Page 46 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 81

ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE
Noua şi rodnica primăvară

SĂ RĂMÎNĂ MEREU SENIN de ia istoricul Congres al (Urmare din pag. 1) 1920 prim ele asociaţii ale ne lei - sublinia Ioan Fo- DUMI!
IX-lea al partidului, intre-
CERUL PLANETEI NOASTRE ! prinderea noastră — prin pro­ m eseriaşilor, care s-au do­ noage, vicepreşedintele bi­ 11.30 T(
vedit factori im portanţi de roului executiv al consiliu­ 11,35 Li
dusele fabricate aici - vine cum arată astăzi. Şi o să *
•.Anul Internaţional al Pă­ ror celor ce m uncim in în­ să afirm e, cu şi m ai m ultă le facem şi m ai frum oase... progres econom ico-social, lui popular — reflectă de la el:
cii trebuie să nu rămină un treprinderea de tricotaje tip putere, binefacerile pe care Ca in orice localitate ru-\ cultural şi chiar politic. sine că ea işi consolidea­ * de
ITT
an de declaraţii şi procla­ lină Hunedoara ca un nou le aduce m unca in pace şi rală, agricultura a fost Se ştie, m ulţi dintre m e­ ză de la un an la altul 12,40 Di
maţii. Asemenea declaraţii, şi vibrant dem ers in favoa­ linişte. Aşa vrem să trăim şi de-a lungul tim purilor ra­ seriaşii Dobrei s-au înscris statutul de viitor oraş agro­ cu
oricît ar fi de frumoase, nu rea păcii şi dezarm ării, ca să m uncim şi de acum Îna­ m ura de bază'în econom ia şi au activat in m işcarea industrial. Statut care pe 10
la
vor putea schimba cursul pe­ o elocventă ilustrare a do­ inte - sub cerul m ereu se­ com unei şi continuă să ră- socialistă şi com unistă din plan edilitar-social şi cul­ 13.00 Al
riculos al evenimentelor. Noi rinţei celei m ai fierbinţi a nin al planetei noastre. m înă şi astăzi. Iar ponde­ judeţ. tural se îm plineşte prin (P
considerăm că Anul Interna­ intregului nostru popor — a- Ne exprim ăm adeziunea rea, in acest dom eniu, o noua arhitectonică a cen­ ★
ţional al Păcii trebuie să ceea de a trăi şi m unci in deplină la toate iniţiativele deţine agricultura socia­ trului de com ună, cu blo­ pi
determine acţiuni şi înţele­ linişte, fără team a de a ne şi propunerile constructive listă, prin cele patru coo- curi m oderne, confortabile p<
111
geri concrete, reale în di­ şti periclitate creaţia şi viaţa. ale partidului şi statului nos­ peralive agricole de pro­ şi frum oase, prin străzile Ri
în
recţia opririi cursei înarmă­ Unitatea in care ne des­ tru, cu ferm a convingere că ducţie - Dobra, Lăpuşnic, asfaltate şi m odernizate, dl
rilor, a dezarmării, a asigu­ făşurăm activitatea sute de num ai intr-o eră a păcii, fă­ Răduleşti şi Roşcani şi o ■ prin edificiile cultural-edu- şc
rării păcii !". Cuvintele rosti- m am e şi fiice din oraşul si- ră arm e şi războaie, poporul ferm ă I.A.S. Relevant este cative, din fiecare locali­ D
'e de preşedintele Rom âniei derurgiştilor bunedoreni este rom ân, toate popoarele lu­ în acest sens şi faptul că tate, dar, m ai ales, prin Si
C
o creaţie a anilor socialis­ intreaga viaţă care pulsea­
socialiste, tovarăşul Nicolae m ii pot să-şi Înfăptuiască as­ din cele 3 500 bovine şi ză din localitatea de re­ S(
m ului,, a epocii pe care cu n:
Zeauşescu, la recenta ple­ piraţiile de Înflorire şi dez­ 8 000 ovine Înregistrate in şedinţă pînă în fiecare din •k
nară a Consiliului Naţional dragoste şi recunoştinţă o voltare firească. com ună, 2 400 şi, respectiv, satele noastre. r<
num im „ E p o c a Nicolae 5 000 sint deţinute de sec­ tc
a! Frontului Dem ocraţiei si Ceauşescu". Asem enea m ul­ Ec. MARIA COSTA, torul agricol cooperatist şi — M ulte se pot spune 14.45 li
Un tăţii Socialiste, se înscriu tor ctitorii Înălţate m ai cu sea­ întreprinderea de tricotaje de stat. Astăzi toate cele despre Dobra, despre de­ ti
★
in inim ile şi conştiinţa tutu­ m ă in anii care au trecut tip lină Hunedoara cinci unităţi agricole am in­ venirea ei din anii incrus­ n
taţi definitiv in istoria ţării n
tite au sectoare zootehnice
ca „ E p o c a Nicolae 15.00 îi
bine puse la punct, m o­
ir
VREM CONDIŢII EXTERNE PRIELNICE ' rite, să se determ ine renun­ derne, construite in ultim ii Ceauşescu" — arăta Euge­ 19.00 T
ţarea la arm a nucleară, În­ nia Lazăr, prim arul com u­
MUNCII NOASTRE PAŞNICE lăturarea cum plitei perspec­ ani. De asem enea, produc­ Fireşte că avind o aşa nei — ani care s-au consti­ 19,25 Ţ
1<
tive a distrugerii vieţii pe Po­ ţiile de cereale şi legum e puternică tradiţie, activita­ tuit pentru satele noastre ti
In toţi aceşti am de is­ socialistă se pronunţă din sporesc de la un an la 61
rniri f. tea m eşteşugărească n-a intr-o nouă şi rodnică pri­
torie nouă şi m ăreţe Îm pli­ nou pentru trium ful raţiunii, altul. Faptul că averea 19.45 C
Ne alăturăm cu toată fiin­ d i s p ă r u t pe aceste m ăvară a dezvoltării şi (<
niri socialiste, noi, oam enii pentru acţiuni care să con­ obştească a cooperativelor
ţa noastră noii şi străluci­ m eleaguri, bim potrivă, ea progresului m ultilateral. Dar r
m unci, de la I. L. Deva am fere conţinut concret Anulu agricole a crescut de la r.
tei iniţiative de pace, anga- s-a am plificat in anii con­ orice am spune, trebuie să
trăit bucuria de a vedea că Internaţional al Păcii, să aproxim ativ 5 m ilioane lei, C
jindu-ne să facem totul pen­ strucţiei socialiste, trans- legăm de oam enii noştri, s
Rom ânia socialistă, prin gla­ m archeze un inceput .pe ca­ la Înfiinţare, la peste 30
tru a dem onstra lum ii întregi form indu-se in germ eni ai de faptele lor de m uncă, 11
sul de inaltă autoritate al lea stăvilirii cursei aberante m ilioane lei acum , ilustrea­ e<
că forţa noastră constă in industriei. Exem plele cele de dorinţa perm anentă de
preşedintelui ei, şi-a făcut a înarm ărilor. Situaţia la ză elocvent afirm aţiile J
unitate, in voinţa şi hotârirea m ai veridice sint atelierele a-şi vedea com una cit m a:
cunoscută pe Întreaga pla­ care s-a ajuns face im pe­ noastre.
nestrăm utate de a urm a ne­ de tim plărie care livrează frum oasă, m ai înstărită, m ai 20.30 I
netă voinţa nestrăm utată de rios necesar■ acest lucru prin Faim a de harnici şi pri­ 1
abătut politica internă şi produse şi la export şi cele m indră. Iar faptul că am
a-şi aduce intreaga contri­ trecerea de la declaraţii la cepuţi lucrători ai păm intu- I
externă a partidului şi sta­ ale S.F.E. Dobra. La ele reuşit ca doi ani consecu­ r
buţie la Înlăturarea perico- acţiuni concrete pentru in­ lui şi crescători de anim ale,
tului, Îndem nurile tovarăşu­ se adaugă şi cele 18 uni­ tiv să ne situăm pe locul r
lulw unui nou război, la a- staurarea in viaţa internaţio­ de care s-au bucurat tot- i. / 3
lui Nicolae Ceauşescu de a tăţi de prestări de servi­ intii pe judeţ in întrecerea
părarea păcii. nală a unui clim at de înţe­ inlăptui cu succes planurile .deauna locuitorii satelor cii care funcţionează pe 22.00 I
Prin m agistrala cuvinta- legere şi securitate, de co­ dobrene, a fost egalată, socialistă, iar acum aspi­
econom ico-sociale pe care raza com unei. răm la un loc fruntaş pe
re a tovarăşului Nicolae laborare pe baze reciproc totuşi, de cea de buni LI
ni le-am propus,"in condiţii — De ţară, nu poate decit să
Ceauşescu la recenta ple­ avantajoase intre toate sta­ m eşteşugari. Intr-adevăr, in altfel, faptul că
externe de pace. 20,00 3
nară a Consiliului Naţional tele lum ii. Pentru aceasta Dobra m eşteşugurile au producţia m arfă industrială constituie un nou im bold 20,20 I
al F.D.U.S., prin Declaraţia- este nevoie de unirea tutu­ VIORICA DOBOCAN fost la m are cinste, aici a com unei noastre a ajuns spre m uncă spornică în t
Apel adoptată cu acest pri­ ror forţelor progresiste ale secretar adjunct infiinţindu-se incă din anul in anul trecut la 55 m ilioa­ continuare. c
lej, prin Declaraţia M arii lum ii, a tuturor popoarelor, al comitetului de partid I i
Adunări Naţionale, Rom ânia pentru ca, prin acţiuni hotă- de la I.L. Deva J
• - ® -
•20,35
Viteze zilnice sporite
20,50 1
Aspect din atelierul de \
(Urmare din pag 1) rumbul. Bilanţul la zi : 40 nel Tomu.ş, care a pus pînă prelucrări mecanice al în­ 21,00
ha din cele 89 planificate. ieri sămînţa în brazdă pe treprinderii de lianţi
Deva.
Şi în aceste două ferme a aproape 40 ha. Aici erbici-
rumbul sînt mecanizatorii început şi se desfăşoară darea culturilor de grîu şi 21,50 '
Gheorghe Hanţi, Vasile Mo- în condiţii optime erbicida- orz o efectuează mecaniza­ 22,00
roz şi. respectiv, Nicolae tul păioasclor. lucrare pe torii Filimon Cibian şi
Constanţi nesfu. Pînă ieri care o efectuează mecani­ Ioan Olali.
aici au fost semănate 67 zatorii ^ Mihai Keltonic şi însămînţarea porumbului
ha. Viteze zilnice bune se Nicolae Oprea. se derulează în condiţii ic
înregistrează la pregătirea La ferma nr 4 din Orăş- bune şi la fermele din Un trimestru
terenului şi însămînţări la tie (şef de fermă ing. Ti- Sîntămăria Orlea şi Rîu
fermele din Bretea Româ­ beriu Kerekeş), este plani­ Alb. unde lucrarea, la care „plin" - DE
'Xlî
nă şi Chitid ale I.A.S. Ha­ ficat să se însămînţeze cu sînt antrenaţi mecanizato­ IV
ţeg. La Bretea Română porumb, în această primă­ rii Viorel Cic, Pamfil Du- argument al ;
'şef de fermă ing. Mihai vară. 100 ha. Pentru ob­ mitrescu ş.a., s-a încheiat şapte
— A
Bularda) mecanizatorii Ioajj ţinerea vitezelor zilnice pe 45 şi. respectiv, 30 ha. succeselor drag<
Keltonic şi Nicolae Ilinda planificate şi încheierea I Ia 11c
au pregătit temeinic patul lucrării pînă la 20 aprilie, Am
germinativ, iar Teodor Du- o formaţie de trei tractoa­ viitoare TROî
tre -
rcan semăna porumbul pe re cu discuri — mecaniza­ Platforma... nimănui ring)
ultimele suprafeţe. torii Aurel Roman, Con­ (Urmare din pag. 1) iemb
trie
La Chitid (şef de fermă stantin Glod şi Gheorghe Cei ‘
mg. Zorin ITerbei), Ştefan Bărbulescu — a fost mo­ cro 15, din Deva. Cele săptămîni la rînd restu­ restierc din judeţul nostru tural
cheu
Jianu şi Ionel Mazăre bilizată la pregătirea patu­ trei containere amplasate rile colectate. Din cînd şi la lucrările de terasa- ceafii
pregăteau terenul, lucrînd lui germinativ, asigurînd aici sînt veşnic pline, din în cînd se mai dă foc mente, la terminarea dru­ reţul
zilnic pînă seara tîrziu, iar astfel front de lucru se­ ele revărsîndu-se în jur hîrtiilor strînse, cum s-a murilor pe conturul lacu­ PET1
Ştefan Citea semăna po­ mănătorii conduse de Cor­ hîrtii, alte gunoaie. Vi­ întîmplat în 8 aprilie, rului
novaţi pentru modul în cînd a fost necesară in­ lui de acumulare pentru NIN(
care folosesc platforma tervenţia pompierilor pen­ centrala hidroelectrică sub­ şinilt
RIC/
la
pagu­
evitarea
unor
Noutăţile vestimentare să ajungă sînt şi locatarii celor 25 tru serioase (în apropiere terană din Retezat la şi Zci- Fa Ut
petiţ
microcentralele
de
blo­
de
(douăzecişicinci)
be
roşie
întreţinem
cani
şi
Dobra.
operativ la îndemîna Priviţi fotografia: aşa curi I ? !), care utilizează este amenajată o S-a parcare o bună colaborare cu be­ te Deci.
maşini).
reţi­
pentru
arată platforma menajeră nechibzuit aceste spaţii nut semnalul în legătură neficiarii — îndeosebi cu TIE:
cumpărătorilor! a zonei din vecinătatea speciale, dar mai ales uni­ cu acest colţ uitat, tova­ I.F.E.T. Deva şi I.E. Ha­ (Pali
le c
blocului 34, de pe strada tăţile de gospodărie co­ răşi de la G.I.G.C.L. De­ ţeg —, însă, pentru termi­ GEO
(Urmare din pag 1) poziţie a întreprinderii, de munală, care nu ridică va ? narea la termenele plani­ vers
pildă, sînt expuse toate Scărişoarei, cartierul Mi­ ficate a obiectivelor din IIAT
Am constatat că în aten­ sortimentele existente în planul pe acest an (toate lă (
ţia conducerii I.C.R.T.l. se depozit — modele, mărimi, cele amintite), solicităm deti
Căsă
află cu prioritate asigura­ poziţii coloristice. Este o un sprijin mai susţinut şi (Cas
rea cu articole de sezon posibilitate în plus care se din partea I. T. A. şi RIA
pentru tineret şi copii, ca acordă unităţilor de des­ U.M.T.C.F. Deva. în ce ne (Mul
£îi i
şi pentru nou-născuţi Prin facere cu amănuntul pen­ priveşte, oamenii muncii Ci re
intervenţii repetate la fa­ tru a le uşura întocmirea din cadrul A.C.M.R. Deva,
bricile de tricotaje din Fe­ comenzilor, .a scurta cît sîntem hotărîţi ca. sub
teşti, „1 Iunie" Timişoara mai mult drumul mărfuri­ îndrumarea organizaţiilor
se vor asigura în cel mai lor dintre depozite şi raf­ de partid, să ne amplificăm \
scurt timp şi mult căuta­ turile magazinelor, cu alte preocupările şi strădaniile
tele articole de îmbrăcă­ 'cuvinte se vine operativ în întreaga activitate şi să Pe
minte bucle, deosebit de în întîmpinarea satisface­ obţinem noi şi importante fi r
solicitate pentru copii. rii cerinţelor populaţiei succese' în producţie. Vom cu i
în paralel cu preocupa­ cumpărătoare. acţiona consecvent, în spi­ dea
mă
rea pentru impulsionarea Pe baza graficului de a- ritul indicaţiilor şi orien­ avec
livrărilor de mărfuri de provizionare care, după tărilor date de secretarul să v
către furnizorii cu care sînt cum am fost asiguraţi, cu general al partidului la Iran
nins
încheiate contracte, la ni­ foarte mici excepţii este recenta plenară a C.C. al ţi le
velul întreprinderii se a- respectat, din depozite măr­ P.C.R. şi la sesiunea Marii păşi
cordă o deosebită atenţie furile iau operativ drumul Adunări Naţionale, îneît va î
recepţiei operative şi con­ unităţilor comerciale de să înfăptuim neabătut o- tens
50 Y
trolului calitativ al măr­ profil din localităţile ju­ biectivcle celui de-al XIII- La
furilor. astfel ca odată deţului. Cum şi cît de re­ lea Congres al partidului, min
intrate în circuitul comer­ pede ajung la cumpărători să ridicăm la cote superi­ într«
grac
cial ele să satisfacă pre­ depinde şi de cei care sînt oare de calitate şi eficien­ într
tenţiile şi exigdnţele cum­ intermediari* între produ­ ţă întreaga noastră acti­ Izol
părătorilor. în sala de ex­ cători şi beneficiari. vitate. de *