la Congresul al IX-lea al tate a secretarului general cifice la em anciparea spi
m aselor, form area om ului P.C.R., in care s-a subliniat al partidului, tovarăşul rituală a locuitorilor aces
Spunem simplu că educcţ- ţămint - de la cel preşco nou, m ultilateral dezvoltat, pregnant că „o sarcină de Nicolae Ceauşescu, adine tui ţinut bogat in vestigii
rea şi formarea tinerei ge lar la cel universitar. constructor conştient şi de mare însemnătate a activi im plantată in tradiţia cul ale m ilenarei istorii a nea
neraţii este o dimensiune Ampla activitate de for votat al socialism ului şi co tăţii partidului este inten turală a patriei, cunoscu m ului, dar şi in m ărturii
fundamentală, armonios im mare a omului nou şi-a dez m unism ului reprezintă o sificarea muncii politice de tă sub generosul generic ale unui puternic prezent
plicată în strategia politicii voltat aici, pe pămint hu- preocu pare de prim ă im masă pentru formarea o- „Cintarea Rom âniei". Prin socialist. Astăzi, acest spe
partidului nostru, a secreta nedorean, o bază materială portanţă a partidului şi sta- rnului nou, însufleţit de interm ediul festivalului m un cific este m ai concludent
rului său general, ca amplă tului nostru, a secretarului idealurile nobile ale socia cii şi creaţiei s-au conferit ea oricind. El este poten
de prestigiu, care în anul
construcţie a omului prin om 65 al partidului nostru co său general. O puternică lismului, de principiile mo noi valenţe vieţii cultura ţat de com unităţi um ane 21,;
şi pentru om. Ce înseamnă munist numără 270 unităţi influenţă asupra întregii ralei comuniste, cu un larg le a judeţului, aceasta ciş- viguroase, de colective 22,(
această umană construcţie activităţi destinate îm plini orizont cultural". tigind, de-a lungul ediţii m uncitoreşti puternice ce
preşcolare, 440 de şcoli pri
înălţată pe pămint hunedo- mare şi gimnaziale şi 28 de rii acestui deziderat au a- Noua spiritualitate a pa lor de pină acum, am ploa şi-au pus sem nătura pe Îm
rean în anii libertăţii patriei licee - dintre care 22 cu vut ideile regeneratoare din triei şi-a găsit expresia, ca re, sporindu-şi conţinutul plinirile anilor socialism u 1
şi mai cu seamă în timpul profil industrial şi agroindus Raportul prezentat de to drul adecvat în iniţiativa educaţional, contribuind lui. M ineri şi siderurgişti,
eroic care a trecut de la trial. 1 129 de cabinete de varăşul Nicolae Ceauşescu de excepţională însem nă prin m ijloace artistice spe constructori, energeticieni,
Congresul al IX-lea al parti specialitate şi 426 labora ceferişti, chim işti, ţărani co
dio
dului ? O dezvoltare şi mo toare întregesc zestrea di operatori şi m ecanizatori, G,3<
dernizare fără precedent a dactică a şcolii hunedorene tineri şi virstnici dau con agi
invăţămîntului de toate gra spre a-i spori aportul la in tur culturii m ateriale şi spi jur
dele, pe fondul ridicării ca tegrarea sa cu practica, cu rituale hunedorene actua 8,0(
Ca
lităţii procesului instructiv- viaţa. Această integrare ur le. S-a reuşit să se reali Bu
educativ. Reţeaua de şcoli măreşte, totodată, şi conso zeze saltul cantitativ, dar pui
profesionale şi licee indus lidarea educaţiei materialis şi calitativ in m işcarea ar 10,(
i0,(
triale a răspuns prompt şi e- te, cultivarea spiritului crea tistică de am atori, m ate Iau
ficient dezideratului acestui tor, dragostea pentru munca rializat in prezenţa, in ac ţioi
nou timp de mari eforturi vie care să genereze deprin tuala ediţie a festivalului, nie
ral
constructive, pregătind tine deri folositoare şi necesare, a peste 3 900 form aţii şi ştii
rii pentru a se integra în atît tînărului cit şi colecti cercuri artistice, deţinătoa zăt
domenii productive specifice re a peste 350 titluri de te;
12,(
economiei judeţului - mine vului în care se va încadra. laureat, faţă de num ai rul
rit, siderurgie, energetică, In anul 65 al partidului 1 900 form aţii şi 94 titluri n Ic
vai
construcţii, chimie, construc nostru, învăţămîntul hunedo- de laureat in prim a ediţie. 13,(
Valenţele educative ale
ţii de maşini, agricultură, rean face paşi viguroşi spre m işcării artistice au sporii Bu
transporturi. La rindul lor, cerinţele calităţii procesului Cil
IUl
prin creşterea num ărului
şcolile generale şi-au extins instructiv-educativ, in măsu form aţiilor cu reale cali ,CC
prima treaptă de liceu, a- ră să armonizeze legătura dio
S f £
tăţi m ilitante - m ontaj li
vînd acelaşi obiectiv priori dintre teorie şi practică, să Bi:
tar - legarea invăţămîntului ridice nivelul general de terar, brigada artistică, Ut!
rir
de practica productivă, de pregătire, să asigure condi Ansamblul folcloric (lin satul l'cregi — multiplu laureat. teatru politic, lecital de P&j
viaţă. Obiectiv prioritar pen ţiile necesare pentru polica Foto NICOLAE GHEORGHIU poezie.
• l*,i
tru toate treptele de învă- lificare. leti
ta
19,i
Argumente ale culturii şi educaţiei 19, (
ţii;
20, ]
tor
tia
Servind cu pregnanţă profundul o- Pcrpctuind valoroasele tradiţii ale orii
bicctiv educaţional — formarea omu mişcării progresiste de copii. Organi zio
lui nou —, la nivelul judeţului au fost zaţia pionierilor, creată acum 37 de 'o
iniţiate manifestări cultural-artistice ani, din iniţiativa Partidului Comunist
cu tematică diversă şi amplă încărcă Român, a devenit, in „Epoca Nicolae
tură emoţională, majoritatea devenind Ceauşescu" o adevărată şcoală a edu
tradiţionale : caţiei comuniste a elevilor.
o Zilele culturii şi educaţiei socia • In judeţul nostru, 59 531 de elevi l
liste hunedorene — „Sarmis" poartă cu mîndrie cravata roşie lini
in
• Salonul cărţii cu tricolor. ta)
o I.una culturii cinematografice şar
• Peste 12 OUI) de pionieri fac parte
o Festivalul de muzică uşoară, poe din organele de conducere ale or drr
zie si fotografic cu tematică mine ganizaţiei la nivelul grupelor, de Ha
rească „Cîntecul adîncului" taşamentelor, unităţilor şi consi An
TR
• Căluşerul transilvănean liilor pioniereşti comunale, orăşe Ire
o Toamna muzicală hunedoreană neşti şi municipale. rin
icn
• Tntîlnirea poeţilor populari „Din trie
toată inima" ® „Ştafeta cravatelor roşii cu trico Cei
o Tîrgul meşterilor populari lor", „Panoul onoarei, hărniciei şi tur
• Colinda ţării pentru minerii Văii sîrguinţei pioniereşti", „Pe aceleaşi clic
cea
Jiului trepte ale hărniciei" (cu părinţii tec
• Festivalul interjudetean de poezie lor !), „Prietenii adevărului ştiin PE'
„Ovid Densusianu" ţific", „Start spre viitor", „Atelier pal
« Zilele revistelor literare din Tran RIC
lift
silvania 2000" — iată doar cîtcva generice Do-
Poligonul de tehnologic minieră al Liceului industrial tir. 1 din Petroşani oferă sub care se desfăşoară în şcolile
reale posibilităţi de cunoaştere a procesului de mecanizare din subteran. • Muna teatrului politic de amatori şic]
hunedorene impresionante acţiuni mv
• Festivalul interjudeţean al filmu RA
lui de amatori „Omul şi produc de educaţie revoluţionară, patrio cuj-
păf-
Învăţămîntul tehnic superior ţia". tică, prin şi pentru muncă. Lee
căr
rlil
ră)
învăţămîntul tehnic su tante bazine carbonifere lume sînt puse azi la dis < Dî
perior clin judeţul nostru ale patriei: Valea Jiului, poziţia studenţilor prin bi 7er
este creaţia anilor libertă care asigură condiţii favo blioteca institutului. Intre Fie
tur
ţii patriei, a politicii înţe rabile integrării învăţă acestea se află şi cele pe o
lepte a partidului de pre mîntul ui cu cercetarea şi ste 500 de titluri de lu ILJ
gătire n cadrelor, a specia producţia. crări elaborate de cadrele
liştilor. pentru domeniile In timpul eroic care didactice ale institutului,
de virf ale industriei a- poartă cu demnitate şi res care acoperă în proporţie
cestui bogat ţinut Dar pect numele ctitorului său de 92 la sută disciplinele
reala sa dezvoltare şi mo — Nicolae Ceauşescu — clin planul de învăţămînt.
dernizare este legată de e- suprafaţa de învăţămînt a Institutul de subingineri vin
poca deschisă de Congre institutului s-a dublat, do Hunedoara este creaţia pe va
sul al IX-lea al partidului tarea cu maşini şi aparate rioadei pe care cu mîndrie fl ros
— piatră de hotar în isto de laborator a crescut de o numim „Epoca Nicolae cal<
ria patriei noastre. mo la 659600 lei în 1965. la Ceauşescu". El dispune de car
ment hotârîtor al destinu peste 10 milioane iei la amfiteatre şi laboratoare ţite
ele<
lui glorios al României so sfîrşitul cincinalului pre dotate cu aparatură şi in doi
cialiste contemporane. cedent. stalaţii specifice, de o hală toii
Institutul de mine Pe • Prin cele două facul tehnologică cu profil meta grii
roa
troşani, eu cele două facul tăţi ale institutului se pre lurgic, înzestrată cu utila mo
tăţi de mine şi maşini gătesc, în prezent, peste je productive, care, .ală loc
turi de marele combinat din
şi instalaţii miniere — u- 4 000 de studenţi. Mi au la Tei
hunedorean, împlineşte cu
nicul de acest profil din dispoziţie 56 de laboratoa succes cerinţele integrării voi
0 i;
ţară, funcţionează într-u- re de specialitate. invăţămîntului cu cerceta Teatrul tic stal „Valea «Jiului* 4 din Petroşani — lăcaş de cultură al minerilor. ma
nul dintre cele mai impor • Peste 300 000 de vo rea si producţia.
