Page 45 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 45
PECETE? n-rp
< & 5 > d e a n i d e i a c r e a r e a
P A R T ID U L U I C O M U N IS T R O M A N 1986
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU - \
-------------------------------------------- ----------L------------------- . ,
EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE j
Noua şi rodnica primăvară a comunei Dobra i
Despre Dobra se poale acestea, înaripate de o noitoare, inâlţindu-se vigu
spune fără nici o ezitare lierbinte dragoste laţă de ros pe coordonatele dez
ORGAN AL COMITETULUI JUDETE/VM HUNEDOARA Al P.C. că esfe astăzi una dintre locurile de baştină, de o voltării m ultilaterale, pro
cele m ai bogate, m ai fru n e o s t e n i t ă m îndrie gresului şi civilizaţiei so
m oase şi m ai bine gospo de' a trăi in aceste cialiste.
dărite com une de pe m e locuri, de a contribui la — Se poate spune că
leagurile hunedorene. Este progresul şi prosperitatea Dobra noastră — arăta ţi
un adevăr Incontestabil, localităţii in care trăiesc nu/ dintre cetăţenii săi,
Anul XXXVIII, nr. 8 836 DUMINICĂ, 13 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani
care ţi se relevă de cum si m uncesc. m aistrul forestier Rom an
păşeşti atit în localitatea Blidaru, născut şi crescut
de reşedinţă, dar şi in fie aici, lucrător la sectorul de
care din cele 13 sate com exploatare a lem nului din
în
de
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA ponente. Pe parcursul Do localitate atitea peste localităţi
am
23
— ca
istorii
alte
sale
delungatei
bra — deşi a cunoscut şi ale patriei, a intrat intr-o
unele perioade de stagna nouă şi lungă prim ăvară, o
Viteze zilnice sporite re, cind vegeteze s-a în m ulţu prim ăvară care peste două
parcă
de
m it
conul
să
adaugă
an
decenii,
de um bră al altor localităţi de an noi roade la cunu
pe
îm pliniri
pornite
ferm
la însămînfarea porumbului! vecine, dezvoltării - a reuşit nile de Dacă m ă ale co
m unei.
gîndesc
calea
să-şi m enţină m ereu sta num ai la m unca noastră,
In întreprinderile agrico brazdă Nicolae David, spe jumătate din suprafaţa pla tutul de unitate adm inistra la dezvoltarea activităţi
le de stat din judeţ pregă cialistul unităţii la însă- nificată. O altă formaţie tiv teritorială rurală de sea forestierilor, progresul este
tirea terenului şi însămîn- rtunţări. La rîndul său, de tractoare la volanul că m ă a judeţului nostru. Iar rem arcabil. Scoteam lem nul
ţarea porumbului, celelalte Vasile Jurca efectua er- rora se aflau mecanizatorii acest lucru se datorează din parchete cu caii şi-l
lucrări necesare în aceas bicidarea păioaselor. Constantin Tase II, Con nu atit condiţiilor naturale fasonam m anual. M uncă
tă perioadă se execută pe stantin Burlacu şi Constan — situată în partea de m ultă, grea, productivitate
un front larg, în ritm sus tin Olaru, pregătea, în a- m ijloc a văii M ureşului, Şi această dragoste, a- scăzută. Astăzi sintem do
ţinut. „Sîntem mobilizaţi în unităţile l.A.S. vans, patul germinativ cre- com una este străjuită de ceastă dorinţă a dobreni- taţi cu 22 T.A.F., 9 Ifroane,
cu toate forţele —«arăta înd front de lucru semă dealuri dom oale, bogate in lor de a-şi ridica com una tractoare, avem funiculare,
inginerul Georgel Răican. nătorilor. Concomitent, păduri şi flivezi de pom i in fruntea celorlalte loca iar tăiatul şi fasonatul se
directorul l.A.S. Simeria. O activitate bine orga mecanizatorii Anton Ros- fructiferi, beneficiind şi de lităţi rurale hunedorene, face num ai cu fierăstraie
unitate coordonatoare — nizată şi ritmuri bune de taş şi Petru Voia execu terenuri roditoare in luncile şi-a găsit cel m ai fertil m ecanice. Num ai noi, fo
mecanizatori şi specialişti lucru se înregistrează şi tau erbicidarea păioaselor. udate de apa M ureşului - cîm p de afirm are m ai cu restierii, realizăm o pro
aşa cum ne cerca tovară la Ferma 2 Peşti.ş a LA.S. La ferma nr. 1 Hăşdat cit, m ai ales, vredniciei lo seam ă in cele peste două ducţie m arfă industrială de
şul Nicolac Ceauşescu. se Simeria. Sub coordonarea (şef de fermă ing. Gustav cuitorilor săi, care au ştiut decenii de la Congresul al peste 33 m ilioane lei anual.
cretarul general al parti directă a inginerei Gabrie- Schmidt), a aceleiaşi uni intotdeauna că' devenirea IX-lea al Partidului Com u In ce priveşte Dobra şi
dului, în cuvîntarea rosti la Petruţa, şofa fermei, tăţi, cei care pregătesc te com unei, progresul şi bună nist Rom ân, perioadă fără satele sale, vede oricine
tă la recenta plenară a mecanizatorii Constantin renul şi însămînţează po- starea obştii, a fiecăruia in precedent in istoria patriei,
C. C. al P.C.R.. să efectuăm Tase I şi Augustin Mileşan parte se realizează num ai cind toate localităţile ţării, M. LIONEL
însămînţarea porumbului, însămînţau porumbul. Pînă MIRCEA LEPÂDATU prin m uncă, spirit de ini oraşe şi sate, au cunoscut
ţiativă şi hărnicie. Toate dinam ice transform ări in- (Continuare in pag. a 2-a)
principala lucrare de se ieri, cei doi au încheiat
zon, în timpul prevăzut şi lucrarea pe mai mult de (Continuare în pag. a 2-a)
în condiţii de calitate, me
nite să asigure producţii ,.<vV
sporite în toamnă. în ace Ritm şi calitate tu realizarea
laşi timp, ne-am concentrat
atenţia şi la efectuarea ce INVESTIŢIILOR
lorlalte lucrări, cum sînt
erbicidărea păioaselor, se
mănatul şi plantatul legu
melor ş.a De aceea, în Un trimestru „plin“ - argument
fiecare unitate şi fermă,
avem mobilizate importan
te forţe mecanice şi umane al succeselor viitoare
în cîmp, pe ogoare, unde
se munceşte zi-lumină la
pregătirea terenului şi în- — Din cîtc ştim, pentru le proprii de 7 la sută şi
sămînţări. Pînă ieri seară, oamenii muncii de la An înregistrăm un plus de
în unităţile l.A.S. din ju trepriza de construcţii- beneficii de 0,4 la sulă.
deţ au fost însămînţate c-u montaj şi reparaţii Deva, Şi mai concret: am obţinut
porumb C20 ha din cele trimestrul I din primul an o producţie valorică peste
1 700 ha planificate, pregă al cincinalului 1986—1990 plan de 4 milioane leî, iar
tirea patului germinativ s-a încheiat cu un bilanţ realizarea din planul anual
fiind efectuată pe 820 ha. pozitiv. Vă rugăm, tova este de aproape 20 la su
Au fost. de asemenea, er- răşe dr. ing. Alexandru tă. Mai menţionez că din
bicidate 1 450 ha din cele Iloşorogan, director al uni cei 110 km de terasamente
2 400 ha cultivate cu grîu tăţii, să vă referiţi Ia a- din prevederile pe acest
şi orz". cest fapt. an am realizat 42,2 km,
La ferma Deva a l.A.S. — Avînd în vedere sar angajîndu-ne ca, pînă la
Mintia (şef de fermă, ing. cinile mobilizatoare ale 23 August, să îndeplinim
Sabin Blada) mecanizatorii anului 1986, derivate din planul anual la acest in
Ioan Oprea şi loan Crcţu documentele Congresului dicator.
executau pregătirea tere La C.A.P. Llvatlia se lucrează intens la pregătirea terenului ce va fi semănat cu al XlII-lea al partidului, — Cum continuă activi
nului pentru porumb. In- porumb. Foto NICOLAE GHEORGHIU am pregătit mai atent con tatea în trimestrul al Tl-lea
unua lor punea sămînţa în diţiile realizării planului al anului ?
din acest an şi am trecui — Mai întîi doresc să
cu hotărîre la îndeplinirea fac o precizare şi anume
lui din primele zile ale că în acest al II-lea tri
Noutăţile vestimentare să ajungă lunii ianuarie. Am pus un mestru sarcinile sînt cu
accent deosebit pe organi- peste 85 la sută mai mari
operativ la îndemîna cumpărătorilor !
A. C. M. R. D E V A
A început sezonul cind Grosu, directorul comercial tităţi importante de pan tractuale aferente trimes
sînt tot mai mult solicitate al întreprinderii. Astfel, tofi şi sandale din piele, trului II. întreprinderile zarea temeinică a activită decît în primele trei luni
articolele de îmbrăcămin au fost încheiate contrac înlocuitori şi . cu feţe tex de confecţii „Mondiala" Sa- ţii la fiecare brigadă şi clin an. Sînt, deci, extrem
te şi încălţăminte uşoare, te pentru întregul necesar tile, ca şi pantofi de tenis tu Mare, cele din Bucureşti, punct de lucru, la toate o- de mobilizatoare, însă a-
practice, comode, într-un de impermeabile şi bluze şi ghete de baschet, adi- Craiova, Arad, Baia Mare, biectivele cu termen de fi vem toate condiţiile şi sîn
cuvînt, adecvate primăve din tercot pentru bărbaţi, daşi şi sandale de plajă Reşiţa, Călăraşi, Bacău, fa nalizare în acest an — con tem hotărîţi să le îndepli
rii. Se găsesc în magazi pantaloni de vară, cămăşi pentru adulţi şi copii, în- bricile de încălţăminte din form sarcinilor şi grafice nim integral. Va fi oma
nele de desfacere astfel de cu mineri scurte, costume tr-o mare gamă de mărimi Mediaş, „Clujana" Cluj- lor de execuţie, întocmite giul de gînd şi faptă al co
articole ? Ce preocupări de vară, diferite rochii de şi culori. S-au contractat Napoca, „Ardeleana" din în depl'n acord cu bene lectivului A.C.M.R. Deva
există la nivelul întreprin vară, bluze din ţesături de şi tricotaje pentru copii, Alba Iulia, „Timpuri noi" ficiarii —, pe aproviziona adus celei de a 65-a ani
derii comerciale cu ridica bumbac, impermeabile din care să satisfacă toate gus Braşov şi din Lugoj, cele rea ritmică a formaţiilor versări a făuririi Partidu
ta pentru textile şi încăl tercot pentru femei, parde- turile şi exigenţele. Parţial, de tricotaje, cum sînt „Zim cu cele necesare, pe or lui Comunist Român, săr
ţăminte Deva pentru asi brul" Suceava, „Tricoul ro dine şi disciplină în mun bătoare scumpă întregului
gurarea c-u un bogat fond şu" Arad, „Moldova" Iaşi, că, reuşind să încheiem nostru popor. De fapt, rea
de marfă necesar sezonu LA ÎNCEPUT DE SEZON ESTIVAL „Nehoiu" Huşi, „Crinul" fiecare lună cu depăşiri de lizările din prima decadă
lui estival ? Dar pentru ca Bucureşti, „Tricotex" Sa- plan. Vorbind la concret, a lunii aprilie sînt o con
----------------------e—
acesta să ajungă cu ope tu Mare s-au angajat .că ne trebuie să spun că primul firmare elocventă a anga
rativitate in unităţile de sie din stofă, taioare, ja aceste mărfuri sînt intrate vor sprijini mai mult, li- trimestru a fost încheiat jării şi dăruirii în muncă
desfacere eu amănuntul ? chete, compleuri din ter în depozite. Cantităţile nu vrîndu-ne diferite articole din partea tuturor brigăzi
Acestor întrebări le-am cot şi altele. Bineînţeles, o satisfac însă cerinţele. chiar suplimentar faţă de cu realizări suplimentare lor antreprizei.
căutat răspuns mai întîi la atenţie deosebită am acor-' — Ce î n t r e p r i n d e contracte. Se preconizează, de către toate cele şase
depozitele I.C.R.T.I. Deva. dat şi asigurării fondului I.C.R.T.I. pentru a le... sa deci, ca în perioada urmă brigăzi — Arad, Beiuş, Bîr- — La ce obiective mai
- întreprinderea noas de marfă necesar copiilor, tisface ? toare să existe o aprovi cea, Deva, Haţeg, Sebeş — importante sînt concentra
tră arc încheiate din timp impermeabile şi canadie — Insistăm ia furnizorii zionare bogată, diversifica la toţi indicatorii de plai te forţele antreprizei în a-
contracte cu furnizorii din ne din tercot, rochii, blu- noştri pentru 'a ne livra tă sortimental eu articole Pe ansamblul antrepriză ceastă perioadă ?
ţară pentru un fond de ziţc, pantalonaşi, compleuri. articolele contractate. Am de sezon pentru toate ca am depăşit planul la con- — în primul rinei la o-
marfă de sezon care să sa cămăşi cu mineri scurte şi primit asigurări că toate tegoriile de vîrstă. strucţii-montaj cu 16,7 la xecutarea drumurilor fo-
tisfacă. atit cantitativ cit altele sînt deja în maga rămînerile in urmă vor fi ESTERA SÎNA, sută, iar la .obiectivele din
şi calitativ, pretenţiile şi zine. De asemenea, urmea recuperate cel tîrziu în GH. I. NEGREA judeţul Hunedoara — cu DUMITRU GHEONEA
exigenţele populaţiei — ne ză să se livreze, în baza cursul lunii aprilie, nefiind 24,7 la sută, avem un spor
spunea tovarăşa Valentina contractelor încheiate, can afectate obligaţiile con (Continuare în pag. a 2-a) do producţie la investiţii- (Continuare in pag. a 2-a)
