Page 38 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
Angajamentul în întrecerea utecistă
mobilizator program de acţiune ■ M M
pentru anul 1986 20.00 Tel
20,20 Ac
noj
al partidului 20,C, Cil
Un important factor de sprijinul producţiei, de de din judeţ vor fi cuprinşi peste a.c«
educare a tineretului prin montare şi dezmembrare a 10 000 de tineri, in toate or (c«
munco şi pentru muncă este, fondurilor fixe casate, de ganizaţiile U.T.C. din judeţ 20.50 Ca
după cum se ştie, întrece recuperare a materialelor vor fi extinse iniţiative de dezvoltarea la tineri a con lor
rea utecistă „Tineretul — refolosibile, de cercetare- genul „Vitrina calităţii", „Ca ÎN SPRIJINUL PRODUCŢIEI ştiinţei muncitoreşti, pen Ce.
puternică forţă socială „ in proiectare. In agricultură, litatea — deviza muncii noas tru realizarea integrală a 21,05 Sc:
realizarea Programului parti organizaţiile U.T.C. vor ac tre", „Eu produc, eu contro Peste 6 000 ele tineri clin întreprinderile miniere, si sarcinilor de plan". lot
dului", parte integrantă a ţiona cu precădere în di lez, eu răspund". Acţiunile derurgice, de construcţii de maşini, din transporturi, (al
• La I.M. Petrila s-a or
întrecerii socialiste, care recţia înfăptuirii unui volum organizate în cadrul mişcării construcţii, din celelalte, ramuri de activitate din ju ganizat dezbaterea pe te 21,30 La
cuprinde în rîndurile sale sporit de lucrări pentru com de masă „Ştiinţă, Tehnică, al
deţ participă la ample acţiuni în sprijinul producţiei, ma „Erecţiile de acţiune
majoritatea tinerilor din in baterea eroziunii solului, de Producţie", preluate de către reieşite din documentele taj
dustrie, agricultură, construc amenajare a sistemelor de tineri prin comisiile profe- dc redare în circuit a materialelor refolosibile, repa Congresului al XlII-lea al 21.50 Tc
ţii, cercetare, inginerie teh irigaţii, desecări şi drena sional-ştiinţifice, cuprind 180 raţii, de economisire a energiei electrice, materiilor P.C.R. privind îndeplinirea 22.00 In.
nologică, din sfera servicii je. In silvicultură, se vor de teme de cercetare şi pro prime şi materialelor etc, Astfel, vor fi extrase peste obiectivelor cincinalului mi
lor şi din unităţile de învă- organiza acţiuni pentru a- iectare, vizînd preponderent plan 200 tone de cărbune, 130 tone minereu de fier 1986—1990".
ţămînt din judeţ. Obiecti menajarea şi întreţinerea pă creşterea producţiei de căr şi minereuri complexe, se vor executa finisaje la blo • Comitetul U.T.C. de
vul fundamental al întrece durilor, întreţinerea planta bune, minereuri, energie e- ia Ţcsătoria de mătase din
rii uteciste îl constituie an ţiilor tinere, recoltorea fruc lectrică, materiale de con curile de locuit. In agricultură, peste 3 500 tineri de Deva a organizat dezbate
gajarea fermă şi activă a telor de pădure. Ţiriînd cont strucţii, a productivităţii ia sate, elevi de la liceele cu profil agricol din judeţ rea pe tema „Formarea o-
tinerei generaţii la realiza de caracterul mobilizator al muncii, reducerea mai ac participă la acţiuni de curăţare a păşunilor, de între mului nou, cu o înaltă con nuci
rea sarcinilor de dezvoltare angajamentelor propuse şi centuată a costurilor de ţinere a livezilor, la fertilizări ş.a. ştiinţă socialistă — obiec dioprog
economico-socială a jude trăgind învăţămintele nece producţie, sporirea eficienţei tiv esenţial al politicii 6.30 La
ţului în 1986 şi în perspec sare din nerealizările anului economice. ACŢIUNI getice la oţelăriile electri partidului dc făurire a so agriculi
tiva întregului cincinal, în 1985, au fost adoptate mă Lunar în municipii şi ora ce". Tot în combinat a cietăţii socialiste multila jurnal;
8.00 Re
care sînt implicate acţiuni surile politico-organizatorîce şe, la sate, vor fi organi POLITICO- avut loc simpozionul cu teral dezvoltate şi înainta Curierii
concrete privitoare la am care să asigure realizarea zate acţiuni de înfrumuseţa EDUCATIVE * tema „Preocupări pentru re spre comunism". Buletin
plificarea activităţii de cer lor. Un rol important revine re a localităţilor, de amena perfecţionarea tehnologiilor punden
La
10.00
cetare ştiinţifică şi tehnică, şantierului judeţean de la jare a spaţiilor verzi, a ba • Comitetul U.T.C. dc la de elaborare şi laminare a s-a • iniţiat U.U.M.R. Crişcior 10.05 Şt
dezbaterea
„Ro
de promovare mai amplă a Amenajarea hidroenergetică zelor sportive şi de agre I.A.C.R.S.IL a iniţiat ex oţelurilor în vederea redu Atlas |
organiza
letiri d.
progresului tehnic în toate Riu Mare-Retezat, şantiere ment, tinerii participînd şi punerea pc tema: „G5 de cerii consumului de metal lul organelor în şi îndeplinirea să ştiu
ţiilor
U.T.C.
domeniile producţiei mate lor locale de muncă patrio la lucrările de amenajare şi ani de la crearea P.C.R. — şi îmbunătăţirii suprafeţei 12,00
riale. tică din municipiile Deva, construire a obiectivelor so- moment crucial în dezvol de laminare", precum şi sarcinilor economice alo 12.05 D
întreprinderii".
O recentă plenară a Co Hunedoara şi Petroşani, ora cial-culturaie. Important este tarea României moderne". concursul gen „Cine ştie, turiştii
r» fole
mitetului judeţean ol U.T.C., şele Brad şi Orăştie, comu să se acţioneze cu deplină • La I.M. Lonea, un im cîştigă", cu tema „Partici • Comitetul U.T.C. de premie
analizînd modul în care s-a nele Dobra şi Beriu, execu- răspundere comunistă pentru portant număr de tineri a parea tineretului din jude la I.F.A. „Vîscoza" Lupeni Dc La
desfăşurat întrecerea ute tîndu-se lucrări edilitar-gos- transpunerea în viaţă a a- participat la masa rotundă ţul Hunedoara Ia mişcarea organizează dezbaterea „Re letln il
c
dent
cistă în anul 1985, a dezbă podăreşti, construcţii de lo cestor măsuri, care să de pe tema „Rolul organelor muncitorească din Româ cuperarea-, rccondiţionarca jurnal;
tut şî adoptat angajamentul cuinţe sau amenajarea unor termine creşterea contribuţiei şi organizaţiilor U.T.C. în nia". şi refolosirea materialelor loto; l
organizaţiei judeţene a cursuri de ape. tineretului la realizarea ma educarea moral-cetăţeneas- • La C.S.V. Călan a avut şi pieselor, cerinţă esenţia catclor u
c
o
e
U.T.C. pentru anul 1986. în cadrul iniţiativei „Edu rilor obiective şi sarcini ce că a tinerilor, în preveni ioc dezbatere» „Forme şi lă pentru realizarea sarci [
nilor dc producţie".
Tinerii din judeţ şi-au caţie, Economie, Energie" revin judeţului Hunedoara rea şi combaterea actelor metode folosite de organe t- / T
de mu
propus pentru anul 1986 o- vor fi iniţiate, în toate unită in anul 1986 şi în perspec antisociale". le şi organizaţiile U.T.C. • La secţia „Vidra" Hu Orele
biective îndrăzneţe, concre ţile economice, ample acţiuni tiva întregului cincinal. • Organizaţia dc tinerel în antrenarea tinerilor la nedoara s-a iniţiat expune ştiri;
tizate în depăşirea planului pentru economisirea ener de la C.S. Hunedoara a or 'activitatea de creaţie teh- rea „Tinereţea şi prin vigoarea naţio u
letln <
pris
naţiunii
privite
de muncă patriotică Io ac giei, materialelor şi mate DAN NICOLAE BETEA, ganizat dezbaterea „Acţiuni nico-ştiinţificâ", ma condiţiei femeii din c- in lini p
« La E.M. Ţebea s-a or
ţiunile finanţate cu 2 000 000 riilor prime. Pentru îmbună activist la Comitetul şi rezultate pe linia opti ganizat dezbaterea pe te poca contemporană". partidi
semna
lei. Un loc important în tăţirea pregătirii profesio judeţean al U.T.C. mizării consumurilor ener- ma „Implicarea tinerilor • Comitetul judeţean va 13.30 /
!ţe pi
obţinerea acestor realizări nale în cadrul politehnicilor în acţiunea de recuperare, organiza în această lună ’C-.bJuri
vor avea lucrările în indus muncitoreşti pentru tineret, CONCURSUL „FILE DIN ISTORIA refolosire, recondiţionare". „Decada cărţii sotâal-p'oli- \‘lnere|
trie şi în special cele în in toate organizaţiile U.T.C. • Tinerii de la I.C. O- tico pentru tinerel", mani li un ii
sugesl
P.C.R. Şl U.T.C." răştie au audiat expunerea festare inclusă în „Luna Sn-tr-o
OLIVA, fu sala mică a Casei de cultură din Deva „Rolul organelor şi orga cărţii în întreprinderi şi te le tJ
Vă prezentăm s-au desfăşurat întrecerile din cadrul etapei munici nizaţiilor U.T.C. pentru instituţii". N«r tur
24.fffl I
pale a concursului „Vile din istoria P.C.R. şi U.T.C."
— concurs-care se va finaliza cu etapa republicană,
formaţia „Juvenis' ce se va desfăşura în preajma aniversării celor 65
de ani de la făurirea partidului.
P«*tc 20 de lineri se înlil- a Festivalului naţional „Cin- J.a faza municipală au participat patru echipaje Argument pentru liniştea
nesc scară de seară intr-o tarca României" o comedie rcprezcnlind organizaţiile U.T.C. de la U.P.S.R.U.M.,
îucăperc a Casei de cultu dc D. Solouion, pe. care, se
ră din Deva, uniţi de pa pare, că il înţeleg bine. I.E.C., Intrepi inderea de mătase şi I.C.S.M.I. „Ulpia". DEY
siunea pentru arta teatrală. Este vorba de „Prinţesa şi Concursul a fost cîştigat de echipa de la I.E.C., for si frumosul din oameni 1 larcta
Este vorba de tinăra forma porcarul". mată din Maria Vioare (instalator, secretarul comite în M:
ţie de teatru amatori „Ju- Se disting, desigur, o se ta); 1
venis“ a Casei de cultură dm rie de tineri caro tind spre tului U.T.C. din unitate). Carmen Manta (electrician) Intre cei care păstrea graiului popular, avem o ) şapte
Deva, alcătuită din repre afirmare. Sorina Sora, si Dorina Raţiu (lăcătuş), care a obţinut astfel dreptul - A)
zentanţi ai instituţiilor şi GUeojghe Costea, Rom Ni- de a participa la faza judeţeană. Locul doi a fost ză, îmbogăţesc şi aduc lecţie deschisă despre ^ cl rago
şcolilor din municipiu. sipcanu, Violeta Marcu, Ma în fala lumii tezaurul însăşi puterea de creaţie i
Ultima ediţie a Festivalu rii Ivan sînt ciţiva din ge ocupat de echipa de la Ţcsătoria ( ţ e mătase, iar locul folcloric hunedorean, Ana a poporului, despre bucu- > i
lui naţional „Cintarca Româ neraţia mai veche a forma HI a revenit U.P.S.R.U.M. TuOŞ
niei" a adus acestei forma ţiei şi care dovedesc calităţi HUNEDOARA. Vaza municipală desfăşurată la ci Banciu este un mume pe ria de a trăi în limba \ tre -
ţii locul III şl titlul dc lau interpretative remarcabile. care, rostindu-1, tresărim, română, despre felul în l ring):
reată, cu piesele „Fata Mor Din cei nou promovaţi. Flo nematograful „Modern" a unit în întrecere echipajele cu bucuria simplă pe ca care strămoşii, prin cî-n- / lembţ
gana" (după D. Solomon) şi rin Crişan, elev, şi -Ştefan tinerilor din combinatul siderurgic, întreprinderea mi trie
comedia muzicală „Boii şi Medic surprind prin perse nieră, secţia „Vidra", liceele nr. 2 (matcmatică-flzică) re o simţi în preajma fru tec, şi-au prelungit exis- ) Cei ş
viţeii" (autor M. Blaierj, verenţă şi dăruire. mosului. De la doinele tenţa pînă în noi. Piese- l tur al)
piese bine primite dc spec Asigurindu-lc condiţii din şi nr. I) (san'tar). de dor şi jale pînă la le prezentate dc Ana Ban- i cheta
tatori. cele mai bune pentru pre Concursul a fost câştigat dc echipajul din C. S. H„ cîntccele de joc şi voie ciu au o ţinută artistică i ceafă
Intr-o discuţie purtată cu gătire, conducerea Casei de urmat de cele de la liceul sanitar şi secţia „Vidra". reţul
instructorul Alexandru Ca cultură din Deva işi în (VOICU SIMION, corespondent). bună, de la balade pînă remarcabilă, textele sînt ^ ANIN
zan, care se ocupă dc pre dreaptă privirile spre aceşti la cînţece de viaţă nouă, îngrijite şi bine alese, in- f Vlaşii
gătirea acestei formaţii din tineri, care, prin pasiunea vocea ei are siguranţa şi terpreta aduce mereu în > URTC
1384, am putut afla că pen lor, contribuie la susţinerea repet
tru viitoarea ediţie, gindu- activităţii artistice din mu puterea de convingere pe scenă noul, arc ambiţia ) BRAI
rilc tinerilor se îndreaptă nicipiul Deva. Să Ic urăm // care o au doar adevăra de a-şi crea un drum l (Stea
spre locul 1. Se repetă In succes în tentativa lor de „Muncă-Frumuseţe-^Tinereţe tele zidiri; pentru că în propriu. , TIE:
tens, iar curind va avea loc a ocupa locul I la ediţia din Mărturie pentru talen- ) (Patr
premiera cu piesa „Iubitul acest an a Festivalului na fiecare cîntec zideşte su le c.
meu fără nume" şi sc pre ţional „Cintarea României". Faza orăşenească a con au participat 9 tinere din flet şi se lasă zidită. tuî ei real sînt numeroa- ^ CEO;
găteşte cu deosebită atenţie (NICOLAE GAVREA, cores In timpul liber (Ana sele premii 1 şi trofeele i vers
participarea în noua ediţie pondent). cursului „M uncă, Frum use întreprinderile şi instituţii este muncitor zincograf obţinute la întrecerile in- 1 HAT)
ţe, Tinereţe" desfăşurată le oraşului — a avui drept lă (I
la Tipografia Deva) acti terjudeţenc şi naţionale ţ doţi
recent la Că'an - la care scop stim ularea participă
vează în ansamblul fol de la Moneasa, Vaslui, i Casă
rii tinerelor fete la activi (Ca si
cloric „Getusa" al Cen Piâtra Neamţ, Cîmpeni, !
tatea productivă, cultivarea trului judeţean de îndru Lipova etc. | RTA
(Mur
însuşirilor in vederea dez mare a creaţiei populare împreună cu membrii i rii (
voltării arm onioase a per şi a mişcării artistice de ansamblului „Getusa" a ,
sonalităţii lor. masă, ca solistă de muzi dus în Franţa (1084) şi 1
că populară. „Cînt dorul, Austria (1985) frumusc- ^
Concurentele au susţinut
dragostea şi frumuseţea ţea cîntecului şi a costu- i LV
probe practice de indem î-
meleagurilor pe care inului popular românesc. 1
nare, de perspicacitate,
m-am născut" — spune Acum, la vremea pri- 1
precum şi probe teoretice, Pei
Ana Banciu, mîndră de măverii, am întrebat-o va f
de cunoaştere a oraşului
bogăţia istorică şi pito pe Ana Banciu despre . va i
Călan, precum şi a princi rescul plaiului hunedo- gîndurilc ci de viitor, ! Ceru
palelor evenim ente din via rean. Intr-adevăr, reperto despre felul în care va ţ mult
ploi
ţa politică şi econom ică a riul ei oglindeşte cu fi continua să-şi trăiască, 1 cara
ţării, in urm a deliberării, delitate aceste realităţi, pe scenă, o parte din / t ite
trier
este o punte de legătură viaţă. 1
juriul a desem nat urm ă Vini
între linia folclorică moş „Vreau să învăţ cânte- ij rat,
toarele ciştigătoare: locul
tenită de la alte genera ce noi, din zestrea folclo- i por o
I - Carm en Horvat; locui Tom
ţii şi folclorul contempo rică a satului meu, să l
II — Ornela Kerleş; locul fi c
ran, expresie a schimbă particip la cît mai multe \ şi 8
III — Sabina Crisnic. rilor fundamentale din spectacole, să cânt fru- l xim«
Concursul s-a încheiat cu destinele patriei, din via museţile şi bogăţiile ţă- / de.
o reuşită seară cultural- ţa oamenilor. rii, existenţa şi munca ) Ea
' Aseultînd doinele cule noastră. Vreau ca fieea- l fi s
distractivă, organizată pen
se dc la bătrînii dc pe re cîntcc al meu să fie i răci
tru, toţi tinerii oraşului. va f
Valea Atlmaşului — zonă un argument pentru li- 1 cădc
EMILIA CIOB, în care s-a născut şi a niştea şi frumosul din ţ forn
preşedinta copilărit — destăinuirea oameni". ^ soai
Consiliului judeţean lor melodică şi puritatea LILIANA PETRUŞ ract
rolo
Dna din probele concursulUi : einc face mai repede şi mai bine un nod la cravalâ. al tinerelor fete Ţu ţi