Page 42 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 8

OMAGIU GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI

M ă r t u r i s i r e dar aprig Ia mînie prin fapte şi 13.00 Te
prin gînd,
tfti
Mi-ai dezlegat lumina privirilor, să merg fără prihană mereu tot 13,05 La
să vadă înainte, ★
no
ce-nscamnă să fii liber cînd toţi pe treptele vieţii înflăcărat ureînd. - re.
asemeni sînt, ^ lan
să vadă primăvara zvîcnind de sub Mi-ai îmbrăcat cuvîntul cu straiul de
dimineţii toj
zăpadă,
să rostuiască-n slove tot ce, senin, to
să vadă cum neghina se spulberă în nu
visez,
vînt. lo<
toric epistolar. Atunci cind să port pe tîmpla sură sclipirea rei
Mi-ai întărit puterea cuvîntului, să po
visul I s-a îm plinit, cînd tinereţii
C u B a l Eveline Hanska a devenit spuie mereu împrospătată de marele tău crez. (Iii
ca
in sfirşit Doam na de Bal­ cinstit în faţa lumii, ca-n faţa Dar, mai presus de toate, eşti tu, cel er-
Poim iine, urm ărindu-i ul­ hoţ. Iar Balzac a fost intii zac, era, cum ziceam , prea orişicui, M i
tim ul episod, ne vom des­ şi intii artist. Oricît şi-ar tirziu. Au m ai apucat să doar adevărul, fără de carc'-n lume ce rămînc în
părţi — nu fără regret — fi dorit-o, iubirea nu pu­ revină la Paris. El avea nu e în noi şi adevărul şi lupta pentru el;' di
gî
de această com edie um a­ tea deveni pentru el un abia 51 de ani, dar, a- nimic de preţ, — nici visul, nici eşti tot ce-a fost, ce este, ce fi-va ni
nă care a Io st, in prim ul scop, cl un m ijloc, un fel proape orb, cu inim a în împlinirea Iui. peste mîine; Ti
rind, însăşi viaţa lui Bal- de catalizator pentru îm ­ ruină, suferea de arterită Mi-ai pus în braţ tăria acestui neam sub flamuri tricolore învăpăiat drapel. rii
cu
zac. Serialul Iranco-polon, plinirea destinului artistic. şi îl devora, la propriu, cuminte NECULAI CHIRICA Tc
ra
lucrat cu elevat şi m igălos In fond, a cerut puţin de cangrena. S-au căsătorit in 14.45 Sfi
profesionism pină la nive­ la viaţă: o casă dem nă de 14 m artie, iar el a m urit 15.00 în
lul detaliilor, are m eritul un artist şi o fem eie care în august. Se afla în pli­ m
de a fi reţinut, fără a pier­ nă glorie. Ultim ul care i-a Repertoriul abordat presupune, 19.00 T(
19,15 Tt
de pe drum , tot ceea ce strins m ina agonică a fost (c
a caracterizat intr-adevăr celălalt colos, Victor Hugo. nu exclude contribuţia specialistului 19,40 Pi
un m are destin artistic cu Eveline, cu un an m ai tî- rii
(c
tot tragicul şi derizoriul nără decit el, l-a supra­ pămînt cu mine-o bag/ Hai 20,30 Fi
unele
Privind
său. Cel m ai de seam ă e- vieţuit încă treizeci. Aces­ pe Revenim cu concursului concluzii unii solişti prin au această prismă, nană, nană/ Şi-a mea mîn- ca
marginea
un
ju­
abordat
lem ent al acestui destin, să-i creeze acea am bianţă tea sint faptele. Nu ştiu deţean de selecţie a soliştilor repertoriu echilibrat, cu ade­ dră-i bănăţană*. în aceeaşi di
prezent in subtextul film u­ de tandreţe absolut nece­ cum şi cit din ele ne va de muzică populară, legate de vărat valoros. Ne gîndim la manieră s-au prezentat cîţiva fii
repertoriu şi costum. Este în­ Cristina Buciuman, Mariana solişti din Hunedoara. în a- 21.45 F<
lui, este acela că Balzac sară scrisului. Dar viaţa releva ultim ul episod. Indi­ (c
deobşte cunoscut că, intr-o Deac, Aurora Haidu, din Că- companiamentul tarafului ca­
a fost intii de toate şi a i le-a refuzat pină în ulti­ ferent de el insă, ceea ce astfel do manifestare, solistul lan, îndrumate îndeaproape sei de cultură ale cărui su­ 22.00 T<
răm as pină la capăt scrii­ m a clipă. Cind i le-a dă­ putem conchide de pe a- vocal are obligaţia să aducă de cunoscuta solistă Mariana nete dc taragot şi saxofon 22,10 Al (c
lor
mult
chemări
vetrei
tor. Avea conştiinţa m eni­ ruit, a fost prea tirziu. A cum este că întregul serial cîntece specifice zonei, Cîntecele Angliei. în loc, interpretarea rind aduceau mai ncudate, a concuren­ Io
în
de
tulnice
şi-a
făcut
primul
folclorice.
noastre
rii sale şi orgoliul creaţiei trăit intr-un ritm infernal, s-a sprijinit aproape ex­ trebuie preluate cu discernă- doina, în variante vechi, („Bă­ tul de la întreprinderea de
in registru m onum ental. A intr-o perpetuă goană, in­ clusiv pe um erii a doi m ari mînt, potrivit calităţilor voca­ diţă cu tundră neagră", „S-o industrie mică „zicea* destul
scrie era singura sa ra­ tr-un fel de absurd joc actori: Beata Tyszkiewicz" şi le ale fiecăruia (în primul dus badea cu plugu", „Vară, de jenant: „Calule, căluţulc,
rind trebuie să existe cali­ ţie-ţi plac grăunţele/ şi mie
ţiune de a li. Sem nifica­ de-a v-aţi ascunselea, hăi­ Pierre M eyrand. Ea venea tăţi vocale — n.n.), dar cel mîndruţele...*, abordîiul o ţi­
tivă e scena din episodul tuit de creditori şi editori, cu orgoliul aristocratic, el mai indicat ar fi ca acestea Concluzii nută nu prea... scenică. Un
să fie culese, cu respect şi alt interpret, dc fapt o inter­ BUCI
pelersburghez, cînd, după hărţuit de calom niatori şi cu orgoliul artistic. Din recunoştinţă, de la oamenii în pe marginea pretă, a abordat „Balada lan- dioprof
îndelung alean, se vede în de invidiile veleitarilor, tra­ conjuncţia acestor două vîrstă, in toată autenticita­ concursului judeţean , eului* înti-o manieră extrem C
sfîcşit alături de m area iu­ casat ' de grijile zilnice, a- orgolii a încolţit, uim itoare tea, cu tot parfumul lor. In do personală, mai mult o jig­ J ii
nire
adusă
cu­
interpretare,
bire. Şi, după prim ele zile m eţit de adm iratori, croind şi pură, această „m are iu­ noua vor împrumuta piesele anu­ de selecţie tei personalităţi amintirii cunoscu­ jn..iUl; U(
nea­
istoriei
a
lese
un
8,00
de efuziune, ce-i spune visuri de grandoare şi pro­ bire", ca iarba proaspătă mit specific care Ie sporeşte a soliştilor mului. în timp ce evolua, o Curieri
el ? „De cînd sînt aici — iecte faraonice şi arzînd răsărită între două lespezi. farmecul şi frumuseţea. Pen­ de muzică populară solistă dc la cooperativa meş­ Buletin
zice — n-am m ai luat pana Şi dincolo, sau in pofida, tru aceasta, solistul e obligat teşugărească „Drum nou*, dienţa
pe rugul acestei iubiri stra­ să lucreze mult, să repete din aceeaşi localitate, ne tri­ tin de
în m înă şi m ă sim t ca un nii şi im posibile. O iubire sau îm preună cu toate a- pînă obţine şlefuirea dorită, vară, primăvara. ,, care scoa­ mitea cu gîndul la faptul că literarii
hoţ". Aici, în această re­ cestea, s-a născut şi s-a căutînd nuanţe, corcctind as­ te In evidenţă calităţile voca­ la nivelul municipiului, jude­ chestra
care l-a m istuit vrem e de perităţi, dlcţie etc. Şi aceasta, ţului nu vor exista niciodată
plică se allâ cheia între­ le, dar şi cintccul de joc cu iară „I
optsprezece ani, pină la îm plinit COM EDIA UM ANA. numai în prezenţa unor oa­ elemente ce caracterizează interpreţi de valoare, dacă nu nedoar,
gului film . Cind nu cre­ Singura care nu va m uri. meni cu simţ. artistic, şi, pe vor fi aduşi în scenă oameni ştiri;
m oarte, şi care s-a consu­ creaţia folclorică contempora­
ează, un artist se sim te nu cit mai mult posibil, a spe­ nă („Pe la noi pe deal în căutaţi, şi nu cci care se o- într-un
m at m ai m ult la m odul re­ RADU CIOBANU cialiştilor. feră, fără a fi verificaţi şi... Publici
num ai inutil, ci şi vinovat, sus*, „Mîndră sint că-s arde­ ajutaţi să se convingă că nu
leană*, „Mureş, Mureş apă de ştir
lină*). Solistele din zona O- posedă calităţi vocale. tural;
în
specialiştilor
OTE DE LECTURĂ răştiei au introdus în reper­ trebui atenţia rămînă, de aseme­ ar foiclori
să
spe­
învîrtită,
toriu me-lodii Olimpia Tirăncscu nea, abordarea, chiar supără­ pr^miei
de
X-Yb la
iar
cifice,
Traian Vednas: „CORESI U (Romos) a cules ambele pie-- toare uneori a repertoriului şi letin d
se prezentate în întrecere de pronunţiei de Banat, precum rid ian
la una dintre vîrstnicele sa­ şi interpretarea de către copii j urmii;
Traian Vedinaş a tipărit cărturari de . elită ai cultu­ tului, prezentîndu-le în toată a ehitecelor celor mari, real­ social-c
a Editura „Albatros" o rii româneşti. autenticitatea lor („Drăguţ car mente nepotrivite pentru cei Medalie
de-o şchioapă.
Aurel
nonografie semnificativă Traian Vedinaş vădeşte cu patru boi“, „In grădină ade­ la Credem că a rămas in a- Buletin
un
devenind
tulpină*),
icntru umanismul româ­ erudiţie, dublată de nece­ vărat rapsod. A reţinut aten-- tenţia soliştilor, care au avut Muzică
nesc, anume „Coresi". Re­ sara prudenţă a ştiinţei ţia costumul purtat cu diver­ răbdarea să-i asculte şi pe ne avo a.'
serii;
în
satului,
vatra
constituind, cu migală „ar­ cercetării istoriografice, el se ocazii propria-i mină. La cu­ ceilalţi şi nu numai pe ei în­ iitică 1 i
şi
precum
şişi,
a
specialişti­
fel
dc
sut
heologică", mozaicul es­ fiind un fel de „scenarist” ca şi cel al Elenei Lădaru din lor, melodiile interpretate de ţională
tompat al unei întregi e- cu ambiţii de reanimare a Gcoagiu. Jenica Anghelina din Visca, maţii;;
Reproducem
«ca
poci de veritabilă renaştere culturii unor epoci esen­ şi Modeşti privinţa interpretare dar adevărat rapsod. materialului de ştiri; 1
rea ani’
în
încheierea
în
şi
repertoriului
a culturii romaneşti, Ve­ ţiale, prin personaje-sim- a costumului s-au prezentat faţă versurile simple dar mag­ 19,30 Pi
dinaş redă, pretextual prin bol ale geniului naţional unii solişti din Deva: cea dc nifice ale unuia din cîntece, 20 U
nu
cu
su­
putem
că
A>
cu
minieră
marele ctitor-tipograf, ceea creator. la exploatarea şi, mai ales, gera regretul linia melodică: „Ală­ I Iv. ojtV'
şi
nylon
de
costum
ce am numi una din ve­ Cartea este o suită de e- interpretul de la T.A.G.C.M. turea cu drumu/ Ară badea 22,20 IVI
trele esenţiale ale culturii seuri (Climate, Sensuri şi („M-o rugat asear-o fată*, cu plugu/ Vine mîndra cu 23,55—24
cu
scrise naţionale. Cu verva valori, Permanenţe etc.), „Toată lumea-ar vrea să mor*), prînzu/ Şi-n sticluţă Ia vinu/ ştiri.
bade
plug/
bun
Lucru
pasiunii, cu migală şi a- alcătuită din „răsfrîngeri apărut în costum de stradă,
ale cărui cîntece aduceau a Meargă-ţi bine boii-n jug/ Fi-
plicaţie ştiinţifică necesare şi întretăieri", aşadar din periferie: „Măi băiete nu ştiu rc-ai bade sănătos/ Cum mîni
Şi
interpretării ca atare, au­ secvenţe a căror interfe­ zău/ Ce-o fi-n sufletul meu/ boii de frumos/ mi-ai tu mîndră CJ
sănătoasă/
Că
vorbă
dnt
seara
torul se mişcă dezinvolt rare este menită a redina- Măi mai băietc-n singurea*, asta/ N-o frumoasă*.
să
fiu
sau
„Să
prin certitudine şi ipote­ miza memoria gutenberg. Tac un sicriu de brad/ Şi-n M1NEL BODEA DEV/ 1
tic, scormonind arhivele, Sinteză a culturii scrise liardar
în Mar
icuturînd de colb docu­ româneşti, monografia „Co­ ta); Iii
mente, aprinzînd puterni­ resi" este un emoţionant CRONICA FILMULUI şapte I
ce fascicule de lumină în document despre documen­ - A);
"onurile umbroase ale te, dintr-o atit dc vitală clragost
Hallo,
vremii, profilînd portretul perioadă, de ctitorii şi e- „Nu te voi uita niciodată" Am foi
-oresian pe fondul epocii. mulaţii, cum este cea de TROŞA.
Spiritualitatea românească la a doua jumătate a vea­ Tema războiului, a con­ aterizare forţată. Căzut pri­ tre —
i fost hotărîtor influenţa­ cului al XVI-lea românesc. secinţelor sale nefaste, a zonier, evadează, apoi con­ ring);
lembL
tă de umanist, alături de Do o deosebită forţă su­ impactului acestuia asupra tinuă misiunea de luptător, trie (l_
el redimcnsionîndu-se ope­ gestivă, reţinem a fi şi ci­ conştiinţei colective sau in­ înregimentîndu-se în gru­ Cei şap
ra şi aspiraţiile altor gi­ tatele selectate cu acut dividuale a fost cea mai purile de partizani. Toate tural);
chetarii
ganţi ai culturii noastre: simţ din operele de căpă- prezenta pe ecranul ultimi­ sacrificiile îi sînt luminate ceafăru
Olahus, Honterus. Cercel, tîi ale scrisului românesc lor 40 de ani. Cinemato­ de gîndul-speranţă al re­ reful e
vechi, ele însele dezvăluind grafia sovietică, una din găsirii iubitei. ANINCL
Vlaşinil
frumuseţi cărora le sîntem Ţinuta, evoluţia scenică, sobrietatea costumului împodo­ cele mai redutabile în do­ Cu ambiţie şi trudă, Po- URICA1
j SIMPOZION mereu datornici întru a le bit cu tricolor fac din Nicolac Mălina (Boşorotl) unul dintre meniu, ne oferă, prin „Nu lca termină studiile, deve­ repetiţii
cunoaşte şi preţui. cci mai reprezentativi vătafi dc căluşeri hunedoreni. le voi uita niciodată" — nind profesoară. După ani BRAD:
î Clubul „Siderurgistul“ Foto IONEL BUJOR producţie „Lenfilm" (sce­ (Steaua
I din Hunedoara a fost gaz- EUGEN EVU de căutări infructuoase, TIE: u
. da simpozionului „Hunc- nariul şi regia: Pavel Ka- descurajat, Fedor se căsă­ (Patria)
doara — vatră de cultură docinikov) transpunerea ar­ toreşte cu o văduvă de le cală
i şi civilizaţie", organizat de • Aniversarea centena­ tistică a uneia din drame­ război. Bucuriei revederii GEOAG
* Comitetul municipal dc levilor prezenţi la mani­ rodii, se îndreaptă sfios vers ((
cultură şi educaţie socia­ rului naşterii poetului festare ; ,„...în ireversibila şi jovial, timid dar de­ le umane provocate de — fapt în care Polea a HAŢEG
I listă. Au participat eu co- Gcorgc Topîrceanu a pri­ trecere a timpului, din zinvolt spre necunoscu­ cel de-al doilea război nădăjduit cu toată fiinţa, lă iîHac
, munieări: prof. Stela Tili- lejuit organizarea, la Li­ mondial. rcfuzînd chiar o cerere în Ueţi ca-
leanu — „Scriitorii hune- pervazul naşterii sale, tele „limanuri" ale eter­ Acţiuriea începe pe front, Căsător
I doreni şi cărţile lor", poe- ceul „Decebal" din Deya, nităţii”. căsătorie, îi ia locul dezo­ (Casa d
s tul Eugen Evu — „Ilunc- a unui emoţionant sim­ A urmat un recital din unde sergentul Fedor Bak- larea, amărăciunea. Singu­ RIA : i
I doara oglindită in literatu- pozion. Invitaţi la aceas­ cearov, grav rănit şi ope­ ra consolare fiind că iubi­ (Mureşi
ra contemporană", „Mircca Centenar poezia clasicului literatu­ rat, este salvat de la moar­ rii (Lui
Goian — „Hunedoara, sur- tă sărbătoare omagială rii române, susţinut de tul ei trăieşte şi este fe­ Cireşari
, să de inspiraţie muzicală", au fost scriitorul Radu elevii Manuela Pavel, te de sora medicală Polea ricit.
• prof. Marioara Aslău — Ciobanu şi profesorul Du­ George Topîrceanu Ivanova, care se oferă să-i Acestei povestiri inspi­
| „Fascinaţia vetrei transil- Daniela Oniţa, Moda Su­ dea sînge pentru transfu­
* vanice liuncdorcne în crea- mitru Susan, care au e- san şi Daniela Gornic. rate de un fapt impresio­
I ţia lirică", prof. Savina vocat cu multă căldură (Prof. Valentina Achim). zie. Sentimentul de dra­ nant de război îi dă expre­
| Popa — „Cîteva elemente aspecte ale vieţii şi ac­ creatorul „Chiriaşului gră­ goste înfiripat între cei doi sie filmică un colectiv va­
• de folclor contemporan în tivităţii unuia dintre cele bit", pregătindu-se să es­ • O manifestare simi­ este curmat brusc de mer­ loros de actori, între care Pcntri
I Ţinutul pădurenilor", prof. mai îndrăgite nume de caladeze hotarul secolu­ lară a fost organizată la sul implacabil al războiu­ remarcăm în special pe fi rece
Tiboriu Marlş — „Noi ar-
, gumente ale continuităţii pe firmamentul literatu­ lui următor, ne întîmpină Liceul pedagogic din De­ lui. Restabilit, Fedor plea­ interpreţii principali: Irina noros. 1
pitaţil
poporului român în vatra cu acelaşi surîs spiritual va. Despre viaţa şi opera că din nou pe front, fără Malîşeva (am mai văzut-o Ue ploa
I actuală a Castelului Cor- rii române. Reproducem şi enigmatic în care îşi poetului George Topîr­ şi cara
» vinilor". în ansamblul său, un crîmpei din gîndurilc să ştie că Polea va avea în „O sută de zile după Izolat t
simpozionul s-a constituit cunoscutului om al cate­ topeşte ironia, umorul şi ceanu a vorbit profeso­ un copil. Destinele celor copilărie", „Călăreţul cu Vin tul
(într-o caldă dezbatere dc- drei, prof. Dumitru Susan, melancolia şi, purtîndu-şi rul Dumitru Boboşa. Au două personaje sînt urmă­ calul de aur", „Umbrele din vei
* s Pre virtuţile inepuizabile cu siguranţă, cu demnita­ recitat elevii Corina Rus. Tem per.
ale creativităţii socialiste care, fără îndoială, va rite paralel, intcrferîn- trecutului" etc.) şi Evgheni vor fi (
i în E p o c a Nicolac te şi convingere „geaman­ Adriana Jobb, Sorina du-se doar în final. Fedor, Karelskih („Treci pragul", nus un
, Ccauşcscu. stărui şi în amintirea e- tanul" cu Balade şi Pa­ Boiu. (Livia Stoica). aviator, scapă teafăr din „Obeliscul"). grade,
avionul incendiat, într-o VERONICA PALADE între pi