Page 47 - Drumul_socialismului_1986_04

5UMINICĂ, 13 APRILIE 1986 Pag. 3

IUNE

APRILIE
>llIor :
otcca ile
„B'ucolo într-un minut-156 de noi
la“. Ulli- P i a t r a r o ş i e • în întîmpinarea glo­
(color) riosului jubileu al parti­
a cîntc- dului, la Hunedoara se
nesc (co- locuitori ai planetei
ică popu- Amploarea culturii ma­ s-au intensificat şi, cu re, intrarea făcîndu-se află in plină desfăşurare
teriale şi spirituale a so­ acest prilej, într-o serie prin turnul nr. 2. Regu­ In fiecare minut, populaţia concentrată în 78 de metro­ activităţile programate sub
ninical cietăţii daco-getice mai de rapoarte întocmite se laritatea dreptunghiului lumii sporeşte cu 156 de pole cu 4 milioane de lo­ genericul „Aprilie — luna
lor) locuitori, într-un an cu 80 cuitori sau mai mult. Spre educaţiei juridice" - ini­
Ia timpul ales pentru perioada se­ pomeneşte şi cetatea Pia­ incintei este deviată de de milioane,, urmînd ca la anul 2000, potrivit progno­
uzică şi colelor I î.e.n. — I e.n. tra Roşie. Numele „Pia­ un intrînd al zidului pe sfîrşitul acestui secol spo­ zelor, vor apărea 22 de oraşe ţiate de Consiliul muni­
tzi, în a- este cunoscută ca expre­ tra Roşie" este datorat latura apuseană ce con­ rul de populaţie să ajungă supergigantice cu peste cipal de educaţie politică
lartidului. la 90 000 000 anual. Potrivit 10 000 000 locuitori. Cel mai şi cultură socialistă şi
Să crezi sia cea mai înaltă a ci­ ridicăturii stîncoase de stituie un turn. Zidul şi statisticilor publicate la se­ populat centru urban se aş­
i crezi în vilizaţiei dacice, a statu­ piatră calcaroasă de cu­ turnurile sînt executate diul din New York aţ Naţiu­ teaptă să fie Ciudad de grupa din Hunedoara a
luzică u- lui dac cu centrul său loare roşietică pe care în tehnica „murus daci- nilor Unite de Fondul O.N.U. Mexico, cu 26,3 milioane ele Asociaţiei juriştilor. O In
:le»port * pentru problemele populaţiei, locuitori, mai mult decît cadrul acţiunilor organi­
rampă... politic, militar şi cultu­ esţe amplasată cetatea, cus", tehnica specifică în anul 2000 planeta noastră populaţia actuală a Canadei.
mzicale * ral în regiunea Munţilor caro e atestată documen- construcţiilor cetăţilor da­ — ce are în prezent 4,92 mi­ zate de Biroul de turism
în 600 de Orăştiei, manifestată prin cice. Cercetările de aici liarde de locuitori — va Urbanizarea creseîndă pune pentru tineret Hunedoa­
r Lumea locuită de 6,12 miliarde fi în faţa omenirii o serie de ra, sub genericul „65 de
i filmului aşezările civile şi gospo­ au dat la iveală şi un c- oameni. Prognozele de probleme dintre cele mai
intăreţilor dăreşti răspîndite în cîm- lement nou — o nouă in­ menţionează că în anul O.N.U. diverse şi mai complexe. ani de la crearea Parti­
Secvenţa piile văilor şi în poienile cintă fortificată realizată populaţia lumii va ajunge 2100 Acestea vor constitui tema dului Comunist Român —
>rului Monumente - 10,5 miliarde locuitori. la majoră a Conferinţei inter­ omagiul tinerei generaţii",
ile unui munţilor, prin seria de la est de prima, ce cu­ Ritmuri deosebit de naţionale pentru problemele
înalte demografice
(color) cetăţi şi fortificaţii, prin ale culturii dacice prinde terasele platoului cunoaşte urbanizarea plane­ şi viitorul ora­ astăzi vor pleca la Bucu­
;ens pe incinta sacră cu sanctua­ şi romane şi include ca bastioane tei noastre. Statisticile şelor, ce se va desfăşura reşti alţi 850 de elevi
a 11-a a sub egida Fondului O.N.U. pentru a vizita unele o-
rele ei de la Grădiştea de colţ exterioare două O.N.U. apreciază că, în a- pentru problemele populaţiei,
nul 2010, mai mult de jumă­
progra- Muncelului. Este epoca pe teritoriul turnuri contemporane cu ■ tate din populaţia lumii va la Barcelona, între 19 şi 22 biective de larg interes,
lui Burebista şi Decebal, judeţului Hunedoara prima incintă care flan- trăi în oraşe. 20 la sută fiind mai anul acesta. ctitorite în Epoca în Nicolae
pre­
Ceauşescu.
Pină
azi (co­ dezvăluită istoriei prin cau drumul antic. Aceas­
letul Bis- săpăturile arheologico în­ tă a doua incintă este zent la această interesan­
d in anul treprinse în zona centra­ construită nu din blocuri \ tă acţiune au fost antre­
ilului ca prima, ci din piatră naţi peste 2 600 de tineri
Romăniei lă a puterii dacico. tar în secolul al XV-lea ® Primăvara ’86 i-a aflat
Emisiune Cetatea dacică de la 16cală, de micaşist, în
n colabo- într-un act al unui jude, tehnica ' „opus inccrtum" pe simerieni în plină exe­
Consiliul Piatra Roşie, din apro­ de la curtea lui Ştefan Cercetările din interio­ cutare a urfor importante
Educaţiei pierea izvorului Văii Lun- Bathory, prin care deli­ lucrări edilitar-gospodă-
ţi cu Co- canilor, face parte din mitează hotarul apusean rul cetăţii au dat la ivea­
cultură şi lă o clădire de lemn cu
rialistă al acel sistem de cetăţi şi al fostului scaun al O- temelie de piatră compu­
Bistriţa- fortificaţii concentrate în răştiei. în act se pome­
chip do reduit în jurul neşte de un „drum vechi să din două încăperi. Pe
ic. „Tres- una din terasele dealu­
aşezării principale de la ce duce la sus zisa po­ ! E C R A N i
i studiou- Sarmizegetusa Regia (Gră­ sesiune... spre o stîncă lui, în afara zidului de
t . G e r - diştea Muncelului). Ea mare numită Piatra Ro­ incintă, au fost depistate
constituie punctul de a- şie, ce se află în munţi" blocuri circulare din cal­
progra- părare dinspre vest şi car, ce făceau probabil
Cetatea se întindea pe parte din construcţia sa­
sud-vest a acestui centru vîrful nivelat al dealului reşti: alimentarea cu apă
care a fost Sarmizegetusa cră — sanctuar patrula­
«RILIE cu cinci terase. Adevărat ter — ca baze de coloane. a străzilor Gîmpului, P.
Regia.
cuib de vulturi durat la Ca în fiecare cetate Maior şi Ciociriiei,- cana­
■ inspira- Descoperirea tezaurului 821 m înălţime pe platoul cercetată şi aici au fost lizări pe strada Teilor, a-
ritor al de monede de aur „Ko* dealului înconjurat din descoperite materiale ce­ lei pietonale - in stră­
socialiste trei părţi de prăpăstii cu zile Plevna şi Gh. Lazăr,
(color) son" şi „Lysimach" în ramice, unelte, obiecte
ansforma- anul 1803 pe dealul Gră- pereţii de piatră, avea un de podoabă, monede. precum şi o serie întrea­
tă a agri- plan geometric, rectan­ gă de înnoiri esenţiale la
noua re- diştei a făcut mare vîl- ADRIANA RUSU, „poarta de odihnă" a o-
•ară vă. Preocupările pentru gular. Zidul de incintă arheolog, raşului - Popasul Strei !
dorit, găsirea do noi materiale are şase turnuri interioa­ Muzeul judeţean Deva Desen de CONSTANTIN GAVRILA
■elor inele O In organizarea Comi­
tetului municipal de Cru­
in R.P.D.
(color) RlSUL ESTE ce roşie Hunedoara s-a
eton. R A P S O D I I talc de narcisă ! — In afara finalizat etapa pe locali­
>ire a lui Neguţătorul de moarte SĂNĂTOS DE PRIMÂVARÂ sistemului tonal (muz.); 8) tate a concursului de
>lor). Liric sovietic, autorul poeziei creaţie literară şi plasti­
isod O ţinură profesoară de limba ORIZONTAL : 1) Compozitor „Primăvara" — Pseudonim al
Broşura-reclamă este Acest om — care vinde, romănă scrie pe tablă : „In care ne-a lăsat hora pentru scriitorului Dimitrie Bolinti- că „Pentru umanitate şi
progra- viu colorată şi concepută astăzi, 20 000 puşti france­ vacantă nu mam distrat de pian „Primavera" ; 2) „In... ncanu; 9) Buchet de flori (reg.) sănătate". Printre câştigă­
— A scris poezia „Primăvara";
în genul cataloagelor ze şi, mîine, 50 000 auto­ loc !“................................ mea e primăvară" se întitu­ 10) Zburdă primăvara prin pă­ tori: Lucian Năboiu, Vio-
—
Ce greşeală am -făcut ? —
francez
pentru magazineţp uni­ mate americane — are Ce trebuie să fac pentru a o lează melodia Iul G. Vancu — ; şuni — Compozitor liedului rel Bejan, Adina Stoia-
Răsărind,
primăvara
vesteşte
autorul
(1803r—1856),
versale: „Patru dintre cele oare conştiinţă ? „Armele îndrepta ? — întreabă ea ele­ 3) Autorul cunoscutei melodii „Fior de primăvară" — Doi noiu (şoimi ai patriei),
mai bune. Toate pot fi nu au caracter, răspunde vii.. . „Foaie verde ghiocel" — Zeiţă din boboci 1; 11) Nc-a lăsat Fazekaş Tibor (şc. gene­
— Să vă găsiţi un prieten —
în
Re­
livrate imediat. Exclusiv de el. Pot să ucid cu un cou- răspunde un elev. gretată mitologia greacă; 4) muzică prelucrarea corală „In pădu­ rală nr. 6) - la desen,
de
solistă
nlârin mi- la „Interarms Manches- pe-papier, modul de folosi­ © populară, interpreta melodici rea verde, deasă" (Nicolae, Anca Roxana Popoiu (şc.
1905—1969) — Din creaţia a-
; C Uiri ter", Anglia. Numai că re imprimă caracterul ne­ Doi tineri căsătorit! se cear­ „Vino iară, primăvară" — Din cestui liric contemporan, a- generală nr. 3) şi Simona
u. Ar- tă pentru prima dată : poezia sa „In munţi" reţinem mintim poezia „Zi de primă­ Radu (liceul nr. 1) - la
RA. Cei nu este vorba de nişte gativ. îmi place pacea, pen­ El : Am fost nebun cînd versurile : „Curge murmur de vară" (Petre).
(Modern bunuri de consum oare­ tru că starea de război a- rn-am căsătorit cu tine !.,. cavale/ Dimineaţa de la ştînă/ creaţie literară • In uni­
■aţie de care, ci despre cele mai ducc cu sine embargoul a- Ea : Te cred. Te iubeam Mieii-n plîns prelung lc-ngî- Dicţionar : ERIS, CST, ENT, tăţile comerciale alimen­
rn — B); atit de mult incit nu mi-am nă“; 5) Ies şl ei primăvara la IREA, DBS. tare din Călan — cele
[Flacăra) ; moderne mitraliere de supra vînzării de arme şi dat seama... păscut — Autorul poeziei „Pri­ SERGIU IONIJĂ
rta); PE- calibru 7,62 sau 5,56. împiedică comerţul liber. măvara" ; 6) Petale de ane­ Deva din străzile Traian şi In­
fără zes- „Neguţătorul de moarte" Nu mă simt răspunzător O monă ; — Liric contemporan, dependenţei — nu se pri­
-II (Pa- - îi spun criticii lui Sam La medic : autorul poeziei „Berzele" — mesc sticle şi borcane
Domnule
:
Pacientul
1 (7 No- de folosirea produselor pe este ceva cumplit. Nu mai doctor, — Dese ! 7) Semnatarul parti­ Dezlegarea careului apărut goale, ne scriu mai multe
am
eţul elec- Cummings, cel mai mare care le vînd. Oare o fa­ memorie. Uit de la o clipă la turilor muzicale : „Ţi-am făcut în ziarul nr. 8 818 :
LUPENI: comerciant particular de brică de automobile este cadou un mărţişor" şi „Flori gospodine. Ce au de
stici (Cul- arme din lume, proprie­ alta. Ce-aş putea face ? repede şi de cimp" — Toi în mediul ru­ 1) Theodorescu; 2) Bosen — spus organele locale în
Plăteşte
Medicul
:
,N: Muş- răspunzătoare pentru fap­ mai vedem noi... ral; 8) Tip de satelit de tele­ Arion; 3) Aret — Vui — M ; legătură cu sarcina co­
anţă (Lu- tarul firmei menţionate. tul că cineva se foloseşte comunicaţii canadian — Com­ 4) Nenaţi — Eden ; 5) Dai —
EA: Călă- Despre el şi despre „In­ de automobil şi omoară pe pozitor şi interpret francez Inm — Esc ; 6) A — Nottara lectării ambalajelor din
(Minerul); fera rms" vorbeşte, într-un care mărturiseşte „Uitasem că — C ; 7) FB — Zăineseu ; 8) sticlă ? • In prag de se­
bra au- altcineva într-un acci­ trandafirii sînt trandafiri"; 9) Ilca — Luca — L ; 9) Rab — zon estival — o informa­
•esc) ; A- recent reportaj, revista dent ? " OAMENII MĂRI Cu nasul pe sus — Autoarea Da — R — PU ; 10) Goga —
:area Vla- vest-germană „Quick". Este adevărat însă că a- poeziei „Primăvară"; 10) A Bulat ; 11) Ţăranu — Tisă. ţie pentru amatorii de
iresc); U- facerile lui Cummings sînt AVEAU SLĂBICIUNI... scris un „Cintec de primăvară" baie şi plajă: prin cap­
rie cu re- Sam Cummings are în- — In depozit 1; 11) A compus MAT ÎN 3 MUTĂRI tarea unei noi surse de
; BRAD : considerate legale în Eu­ Mark Twain : Gîndea şi scria piesa vocală „în primăvară"
(Steaua tx-un vechi depozit, de ropa occidentală. El afirmă numai în poziţie culcată. — Autorul schiţei „Se întorc Controlul poziţiei : apă şi finalizarea aduc-
lBARZA : 20 000 mp, circa 400 000 de că nu a intrat în conflict cocorii" (Traian). ALB : Rd 8, De 3, Cc 2 şi ţiunii, la Geoagiu-Băi s-a
dragos- arme de toate tipurile. Fi­ Emile Zola : Nu se aşeza VERTICAL : l) Tinăr com­ c 3, pe 5 creat posibilitatea ca apa
ORAŞ- cu legile. Iar cu oficialită­ niciodată la masa de scris pozitor de muzică uşoară, au­ NEGRU : R c 4. din ştrand (care, atenţie!,
sar acuză lozofia comercială a aces­ ţile are cele mai bune re­ fără să aprindă o luminare, torul melodiei „Primăvara din
c păsări- tui om de 80 de ani este laţii încă de la începutul chiar în plină zi. noi"; 2) Publicist contemporan, are aceleaşi proprietăţi
(Flacăra) ; simplă, calculată cu sînge Beethoven : Credea că inspi­ păruitele unui reuşit foileton Soluţia problemei din termo-minerale şi terapeu­
Fapt di- carierei sale de comerciant raţia ii părăseşte cînd e proas­ intitulat „Zvon de primă­ . ziarul nr. 8 818 : tice ca apa din bazele
cultură); rece: „Indiferent cine ar de arme. Căci Cummings păt bărbierit. Tocmai de a- vară" — Autoarea poeziei „O
t inferna- cîştiga un război, în reali­ a lucrat în serviciul CIA ceea umbla zile în şir neras. plimbare-n zi de mai"; 3) Vî- 1. ca 7 — C 5 ! Rd 6 —• c 5 de tratament) să fie schim­
1AZI: Rî- tate noi sîntem cei care George Sand : Nu-şi putea nători înaripaţi pe cerul pri­ 2. Nil 6 — f 4 Rc 5 — tl 5 bată la interval de două zi­
: CALAN: ca specialist în arme. scrie romanele numai noap­ măverii — Amenajat primă­ 3. Da -1 — c 4 mat le (in bazinul olimpic) şi zil­
repetiţie cîştigăm". Prin cuvîntul în timpul războiului din tea. vara în grădină; 4) Sc-ncepe 1. Rd 6 — 05 sau e 7
ii); SIME- „noi”, acest comqrciant de Corcea avea ca sarcină să Chateaubriand : îşi dicta o- primăvara pe imaş — Din nea­ 2 Da 4 — tl 7 -1- Rc 5 (e 7) nic în celelalte două ba­
electronic arme născut în Anglia şi evalueze dacă armele luate mul cnţilor; 5)' Interjecţie — f 6 zine © U- aspect
t: cireşa- perele prin secretarului în plimbîn- (reg.) — Flori de liliac !; 6) 3. Del 7 — e 6 mat
du-sc
picioa­
cameră
JFfE^ARI: care trăieşte în Monaco, t ca pradă în Asia de est rele goale. Renaşte primăvara din miţi- 1. Rd 6 — d 5 al celor „3 K', la I.L.P.P.
ral). înţelege în primul rînd - mai pot fi folosite. Şi îna­ şori — Se poartă cu flori şi 2. Nh 6 — f 4 Rd 5 — c 5 Deva: peste 5 tone de
propria-i persoană şi pe inte de aceasta avea o o- riuri — Belşug (fig.); 7) Pe- 3. Da 4 — C 4 mat. reziduuri din separatoare
cei 250 de salariaţi şi re­ cupaţie lucrativă: în tim­ sînt recuperate şi redat.'
prezentanţi ai săi din 75 pul celui de-al doilea răz­ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
de ţări. Aceştia îi asigură boi mondial a fost trimis p p m , m 1 în circuitul productiv ! ®
v//A
anual un venit de 150 mi­ de CIA în Europa pentru 2 y//A Colectivul I.P.E.G. Hune-
lioane de dolari. Iar roto­ a colecta resturile de arme ■ doara-Deva i-a sărbătorit
Temea va
-
mbătoarc, feiul Cummings se laudă, ale Wehrmachtului german. 3 m 1 P P m recent, cu ocazia ieşirii
'//A a
vy/A
Vor că- în continuare: „Pe cel care Avea o legitimaţie de regi­ yy// / i la pensie, pe inginerii
sub for- pierde îl putem aprovizio­ 4 i
care vor zor la Hollywood, ca să m 1! ( // // v /a ‘a , 1 Florea lordache' şi Tovie
■ de aver­ na cu material militar nou, creeze aparenţa că strînge 5 I ' p p Pleşa, pe maistrul minier
se vor iar de la învingător putem material pentru un film B H i t 'i-r-Ţ/ p p - i i
apoviţă şi 6 Y A -V / principal loan Simedrea
t cantita­ cumpăra armele luate ca de război. Cummings a m iii / //a /// şi pe funcţionara Salvina
te vor de- pradă". cumpărat astfel tot ce mai y i i
. Vintul trăgea şi mai mergea încă. H ISS A A A a Jurca. Acestor oameni
W m
it, cu in­ Din 1953 pînă în 1908, m ////a care şi-au legat întreaga
ie pînă la Cummings a cumpărat de El afirmă că acest gen 8 m HI o W fc
nord—est. de comerţ este „într-ade- m 1 3 viaţă de căutarea como­
p p n
peraturile la guvernele vest-europe- văr cea mai veche meserie 9 , 6S8S m
cuprinse nc 4,5 milioane de arme Si m p V /// rilor pămintului hunedo-
şi plus 3 din lume". Dar nu vrea SBB rean le urăm din toată
e maxime şi 500 milioane de muniţii să recunoască faptul că Ă L 1
10 grade, — şi toată această canti­ este şi meseria într-adevăr • ■B //// inima, „La mulţi ani !"
leteorolog 11 I L I I J
rrasgyak). tate a vîndut-o mai de­ cea mai murdară din lume. m
parte. (Agerpres)