Page 35 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 35
NR. 8 833 • JOI, 10 APRILIE 1986 l’ag. 3
LA ÎNCEPUT DE SEZON ESTIVAL Forme şi metode eficiente,
IZIUNE
tea In eco- Rafturi pline, dar şi loc pentru mai bine! realizări superioare
ll
★ F^pte de (Urmare din pag. 1) rul I.T.A. Deva — forme
e ţ frontul le şi metodele dc lucru ale
d materiale După ce am făcut pri zon oferă ele.? Cizme de este bine aranjată, vânzătoa organului nostru de con
•a aniversa mul pas în căutarea arti iarnă pentru femei aşteap rele sînt pricepute, amabi
tului ducere colectivă, se răs
i Nlcolac colelor vestimentare nece tă... viitoarea iarnă la „Mo le, harnice. ale căror soluţionare cade frâng nemijlocit asupra rea
u — timp sare sezonului cald în de dern"; căciuli de blană în — Ce oferă „Prichinde în competenţa organului lizărilor în producţie. Iar
)r împliniri pozitele I.C.R.T.I. Deva, altă vitrină sînt tot în aş lul" pentru copiii Bradu colectiv de conducere sînt acestea sînt bune pe pri
nare. cu următorii am ajuns la... teptarea sezonului frigu lui ? — o întrebăm pe
i superioara dezbătute şi în adunările mul trimestru al anului,
>că în anul Brad, prin magazinele de ros... Inutil să mai spu gestionara Mariana Zcriu. generale ale organizaţiilor sînt s u p e r i o a r e cefor
rtidului. profil. Constatările, în rîn- nem comercianţilor din a- — Am fost şi astăzi la de partid, dc tineret şi de obţinute în perioada simi
tar (color)
ncreţe, pace durile ce urmează. ceste unităţi ce au de fă Deva, în depozite. Comen sindicat. „în adunările gr u lară a anului trecut, chiar
★ Emisiune Mai erau puţine minute cut. Doar sînt de meserie. zile depuse au fost onorate pelor sindicale, arăta sing. dacă atunci ne-am confrun
— literar — pînă la închiderea de a- Numai că primăvara le-a aproape în întregime. Pen Sever Vida, şeful atelieru tat cu o serie de greutăţi
Că Luat-o mult înainte...
experienţei: miază, cînd am ajuns la tru nou-născ’/ţi avem totul. lui exploatare do la A.T.A. obiective. în bilanţul tri
soluţii, rc- unitatea „Firul roşu" din Magazinul *,Romanţa", Ne lipsesc 7nsă unele nu Deva şi preşedinte al co mestrului I avem înscrise
în acţiunea depăşiri de 22 la sută la
crnizare şi Oraşul nou, dar lucrătoa- condus de tovarăşa Rodica mere — 30, 37, 38, 39, 40 mitetului sindicatului din
nare a or- rea-gestionar Ana Pop ser Marinescu, este curat, fru- — la rochiţe, scurte din autobază, se fac numeroase tone expediate, 17,5 la su
întreprin- vea într-una. fără să se mas amenajat, dar şi... slab tercot pentru băieţi nume propuneri pentru îmbună tă la venituri brute şi pe
n dus ir ia le uite la ceas. Grăbea pasul aprovizionat cu articole de rele 30—40. In rest, după tăţirea şi perfecţionarea ste 50 la sută la beneficii,
in studiou
ri io te le vizi u- de la un raion la altul, sezon. cum bine se vede, raftu activităţii. Ele sînt înscrise de 3 la sută la producţia
r) * Laudă sfătuia, recomanda clien rile magazinului nostru ordonat pe fise speciale, netă, de aproape 20 la sută
i oamenilor telor noutăţile de sezon, la productivitatea muncii.
iterpretează sînt pline. se aduc la cunoştinţa orga
Operei Ho- găsea răbdare să se ocupe raid-ancheta Constatările noastre la nelor ierarhice superioare, De menţionat că toate cele
in Cluj-Na- de fiecare. Printre pică fata locului oferă condu- şase autobaze şi-au depă
turi, să zicem aşa, am LA BRAD cerilor l.C.R.M., I.C.R.T.I. care le analizează şi le şit prevederile de plan pe
il stabilesc responsabilităţi şi
progra- schimbat şi cîteva cuvinte şi I.C.S. Mixtă Brad con primele trei luni ale anu
eu dînsa. cluziile dc rigoare. Le aş termene de rezolvare, iar lui, sporuri mai mari de
— Sîntem la începutul — Nu ni s-au onorat co teptăm, împreună cu popu unele sînt ridicate în şe producţie avînd autobazele
lunii aprilie, primăvara menzile de pnrdesie pen laţia cumpărătoare, trans dinţele C.O.M., undo, do Deva, Brad si Petroşani.
şi-a intrat în drepturi de tru femei, costume taior, puse cât mai repede în asemenea, găsesc audienţă Sigur, sînt o serie de fac
pline. Ce solicită cumpără tricotaje ctc. — ne spune fapte. Soare si flori in parcul şi soluţii de înfăptuire". tori care au determinat ob
toarele ? Ce le oferiţi ? Ce necăjită gestionara. dc la poalele Cetăţii Dova. „Aş adăuga că în şedinţele
I: G,00 Ra- ţinerea acestor rezultate
dimineţ ii ; nu ? De ce ? îi dăm dreptate. Suge GH. I. NEGREA noastre se discută deschis, pozitive, între care: men
ca zilei în — în ultimele comenzi răm conducerii I.C.S. Mix
7,00 Radio- principial, problemele strin ţinerea în stare de func
zi, în ţară; depuse solicitam 34 poziţii, tă Brad să acorde mult gente ale producţiei, se ţionare a unui număr spo
>resei; 8,10 adică 34 de articole de la mai multă atenţie magazi
idiilor; 9,00 nului „Romarta", unic de CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMÂVARÂ dezbat cu diseernămînt, în rit dc autobasculante şi U-
•i; 9,05 Răs l.C.R.M. Deva şi 30 arti spirit revoluţionar şi se a- tilizarea în lume condiţii £t
unătorilor ; cole dc la I.C.R.T.I. Ni s-au acest profil în oraş.
ştiri ; La unitatea nr. 49 — tri doptă în consens cele mai autotrenurilor cu una şi
urmaţii onorat 14 de la l.C.R.M. şi potrivite măsuri de mate două remorci, intensifica
•siivalul na- tot cam atîtea de la depo cotaje, gestionara Dorica Însămînţarea la timp
irea Homâ- zitele I.C.R.T.I. Eu mă duc Costea, vânzătoarele Marin rializare a lor", arăta me rea şi perfecţionarea acti
Vrmonii eo- Orb şi Mirela Jiman a- canicul auto Marinică Riş- vităţii de revizii, întreţine
tulclin de săptămînnl la Deva, la de veau ce vinde, inclusiv ar (Urmare din pag. 1) eu porumb la un înalt can, vicepreşedinte al con
îcccs, cu te pozite, la sala de expune nivel calitativ. Lucrarea — re si reparaţii, reducerea
ri Pub li ci ta ticole de sezon. Dar şi aici siliului oamenilor muncii timpilor de staţionare a
in de ştiri; re dc la I.C.R.T.I., văd unele excepţii numite: cio ne asigurau Lucian Albu,
oara folclo- toate noutăţile, cunosc ce rapi supraelastici, ciorapi pentru noi — ne spunea inginer şef, şi Al. Nojo- al I.T.A. Deva. mijloacelor de transport
agazin tcli- Irimie Gheorghe, inginerul gan, şeful secţiei dc meca în stilul de muncă al or în reparaţii, întărirea dis
12,45 \- se cere Ia noi şi fac co albi, şosete, jachete, pulo nizare —- se va încheia în
radio-tv. ; menzi. Ai - trebui mai mul vere uşoare pentru primă şef al unităţii — preo ganului colectiv de condu ciplinei muncii şi o fruc
la .2; 15,00 cuparea de căpetenie. Anul cel mult 5 zile de lucru cere de la I.T.A. Deva se tuoasă colaborare cu bene
tiri; 15,05 tă operativitate şi recepti vară, unele numere de că trecut am depăşit produc în cîmp. Aici trebuie să
20: 1G,00 vitate în onorarea lor. măşi pentru bărbaţi. se acţioneze cît mai re îmbină fermitatea şi exi ficiarii. Toţi aceşti factori
iG,ir>v Cintc- ţia medie planificată la po genţa, mobilitatea şi soli au avut însă la bază mo
; V Ra- — Ne uitam la vitrinele — Eu mă duc săptumî- rumb, obţinînd peste 4 000 pede pentru eliminarea
;Omiu; 16,55 magazinului pe carc-1 con kg boabe la hectar, iar în excesului de umiditate de citudinea faţă de proble dalităţile concrete, energice
ului; 17,00 nai după marfă la Deva, pe terenul de la intrarea mele cele mai importante, şi perseverente de abor
ri; 17,05 Po- duceţi. Nu prea îmbie... comand, dar nu ni se Li- acest an de început de cin
8 Mai 1986 — Aveţi dreptate. Vitri cinal vrem să obţinem pro în satul Boz şi de pe cel prioritare ale producţiei. dare, de organizare şi con-
de la fău- vrează -- notăm din spu- ducţii s u p e r i o a r e ce dc la ieşirea din Brănişca Acestea sînt, în etapa ac duefere din partea consi
17,35 Te a- nele de primăvară încă sele gestionarei. spre Bicău. liului oamenilor muncii,
patria mea; n-au fost amenajate, dar Ea magazinul de încăl- lor planificate. Am termi tuală, creşterea productivi
*rii: *■ IJU- nat plantarea cartofilor şi C.A.P. ŞOIMUŞ. Viteze tăţii muncii — prin toate care îşi exercită ferm şi
18,20 Revis- în cîteva zile vor fi puse ţăminte „Durabil", gestio- semănatul sfeclei şi trifo- sporite, lucrări de bună pîrgliiile care o condiţio responsabil atribuţiile de
ială railio ; la punct... nara Elena Stîngă, vînză- lienelor, au fost erbicida- c a l i t a t e . Aceasta este
de ştiri ; nează — şi a eficienţei e- organism al nutoconduce-
Irul tinrre- Intre timp s-a făcut ora toarcle Lucia Fruja şi Ma- te, de către Cristian Lupu, aprecierea, cu acoperi conomicc, ridicarea calită rii şi autogestiunii munci
iacliojurn.il ; întîm- 05 ha păioasc din cele 135 re în fapte, a muncii
em ascultă- 13,00, la celelalte magazi rta Pavel au cu ce aflate în cultură, lucrare ţii prestaţiilor către bene toreşti, în spiritul orien
La suges- ne din Oraşul nou s-a în pina chiar şi pe cei mai pe care o desfăşoară me ficiari — prin angajare şi tărilor şi indicaţiilor date
O zi într-o chis. Ne mulţumim, n-a- exigenţi cumpărători. Exis care se va finaliza în a- canizatorii, cooperatorii şi
cturnă mu- ceste zile. La porumb a- specialiştii Unităţii. Aici operativitate, printr-o con de către secretarul gene
M.OO nu lot in vcm încotro, să privim vi tă încălţăminte de sezon sigurăm un bun pat germi au fost semănate 85 ha cu duită exemplară a perso- ral al partidului, tovarăşul
trinele. Ce articole de se din abundenţă. Unitatea nativ, iar' Gheorghe Rusu sfeclă de zahăr, 10 ha cu halului muncitor. Nicolae Ceau.şeseii, al că
însămînţează ca la carte, sfeclă furajeră, 5 ha cu —- Fără îndoială — ar- rui exemplu de abnegaţie
în următoarele trei zile legume şi plante de nutreţ. gumenta tovarăşul losif şi devotament patriotic, re
vom încheia această lu Ieri, Andaes Martin a ter Bulea, preşedintele birou-
crare. minat plantarea cartofilor voluţionar, îl urmăm ne
Mărin mi- C.A.P. BRÂNIŞCA. Grijă (70 ha). S-au erbicidat 50 lui executiv al eonsiliului abătut în întreaga noastră
0 ; Aventuri Un flux cu oameni harnici oamenilor muncii,, directo activitate.
rdului (Ar- deosebită pentru asigurarea ha din 470 ha păioose, iar
•ARA: Cei unui bun pat germinativ. acum, Horia Cuteanu dă
ci (Modern ductive — începînd de la în această unitate se fina zor cu semănatul porum
araţie de (Urmare din pag. 1)
lern — B); pregătirea semifabricate lizează plantarea cartofi bului. I. Tarţa, V. Cornel
(Flacăra) ; lor şi conducerea procesu lor — la celelalte culturii şi V. Lechmţan pregătesc P R O G R A M U I,
(Arta); PE- sfeclă de zahăr, furajeră, în bune condiţii patul ger
ta fără zes- lui de încălzire, pînă la
1-11 (Pa tribuie puternic la dezvol recepţia produselor finite plante de nutreţ, legume, minativ. Toţi factorii de Universităţii politice, şi de conducere —
nii (7 No tarea relaţiilor de coope — trebuie respectate întoc insămînţările s-au termi răspundere — începînd cu
ri ret 11 1 ©loc** nat şi se lucrează, în preşedintele şi inginerul Filiala Deva
; DUPENI: rare, la creşterea exportu mai toate prescripţiile teh
tastici (Cui- lui. Acţionînd astfel, am nice existente. După păre cepînd de ieri, la semă şef — acordă o atenţie
:an : Muş- ajuns să livrăm laminate rea mea, tonul calităţii îl natul porumbului. Augustin deosebită realizării unor Anii I şi UI — luni, 14 aprilie 1986. ora 17,01).
icanţă (Lu“ in ţări cu tradiţie in aceas dau oamenii care acţionea Tic, Ioan Floca şi Gheor viteze de lucru sporite
>NEA: Cîn- şi unor lucrări de bună Anii II şi IV — marţi, 15 aprilie 1986 ora 17,00.
(Minerul) ; tă ramură şi să exportăm ză direct ia cajcle din li ghe Boţea, pregătesc în
aioş contra un volum de peste 20 la nia de laminare. în secţia calitate, pentru ca semă Ioc în sălile si r temele slabi-
toresc); U- sută din totalul producţiei noastră ci îşi fac pe deplin bune condiţii patul germi natul celor 135 ha cu po Activităţile au
;uţa dc ca- nativ, iar Vi orei Jurca, rumb să se termine în li te anterior.
); BRAD; ce o realizăm. datoria !". mecanicul secţiei, asigură
Steaua ro- Douăzeci de ani de ex Echipa condusă de lu prima jumătate a acestei
ARZA : Ne- însămînţarea celor 92 ha luni.
incrul); O- port au prilejuit harnicu minatorul şef Bartolomeu
comisar a- lui colectiv al laminorului Gladovszki face parte, de - e> - • - • - i
); Sosesc „G50" acumularea unor ex mai mult timp, dintre for
oare (Fla- maţiile fruntaşe ale sec INTRASE DEJA OBOSIT IN SCHIMB ia 8 luni închisoare, cu executarea trasă, la intrarea î» defileul Jiului.
AGIU-BAI : perienţe bogate. în primul prin muncă condiţionată, şi Molnar Ieşiseră nu pentru a-şi vedea de
osiei — se~ rînd trebuie menţionate ţiei. în sectorul de ajustaj A ţi se încredinţa un utilaj spre drum spre casele lor, ci cu gînduri I
a dc cultu- cele din organizarea fabri — deci, la recepţie — am a-l supraveghea în timpul funcţionă Mihaly, pînă nu demult sudor la «
!: Barajul găsit încă o echipă frun centrala termoelectrică Paroşeni. Pe mişeleşti. Observaseră că unul dintre
AZi: Cheia caţiei. La realizarea pro rii înseamnă o responsabilitate deo deapsa a fost determinată de fap clienţii care părăseau localul are I
\N,: Ultimul ducţiei pentru export coo taşă: finisatorii din schim sebită. în faţa unei astfel de res 9
isa de eul- bul „C", conduşi de mais ponsabilităţi se afla llie Răduică. tul că a intrat în serviciu sub in- bani asupra sa. în staţia de auto
A: Doi sub perează echipe speciale for trul Ştefan Mărăcine — Era manipulant la benzile rulante buz, în care se aflau numai ei trei, l
(Mureşul) ; mate din cei mai buni la- s-au năpustit literalmente cu pumnii
1 (Lumina). colectiv care îşi depăşeşte, de la orizontul 400 al minei.Lonea. •
minatori. „Este nevoie de lunar, norma cu 20—30 la în ziua cu pricina însă el venise şi picioarele asupra omului şi l-au
o bună pregătire profesio sută. „Fluxul exportului" gata... obosit la serviciu şi şi-a zis, tîlhărit. 2 500 lei, plus alte bunuri I
nală, chiar de talent — — un traseu cu oamen ; probabil, că n-o fi cine ştie ce rău Fapte din instanţă personale in valoare de 1 300 lei i-au
menţiona maistrul Ioan Ji- harnici şi produse de înalt dacă se retrage într-un colţişor mai luat. Tîlhărie ca-n codru. t
taru. în toate fazele pro nivel tehnic şi calitativ ! ferit din mină pentru a trage un pui Petru Aniţaş — unul dintre cei doi
vremea de- de somn. Somnul lui fără griji a - n-avea nici o ocupaţie dar rîvnea I
toare şi se
Cerul va costat cam mult. Nesupravegheată, fluenţa băuturilor alcoolice. Or, se la trai bun fără muncă. Celălalt, un «
ii mult no- una dintre benzi s-a blocat pe o sec I
ca ploi lo- PUNCT DE ÎMPRUMUT CARTE ţiune, iar cărbunele a deversat pe ştie ce grad ridicat de răspundere minor pe nume Dănuţ-Cornel Bur-
v avea şi trebuie să manifeste oamenii care lec, abia peste 5 luni împlinea 18
versă, înso- capul de întoarcere, blocîndu-l. Timp lucrează cu instalaţii sub presiune l
• descărcări pierdut din producţie şi bătaie de ani. Şi-a sărbătorit majoratul intr-o
partea a în căminul de riefami- volume. Pot împrumuta cap pentru alţii. Pentru llie Răduică sau sub tensiune, ori în vecinătatea şcoală specială de muncă şi ree 9
•valului. Cu lişti al întreprinderii de cărţi, din diverse dome acestora, cum era cazul lui Molnar ducare, al cărei „elev" va fi timp I
va cădea materiale de construcţii nii de interes, atît loca - o condamnare la 7 luni închi Mihaly.
i'.ona delu- soare îp baza articolului 18, alinea de 4 ani. Tot 4 ani va sta ascuns" «
va sufla Bîi-cca a fost deschis, de tarii căminului cit şi tul 1, litera „a" din Decretul 400/ de lume şi „prietenul" său Aniţaş, I
intensificări către Biblioteca judeţea- populaţia din cartier. 1981. îl ISPITEA TRAIUL BUN
-60 km/oră năj cu sprijinul factorilor Punctul de împrumut FĂRĂ MUNCĂ • dar la penitenciar, unde c locul ce e
sud-vestic. este deschis în fiecare IGNORARE PĂGUBITOARE I
minime educaţionali din între rii' ca el.
e între plus prindere, un punct de vineri, între orele 10,00— Tot pentru ignorarea prevederilor In seara aceea ieşeau din moţe Rubrică realizată cu sprijinul a
iar cele împrumut, dotat cu 1 500 10,00. amintitului decret a fost condamnat I „Gambrinus" - o unitate moi re- I
15 şi 20 dc Tribunalului judeţean
*
- • - • - — e — e - a - e - e - ® —