Page 37 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 37
05#*
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl!
Soare frumos pentru
fe minerii Bradului!
S O C I A L I S N l l L „Ce soare frum os !" Doar partidul nostru sărbătoreş
trei cuvinte pe care le ros
la
I.M .
de
m inerii
Barza
tim sau le auzim in liecare te 65 de ani de existenţă,
0 BBftM AfeCD IVIITET ULUI ^UflCTEĂIMî H UM EDOftBtfSftlK zi la adresa astrului dătă raportează depăşirea anga
tor de viaţă. Dar alta este jam entelor cu m ai bine de
sem nificaţia lor cind sint 1000 tone m inereu cupri
spuse de om ul ce abia a fer. Drum ul nu a fost de
răzbătut din străfundul pă- loc uşor. Şi cind un m i
m intului şi care, cu paşi ner spune că a fost greu,
Anul XXXVIII, nr. 8 834 VINERI, 11 APRILIE 1986 4 pagini — 50 bani
grăbiţi, il caută avid cu apoi num ai aşa trebuie
privirea, cu toată fiinţa lui. să fie.
Pentru că liecare nouă in- — Ne-am bătut m ult cu
tilnire cu el înseam nă şi păm intul ăsta, spune Can-
CAMPANIA o nouă naturii. Aceasta a din Stingă, s-a dezlipit din
om ului
care
om ul
victorie
a
de
asupra
nu
1954
fost şi răm ine una dintre m ină. Dar am reuşit. In
im aginile cele m ai puter '85 am fost sector fruntaş
La însâmînţarea porumbului — unii lucrează nice ale intilnirii noastre cu in întrecerea de spus.
socialistă.
întreprinderii
m i
oam enii
avea
ar
M ulte
niere Barza. Intre ele, sem nificative sint
intens, alţii abia acum se gîndesc să înceapă Şi era, intr-adevăr, un dezvoltarea şi m oderniza
soare frum os de prim ăva rea m inei, tinereţea oam e
ră pe care noi, cei de a- nilor. Intrarea in funcţiune
Lucrarea de câpătîi a semănatul se administrea tirea terenului se face cu L-am întrebat pe Traian fară, aşteptind ieşirea din a două noi instalaţii de
acestei perioade este însă- ză îngrăşăminte chimice şi multă grijă. încorporarea Mariş, şeful secţiei de me şut, l-am sim ţit m ai aproa m are productivitate, dec:
mînţarea porumbului, ac erbicid. Terenul este pre seminţei în sol, de aseme canizare ce deserveşte coo
pe la auzul acestor vorbe, dublarea volum ului de fo
tivitate ce trebuie să se gătit grădinăreşte de către nea. Realizăm o viteză zil perativele agricole de pro aduse de la sute de m e rare, punerea in funcţiune
bucure de o puternică an mecanizatorii Ioan Moraru nică de 10—11 ha, astfel ducţie din Dobra, Răduleşti
tri adincim e, dar şi izvorind a sistem ului de alim enta
gajare şi mobilizare a tu şi Mihai Negrilă, maşina că, dacă vremea ne va per şi Lăpuşnic : din adincul sufletului m i re reglabil al m orilor auto
turor lucrătorilor ogoare — La însâmînţarea po nerului de la Barza. gene 1 şi 2, îm bunătăţirile
lor. rumbului mecanizatorii au — A m ers bine astăzi, ne aduse la; uzinele de pre
— în cele patru coopera ÎN COMUNA DOBRA un rol hotărîtor. Cum răs spune Teodor Feier, şef de parare, sint doar cileva din
tive agricole de producţie pund lucrătorii'secţiei sar brigadă la sectorul Valea reuşitele din ultim a vrem e.
din comuna Dobra se va se cinilor ce le revin ? M orii, raion 1 Carpen. Ce Ceea ce este astăzi în
măna porumb pe o supra de semănat este în aşa fel mite, în şapte zile înche — Ne străduim să ne în înseam nă aceasta ? Cam treprinderea m inieră Barza,
faţă de 328 ha — ne spu reglată îneît să asigure iem această lucrare. deplinim răspunderile cu 20 la sută peste plan. Este nu este altceva decit grija
nea Io'an Fonoage, vicepre 72 000 plante la hectar. La unitatea agricolă din un prim indiciu a ceea ce partidului şi statului faţă de
şedintele biroului executiv Mircea Jivan, inginerul şef Roşcani însâmînţarea po conştiinciozitate. Tractoa se gindeşte şi înfăptuieşte m unca şi viaţa m inerilor,
al consiliului popular. al cooperativei, care coor rumbului cunoaşte, de ase rele se află în brazdă zi- aici, in anul aniversării glo m aterializată in m arele vo
— Vorbiţi la timpul vii dona îndeaproape lucra menea, un ritm sporit şi se lumină, ba cei ce muncesc riosului jubileu al partidu lum de investiţii alocat in
lor. De ce ? Lucrarea n-a rea, sublinia : efectuează o lucrare de la pregătirea terenului lu lui nostru. Şi, Teodor Feier ultim ii ani. Se sim te acest
început încă ? — Am asigurat toate înalt nivel calitativ'. Se crează pînă noaptea tîrziu. spune acest lucru cu m o fapt in fiecare galerie, la
— Ba da. A fost declan mănatul îl realizează me orice abataj sau loc de
condiţiile ca semănatul po destie, firesc, ca şi cum
şată la unităţile agricole canizatorul Siminic Mun TRAIAN BONDOR depăşirea planului ar fi la m uncă. Dar, m ai ales se
rumbului să se desfăşoare
din Dobra, Lăpuşnic şi tean, cu pricepere şi hăr indem ina oricui. Or, se ştie, poate observa şi sim ţi prin
Roşcani. unde au fost se întins, fără pauze. Pregă nicie. (Continuare in pag. a 4-a} însăşi dezvoltarea oraşului
a sm ulge m untelui ceea ce
mănate primele hectare. m inerilor din această parte
el ţine cu otita străşnicie
Consiliul popular acordă o a judeţului. Pentru oricine
in adincuri înseam nă efort,
maximă atenţie desfăşură are ocazia să-l viziteze, o-
m uncă, luptă de liecare zi
rii acestei lucrări într-un roşul Brad dezvăluie o te
cu rigorile şi puterea na
ritm sporit şi la cel mai nace grijă pentru lucrul
turii. La Barza insă toate
înalt nivel calitativ, asigu- durabil şi bine făcut, sete
acestea se num esc fapt
rîndu-se astfel înfăptuirea de lum ină şi frum os, cali
cotidian, bazat pe 'încre
sarcinilor cuprinse în cu- tăţi proprii unui suflet de
derea in puterea om ului şi
vîntarea rostită de tovară adevărat m iner. Şi aşa
probat de m ai bine de
şul Nicolae Ceauşeseu, se trebuie să fie.
două m ii de ani.
cretarul general al parti M ulte sint astăzi dom e - Oraşul creşte şi se
dului, la recenta plenară
niile in care m inerii din inalţă o dată cu m ina -
a C.C. al P.C.R. Lucrătorii
Barza îşi dovedesc cu pri subliniază Andron lunea,
primăriei se află de dimi
sosinţă hotărirea ferm ă de secretar adjunct cu pro
neaţă pînă scara în cîmp. a înfăptui m arile sarcini blem ele de propagandă al
acolo unde se pun bazele
încredinţate de partid, în com itetului de partid din
viitoarei recolte, ajutînd această vrem e cind econo întreprindere. Dezvoltarea
concret la buna organiza
m ia naţională are nevoie lui este indisolubil legată
re a activităţii.
tot m ai m : are de m aterii de felul in care m uncim ,
La Cooperativa agricolă prim e. 'In subteran, in ca de realizarea planului. Cu
de producţie din Dobra riere şi la preparafie, ab vinte pline de substanţă
însâmînţarea porumbului solut peste tot com uniştii, şi adevăr ale unui com u
a fost încredinţată lui Ia- organele şi organizaţiile de nist cu gindul şi fapta in
cob Popa, un mecanizator partid se află in linia intii slujba perm anentei Înfloriri
cu foarte multă experien a bătăliei pentru a da e-
ţă, harnic şi priceput. Se conom iei m inereurile nece VALENTIN NEAGU
lucrează în tarlaua „Sideaş- sare. Iar în acest inceput
La toate unităţile agricole socialiste se lucrează <lc zor pentru încheierea, pînă
ca Marc". Concomitent cu de an şi cincinal, cind (Continuare in pag. a 3-a)
la 20 aprilie, a însămînţărilor la cultura porumbului pentru boabe.
Imagini revelatoare asupra
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA
mi
/urctucţMWateînafta* răspunderii gospodăreşti
împreună
cu
Realizarea sarcinilor de plan — Alexandru Popa şi tovarăşii crăci împrăştiate, care dau De ce ? Poate ne răspun
Consiliul
o-
popular
de
al
o imagine nu tocmai gos
Victor
Işfan, şefi de secţii la Con podărească. Mai departe, raşului Călan. începutul
Călanu
Mic
satelor
am
obiectiv major al energeticienilor siliul popular judeţean, tra în dreptul Plopi, două Bretea drumului către însoţit chiar
Strei
el,
şi
şi
raidul
continuat
pe
este,
staţii
seele turistice ale judeţu de autobuz au pe „peroa din plecare, de traverse
Folosindu-ne do o expre timele două decenii, peri — Asemenea înnoiri teh lui. De această dată l-am ne" materialele necesare uitate aici de cîţiva ani,
sie specifică, despre colec oadă pe care o numim cu nice s-au. petrecut în toate străbătut pe cel de la Că finalizării lucrărilor. Aş grămezi de moloz şi alte
tivul întreprinderii de re legitimă mîndrie „Epoca subunităţile întreprinderii. lău la Haţeg şi Sarmizc- teaptă, dar pînă cînd ? în materiale greu de definit.
ţele energetice Deva se Nicolae Ceauşeseu", tripla A scăzut considerabil efor getusa. apropiere, dar pe dreapta, Călan-Băi. Loc care tre
poate afirma că este în calitate a oamenilor mun tul fizic. Muncitorii au de Acţiunea a urmărit, de buie, sau ar trebui să fie,
totdeauna „racordat . cu cii — proprietari, produ venit în prezent tehnicieni. fapt, modul cum se fina staţiune de băi termale,
toate forţele la cea mai cători şi beneficiari — s-a Rezultatele bune obţinute lizează unele măsuri stabi Pe traseele turistice căci are apă, n-are însă
înaltă tensiune a muncii". acoperit cu dovezi şi ar le punem pe scama inves lite împreună cu consiliile la început de sezon gospodar, iar asta c puţin
Aceasta, deoarece pentru gumente solide. Unitatea tiţiilor de gîndirc făcute, populare orăşeneşti şi co spus. Mai întîi, că staţiu
harnicul colectiv al I.R.F,. a crescut, la fel producti a hărniciei colectivului munale încă din toamna CĂLAN - HAŢEG - nea nu are o poartă, pe
Deva îndeplinirea şi depă vitatea muncii şi eficien nostru de muncă. anului trecut, privitoare la SARMIZEGETUSA care să intre omul, dar pe
şirea sarcinilor de plan, a ţa economică. Dc pildă, da — Ce realizări raportea asigurarea unor condiţii care intră camioane şi bas
angajamentelor asumate în că ne referim doar la sec ză colectivul I.R.E. Deva prielnice turismului civili culante de toate gabarite
întrecerea socialistă consti ţia de înaltă tensiune: în pe primul trimestru 1986 ? zat pe tot timpul verii. — incinta unei unităţi de le. Cc-or fi căutînd utila
tuie în mod permanent nu ultimii- 10 ani, producţia, — S-au înregistrat depă ■Ce am constatat, urmea cale ferată este într-o dez je de acest fel aici ? In
doar obiective, ci şi îm liniile electrice de trans şiri la toţi indicatorii: pro ză în rîndurile de faţă. ordine greu de descris. Se cinta este — să ne fie ier
pliniri esenţiale ale activi port s-au dublat — ca ur ducţia marfă — 13,32 la La mică distanţă de bi- vede treaba că, pe „aron- tată expresia — vraişte,
tăţii. mare a creşterii producţiei sută, construcţii de ma furcaţia din Simeria, în dismentul" L9 Simeria nu un loc ca părăsit de foarte
— Oamenii muncii — de energie electrică şi a şini — 16,77 la sută, fon dreapta şi în stînga şose domină peste tot ordinea, multă vreme. în dreptul a
nc-a declarat ing. Ioan Ha- •dezvoltării celorlalte ra duri fixe puse în funcţiu lei spre Ilaţeg se taie plo întrucât în apropierea sta ceea ce ar trebui să fie
ţegan, directorul întreprin muri industriale. Totuşi, ne — dc circa 4 ori peste pii uscaţi. Cam tîrziu, dar ţiei Călan-Băi mai poţi în- poartă şi gard — o clădi
derii — consideră înde feuşim cuprinderea volu nivelul sarcinilor de plan, se taie. Drujbişti lucrează, tîlni traverse, dale din re, tot în paragină. Pe un
plinirea planului de pro mului de activitate cu nu productivitatea muncii — drujbişţi se odihnesc şi fu beton, şine, barăci ş.a.m.d. perete lateral, ascunsă —
ducţie ca o înaltă înda mărul dc personal existent o creştere de 3,03 la sută, mează, plopi lungi — cul Pe lîngă magazinul ali parcă a jenă — se află fir
torire patriotică, o parti Ia nivelul anului 1980 — lucrările de revizii — 6,5 caţi în şanţuri. mentar din Batiz, te întîm- ma „Restaurant". In lipsa
cipare directă la dezvol datorită introducerii auto la sută, iar Ia reparaţii — Intrăm în Băcia. Peisa pină un • gard rupt, cîteva responsabilului. Doinei Bis-
tarea şi înflorirea econo matizării Ia aproape sută jul este normal pînă în porţi pornite într-o parte trian, o tovarăşă ne invită
mici naţionale, la ridica la sută din instalaţii. MARIN NEGOIJĂ apropierea barierei şi de-a şi gunoi. La moara din sat. CORNEL ARMEANU
rea nivelului de trai al . — Noutăţile sînt speci lungul canalului dinspre aflată în apropierea şose
fiecăruia dintre ei. în ul fice dnnr acestei secţii ? (Continuore in pag. o 3-oJ Petreni. Aici, gunoaie şi lei — privelişte dezolantă. (Continuare in pag. a 3-a}
