Page 41 - Drumul_socialismului_1986_04

ROMÂNIA > CEAUŞESCU • PACE
#

„ŞTIINŢA SĂ CONTRIBUIE NU LA ÎNARMARE;
CI LA MUNCA PAŞNICĂ"
Noua iniţiativă de pace demersuri pentru pace — lui. Nimeni nu poale trăi
a României socialiste, atît sublinia prof. dr. ing. fără certitudinea zilei do
de pregnant în şi convingător Dumitru Fodor, mine. rectorul mîine, nimeni nu zideşte
S O C I A L I S M t o Ceauşescu la plenara Con­ în jurul' al comitetului naţio­ guranţa zilei că de mîine va
cuvântarea
o temelie la casă fără si­
Uniţi
institutului
de
exprimată
i
Nicolae
mîine,
r ă
a
v
l u
u
ş
nimeni nu sădeşte o floare
nal „Oamenii de ştiinţă şi
Naţional al
F.D.U.S.,
credinţa
fără
siliului
cărui
preşedinte
pacea",
în
—
Declaraţia
a
Apel
Frontului Democraţiei şi este eminentul om de ştiin­ înflori. Pacea este cel
mai de preţ bun al omeni­
ţă de renume mondial, to-
Unităţii Socialiste adresată rii şi avem datoria mo­
partidelor şi organizaţiilor rală şi profesională să o
democratice, tuturor gu­ apărăm de pericolul înar­
vernelor şi popoarelor şi Vibrantă manifestare mărilor, în primul rinei
în Declaraţia Marii Adu­ pentru pacje Ia nucleare".
nări Naţionale, a prilejuit în cadrul acestei vibran­
ieri, la Institutul de mine Institutul de mine
din Petroşani, o adunare Petroşani te adunări pentru pace au
ing.
mai
vorbit
prof.
dr.
care s-a desfăşurat sub Nicolae Leţu, prof. dr.
genericul „Oamenii de ing. Ion Marian, lector dr.
în întîmpinarea gloriosului jubileu al partidului ştiinţă şi manifestare, La inte­ varăşa Elena Ceauşescu, ing. Sanda Krausz, şef lu­
pacea".
a-
ceastă
noi, cei ce muncim în acest
grată în amplele acţiuni ce for al învăţămîntului mi­ crări ing. Constantin Se­
se organizează în Anul In­ nier din ţara noastră, ne men, lector Univ. Tiberiu
ternaţional al Păcii au alăturăm cu întreaga con­ Gagy şi asistent univeritnr
Stoicoiu,
evidenţiind
Ion
la
Drumuri noi spre minereuri, participat cadre didactice ştiinţă pace iniţiativele pen­ necesitatea ca oamenii de
cu
o prestigioasă activitate
tru
partidului
ale
ştiinţifică şi numeroşi stu­ nostru, ale secretarului său ştiinţă, studenţii care se
denţi. general, tovarăşul Nicolae pregătesc pentru a fi u-
obiective mari pentru geologi „Dorinţa fierbinte de pace Ceauşescu. Ştiinţa trebuie tili ţării, să-şi unească
a României socialiste, vo­ să contribuie nu la înar­ glasul cu toţi oamenii
caţia dc pace şl colabo­ mare, ci la munca paşnică, muncii clin patria noas-
...Dim ineaţă in m unţi. Pu­ nelor m ineralizate, in sco­ rare cu toate popoarele, singura cale a dezvoltării
ţinele lira de abur sint pul punerii lor In valoare se regăsesc în recentele economice şi a progresu­ (Continuare în pag. a 3-o)
şterse rapid de prim ele şi dezvoltării bazei de m a­
raze ale soarelui. Un om terii prim e a ţării. Am ac­
m erge agale pe m arginea ţionat întotdeauna puternic
unei stînci roase care adu­ m obilizaţi de sarcinile şi
ce cu o creastă de cocoş. Îndem nurile lorm uiate de
Pare nehotărit. Se opreşte secretarul general al parti­
din cind In cind, alteori dului, tovarăşul Nicolae
m ai face şi înapoi ciţi'va Ceauşescu, privind desco­
paşi... Are o îndeletnicire perirea şi punerea operati­
cam bizară: adună pietre ! vă in valoare a m inereuri­
MANIFESTĂRI Le roteşte in lum ina soare­ lor de orice lei — chiar
lui şi pe cele m ai m ulte dacă unele conţin un pro­
OMAGIALE le aruncă. Unele, se pare, cent m ai scăzut de m eta­
îi plac, fiindcă — înainte le — , a celorlalte substanţe
de a le burduşi in rucsac utile. Putem afirm a că res-
O COLOCV II DE ISTO- l
BIE. Omagiind gloriosul ] — le aşează in pungi de pectind întocm ai indicaţiile
jubileu al partidului, Bi- ^ plastic cu cîte o lilă de preţioase ale conducăto­
bliotcca orăşeneasca Ilaţeg ) carneţel pe care a m izgă-
a organizat manifestarea l li' ** rului iubit, am obţinut re­
„Colocvii de istorie” avînd ' lit ceva... zultate valoroase in activi­
ca temă „Partidul Comu- 1 Scurta descriere redată tate. De pildă, in cincinalul
rist Român — conducăto- / m eii sus nu este inventată, trecui au iost predate be-
rul înţelept şi clarvăzător i
i ai revoluţiei şi construc ci reprezintă o experienţă
al revoluţiei
) ţiei socialiste în patria ţiei proprie de viaţă. Fiecare IOAN TĂNÂSESCU,
i noastra“. au rost dintre geologii brigăzii geolog,
noastră”. Au fost prezen- prezen- i
j talc comunicările: „Făuri- j
( rea P.C.R., moment crucial i com plexe Veţel poartă în Brigada geologică
J în istoria mişcării munci- ] „rucsacul 1 1 m em oriei ii lele complexă Veţel. I.P.S.R.U.E.E.M, Petroşani. încă un motor pentru compresoare se află în faza etc fi­
1 toreşti din România”, „CU- [ pline de m uncă, de căuta­ nalizare a operaţiilor dc rebobinare. In atelierul de bobinai motoare dc G kV, sub în­
f lorii ale Epocii Nicolac drumarea maistrului principal specialist, Francisc Lazăr, se fac pregătirile pentru începe­
l Cea cauşcscu”. în continuare, 1 re fierbinte a tuturor zo­ (Continuare in pag, a 3-a) rea probelor de rigiditate diclectrică a statorului.
volumul l
.'a fost prezentat --------------------------
\ „Izbînzi prin vremi. Co- i
/ munişlii, o istorie trăită” J
\ de Ion Spălăţelu. Momeli- i
/ tul poetic care a încheiat /
) manifestarea, puri înd un V
i generic atît de semnifica- .
) tiv, „Partidul, cugetul şi ) AGRICOLĂ Di P R I M Ă V A R Ă
( inima ţării”, susţinut de »
I elevele Lo redau a Florani, ţ
l Tobiţa Ştefoni, Irina Glii- 1 t
i ncscu, prin versuri de a- ţ
l dîncă simţire, a adus un 1 La însămînţarea porumbului — puternică
J cald omagiu partidului şi 1
\ patriei, oamenilor şi rea- l
/ Uzărilor anilor socialismu- / mobilizare de forţe, dar şi sincope nedorite
\ Uli - \
\ © In cadrul „LUNII i
I CÂRTII ÎN INTREPRIN- I Însămînţarea porumbu­ baltă" unde se lucra la sămînţeze porumb nu era na porumb, iar într-o tarla s-au însămînţat aproape
\ DERI ŞI INSTITUŢII", l
i T.A.G.C.M. Deva a găzduit 1 lui — lucrare de căpăta a semănat. Terenul era foar­ nimeni din conducerea coo­ vecină, Ioan Mureşan şi 40 ha din cele 126 desti­
) un interesant concurs pur- i acestei perioade —• se află te bine pregătit, mecaniza­ perativei. Consiliul de con­ Dan Gluvan continuau pre­ nate acestei culturi. Lucra­
ţind amprenta aniversării , in plină desfăşurare în torul, Constantin Borşoş ducere al cooperativei- a- gătirea terenului. rea era coordonată de bri­
a G5 dc ani de la făurirea ţ
i Partidului Comunist Ro- , întreg judeţul. Pentru a efectua o lucrare de înalt gricole, specialiştii, sub în­ — Cu ce densitate semă­ gadiera Rodica Vălean.
1 mân. Concursul, organizat \ vedea pc concret cum se nivel calitativ. drumarea permanentă a naţi.? Stan Pană, Dorel Vesa şi
t de comitetul U.T.C., cu 1 derulează lucrările, Secţia Grigorc Iloza pregăteau te­
J. sprijinul Bibliotecii .iude- i renul ce se va semăna cu
(ene, a relielat rolul ho- ' pentru problemele activi­
tăritor al partidului in ob- \ tăţii clin agricultură a Co­ Raid în C.U.A.S.C. Simeria, Călan şi Haţeg porumb în zilele următoa­
••
( ţinerea marilor împliniri , '-----"-iri ) mitetului judeţean ele re. Ioncscu Benone, ingi­
1 ale patriei, îndeosebi in V nerul şef al unităţii, ne
l perioada cea mai fertilă , partid, împreună cu redac­
din istoria ţării — Epoca ) ţia, a organizat un raid C.A.P. Rapolt. Era ora comitetului comunal de — Cu 78 000 plante la spune că se înaintează cu
Nicolac Ceauşcscu. Con- j prin consiliile unice agro­ 11. Ne ducem la tarlaua partid şi consiliului popu­ hectar — ne răspunde me­ o viteză de 13 ha pe zi,
cursul a evidenţiat temei- ) unde — cum ni s-a spus — lar trebuie să ia toate canizatorul. Astăzi înche­ acordîndu-se o atenţie deo­
uica pregătire a tinerilor ţ industriale Simeria, Călan
J Dorin Guzu (A.S.I.M. Dc si Haţeg. Iată constatările. se semăna porumb. Aici îl măşurile pentru impulsio-, iem această tarla în supra­ sebită calităţii lucrării.
\ va), clasat pc locul I, So- i întîlnim pe mecanizatorul narea ritmului semănatului faţă de opt hectare. Ferma din Bretea Strei
[ rin Stroia (brigada I), A- I C.A.P. Simeria. Petru Romulus Toader, pe şeful porumbului în această uni­
| drian Dobrescu (S.U.T. Dc- l Mateevici, inginerul şef al C.A.P. Ruşi. Cel ce sea­ a I.A.S. Haţeg. In aceas­
I va). Ilonka TurbuU (S.U.T. 1 unităţii, ne spune că clin de echipă Ioan Danciu şi tate agricolă. mănă porumb de mulţi ani tă unitate însămînţarea po-
) Deva). pe cooperatorii- Iosif şi
cele 85 ha destinate cultu­ C.A.P. Batiz. în tarlaua la unitatea agricolă de aici,
„CINSTIM PRIN FAP­ rii porumbului au fost se­ Viorel Benţa. Lucrarea în­ numită „Intre ape", Ştefan Mimi Chipren, lucra în tar­ TRAIAN BONDOR
( 1 TE ăl ARE AT A sArba- mănate pînă joi 30 ha. Am că nu luase startul. La Şainer, un mecanizator laua numită „Peste apă".
) TOABE“. Sub acest gcnc-
l ric, pionierii din muntcl- , fost la tarlaua njimită „in locul unde urma să se în- harnic şi priceput, semă- Pînă joi, la C.A.P. Ruşi (Continuare in pag. a 3-a)
i piui Hunedoara participă ţ
\ in aceste zile la reuşite ac- i
) ţinui politico-cducativc şi j La C.A.P. Peştişu Mare înregistrăm un ritm in­
\ cullural-artistice prin care i tens, corespunzător, la semănatul porumbului. Mij-
[ aduc un cald omagiu glo- )
\ riosului jubileu al partidu- J loăce mecanice şi forţe umane sint mobilizate în cîmp,
.' lui drag. Menţionăm jur muncind cu răspundere pentru încheierea la timp şi
naiul vorbit „Pagini din de calitate a acestei lucrări. Săihînţa porumbului Hi­
istoria mişcării muncito-
\ reşti liunedorcnc", dezfoa- brid trebuie să ajungă în condiţii optime în brazdele
i terea Concepţia. P.C.R., a celor 54 de hectare afectate acestei culturi.
) secretarului său general, to- Pregătind terenul pentru semănătoare, mecaniza­
i varăşul Nicolac Ceauşcscu,
j despre democraţie, liberla- torii Ion Ciorogaru, Ştefan Matei şi Ioan Abordencci
I te şi drepturile omului”, lăsau în lirma discurilor un teren „ca de grădină".
I masa rotundă „Tineretul, Tocmai erau pe punctul de a finaliza tarlaua „Pe
ţ -viitorul patriei”.
nuc" cu o suprafaţă de 22 hectare. Mereu prezenţi în
I O S I M P O Z I O N . La aceste „puncte fierbinţi" ale campaniei de primăvară,
) I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani vicepreşedintele cooperativei, Ladislau Demcter, cit
l a avut loc simpozionul
» „Partidul Comunist Român, şi inginerul şef Ioan Furca, urmăreau asigurarea trans-
\ conştiinţa înaintată, revo- portului seminţei şi îngrăşămintelor complexe în cîmp,
/ luţionarâ a poporului”, or- acolo unde semănătoarele manevrate de mecanizatorii
\ ganizat de biblioteca mii-
/ nicipalâ. S-au prezentat Petru Duma şi Luca Hacicu, ajutaţi de' cooperatorii
\ comunicările „65 dc ani dc Iosif Nagy şi Iosif Defnetcr, aşezau în pămînlul rea­
/ la făurirea P.C.R.” şi „E- văn seminţele aurii de porumb. în imaginea alătu­
] poca Nicolac. Ceauşcscu — rată, prezentăm un aspect din desfăşurarea semăna­
l 20 de ani de măreţe im-
I făptuiri”. A avut loc, dc tului .de porumb pe tarlaua „Tărmure" a C.A.P. Pes-;
l asemenea, un recital dc tişu Mare. ■
1 poezie patriotică. NICOLAE GHEORGHIU