Page 49 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 49
ROMÂNIA • CE AUŞESCU • PACE
Front comun pentru raţiune, pentru pace
Astăzi, cind planeta noas prinse in Declarajia-Apel a depăşiri la tofi indicatorii;
tră este supraîncărcată cu F.D.U.S. şi Declaraţia M arii îşi intensifică eforturile în
cele m al solisticate şi distru Adunări Naţionale cu privire m uncă pentru a da tării tot
gătoare arm e, astăzi, cind la Anul International al m ai m ulte m inereuri şi m e
situaţia internaţională s-a Păcii — care reprezintă noi tale, M etale pentru cerin
inrăutăfit, cind acum ulările şi vibrante chem ări la pace, ţele econom iei noastre socia
de arm e nucleare pot, chiar la colaborare între toate- liste şi nicidecum pentru
şi accidental, să transform e popoarele, la oprirea abe- bom be şi rachete, lată de
planeta in scrum , răsună din rantei curse a înarm ărilor şi ce ne vom m obiliza şi m al
OBGAIII fll COMITETULUI JUDETtflM HUIMEDOARfl Al P C R nou glasul poporului rom ân, trecerea neîntirziată la dez m ult in abataje şi in prepa
SI Al C O IN Ş U I U L U I P O P U L A R J U D C T E f l N care cJieam ă la raţiune şi arm are, la asigurarea şi con raţii pentru a ne face exem
lum e.
in
plar
de
Încredinţată
solidarea
datoria
păcii
popoa
luciditate,
indeam hă
rele lum ii să treacă neîntir- Nim ic nu poate fi m ai de partid, convinşi pe deplin că
ziat la dezarm are, la pace. pre( astăzi decit acest ines in acest fel trebuie să sus
Alături de tofi oam enii tim abil bun al tuturora — ţinem noua iniţiativă de pace
Anul XXXVIII, nr. 8 837 MARTI, 15 APRILIE 1986 4 pagini — 50 bani
m uncii de la I. M . Barza, PACEA. Num ai in aceste a Rom âniei, putem asigura
îm i exprim deplina adeziune condijii putem trăi şl m unci; copiilor noştri un viitor fe
la ideile de m are însem nă putem lăuri, pentru noi şi ricit sub cerul senin al pa
obiecti
in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului tate reieşite secretarului ge generaţiile viitoare, care nl triei. MARIA IUHASZ,
din
m agistrala
pe
cuvintare
a
Jndrăznefe
vele
neral al partidului, tovară le-am propus. secretar adjunct
şul Nicolae Ceauşescu, la M inerii, preparatorii, în cu probleme de propagandă
si a zilei de 1 Mai plenara Consiliului National tregul colectiv al I. M . Barza; al comitetului de partid
de la Secţia preparaţia
care a încheiat prim ul trim es
Dem ocraţiei
al
Frontului
şi
f _____ Unităţii Socialiste, la cele cu tru al anului cu im portante minereurilor, I.M. Barza
Bilanţ rodnic, perspective
certe de noi realizări CAMPANIA AGRICOLĂ PE PRIMĂVARĂ
In acest aprilie eferves tice. — cu circa 60 la sută I
cent, marcat în toate uni Consider că aceste rezulta Activitate intensă, bine organizată
tăţile economico-sociale hu- te se datorează, în primul
nedorene de un puternic rînd, consecvenţei cu care în termele legumicole
dinamism, c o l e c t i v u l oamenii muncii din unita
I.P.I.C.C.F. Deva acţionea tea noastră au acţionat In toate unităţile legu rii, finalizată pe 8 ha din şoară în condiţii bune. Ca
ză cu toate forţele pentru pentru obţinerea de plu micole din judeţ se acţio cele 14 ha planificate". urmare, însămînţările pre
realizarea si depăşirea sar suri în producţie. Nu a e- nează intens la pregătirea în ferma nr. 1 a asocia văzute pentru epoca I sînt
cinilor de plan, a • angaja xistat nici o slăbire de terenului, însămînţarca şi ţiei horticole din Deva, încheiate pe toate cele 57,
mentelor asumate în între ritm I Lucrînd într-un com plantarea legumelor în unde s-au însămînţat în de ha planificate, mecani
cerea socialistă. „Vrem să partiment în care se simte cîmp, precum şi la recol cîmp, în această primăva zatorii Francisc Bozo, Ioan
raportăm de ziua glorio pulsul întregii activităţi, tarea şi valorificarea legu ră 20 de ha de ceapă, 10 Nica şi lucrătorii din e-
sului jubileu al partidului pot afirma că zilnic s-a melor verdeţuri. O activi ha de rădăcinoase şi 10 ha chipele conduse de Anuţa
şi a zilei de 1 Mai-— ne-a realizat producţie supli Producţii sporite tate susţinută, bine orga de varză timpurie şi de Mânuţa, Delia Cîmpean şl
declarat Eugen Pîrvu, se- mentară. Ritmicitatea mun nizată am întîlnit la vară, mecanizatorii Ioan Daniel Rcsiga pregătind
cretarul comitetului de cii a adus în bilanţ roade de aglomerat A.E.S.C.M. Deva, unde — Doba şi Constantin Hulban patul germinativ pe cele
partid al întreprinderii — bogate I" In cinstea aniversării preciza Liviu Ghirca, ingi pregăteau, sub îndrumarea 20 de ha destinate cultu
îndeplinirea şi depăşirea Dar cu ce costuri s-a a 05 de ani de la crea nerul şef al asociaţiei — atentă a inginerei George- rii tomatelor şi ardeioase-
tuturor indicatorilor de realizat producţia planifi rea Partidului Comunist la această dată s-a înche ta Vlad, şeful formei, pa lor.
producţie. Am iniţiat în cată şi, îndeosebi, cea su- iat de însămînţat şi plan lul germinativ pentru cul Cu rezultate din cele
acest prim an al celui de-al plimentară ? „Aplicînd în Român, oamenii muncii tat în cîmp ceapa, rădăci- turile de roşii, ardei şi vi mai bune se prezintă la
8-lea cincinal acţiuni poli tocmai programul de mă de la secţia de aglome noasele, varza timpurie şi nete. La rîndul lor, lucră această oră colectivul fer
tice de mare anvergură — suri privind reducerea rare din cadrul C.S.V. torii din echipele conduse mei nr. 3, condus de ingi
Căian acţionează cu de vară, precum şi cultu
dăruire în producţie, rile semincere de mazăre de Neluţa Beza şi Ştefan nerul Dorin Giura-Nistor.
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'-/ obţinînd în mod con şi arpagic, toate pe întrea Stoian executau celelalte Aici, pe baza experienţei
stant realizări peste cele ga suprafaţă planificată, lucrări necesare în această din anii anteriori, s-au
planificate. In ultima „în aceste zile — continuă perioadă.
/ Şi la ferma nr. 2 (şef fer ■MIRCEA LEPĂDATU
decadă a lunii martie şi interlocutorul — în fiecare
în prezent, colectivul fermă se execută lucrările mă, ing. Ion Făgădaru) ac-
I.P.I.C.C.F. DEVA acestei secţii, printr-n de pregătire a terenului livitatea în cîmp se desfă- (Continuare în pag. a 4-a)
bună mobilizare a for pentru legumele din etapa
ţelor, a înregistrat im a Il-a de răsad, unde pe
simpozioane ştiinţifice, în- continuă a consumurilor portante depăşiri de întreaga suprafaţă prevă
tîlniri cu tehnicieni de specifice — ne-a declarat plan, rca'lizînd o pro zută au fost administrate
înaltă clasă, dezbateri de Eugenia Tir.uţă, şeful birou ducţie zilnică de 2 500 câte 100 tone de îngrăşă
producţie, schimburi de lui financiar — am reuşit — 8 300 tone aglomerat. minte organice la hectar,
experienţă etc. — care au să încorporăm în unitatea De notat că în această în prezent se pregăteşte
contribuit la mobilizarea de produs mai puţine ma perioadă sarcinile de patul germinativ pe ulti
şi mai puternică a oame terii prime şi materiale, plan au fost depăşite mele suprafeţe. De aseme
nilor muncii spre realiza combustibili, energie elec cu circa 5 000 tone a- nea, se efectuează lucrări
rea obiectivelor fixate. în trică. Se înţelege că o par glomerat. O contribuţie le de întreţinere la cultu
treaga activitate politico- te din aceste cantităţi eco însemnată la bunul mers rile de ceapă şi rădăcinoa-
educativă a comitetului de nomisite au fost folosite al producţiei şi-au adu se şi a început recoltarea
partid se regăseşte pe de pentru realizarea produc s-o inginerul Petru Bir- spanacului şi cepei verzi
plin în rezultatele bune ţiei suplimentare. Pe to ta, şeful coordonator al din cîmp, a salatei din so
înscrise in bilanţul trimes tal producţie raportată, secţiei, şeful de schimb larii. Pînă la zi, au fost
trului T 1!)8G, precum şi în cheltuielile totale la „mie" Marius Dumitrcscu, mai livrate unităţilor de. legu
cele din prima decadă a au fost reduse cu un leu, ştrii Gheorghe Radu, me şi fructe din jucîeţ 260
lunii aprilie. iar cele materiale cu 1,1 Cornel Ştef, Cornel Cos- tone de spanac, cu 10 tone
Apelăm la cifre. Ni le lei". tea, energeticul şef al peste prevederi, 40 000 le
comunică economista Le- Activitate prestată într-un secţiei, Tiberiu Kercsz- gături de ceapă verde şi
nuţa Ncagoi, din cadrul bi ritm dinamic şi, în acelaşi teş, şefii de echipă şi însemnate cantităţi de sa Grâdina dc legume a C'.A.P. Pcşlişu Mare. In imagine,
roului plan: „în primele timp, eficientă — două di muncitorii din subordi- lată. O altă lucrare care cooperatoarele Clara oargă, Şora Csonady şi Aurica Balin-
ger execută praşila la cultura de ceapă.
trei luni ale cincinalului recţii de acţiune ale nea lor. se efectuează în solarii este Foto NICOLAE GHEORGHIU
actual, producţia marfă in harnicului colectiv al plantarea tomatelor timpu
dustrială a fost depăşită I.P.I.C.C.F. Deva. încărca
cu peste 4 milioane lei. în te cu o doză bună de ex
acelaşi timp, la producţia perienţă pozitivă care va \
fizică s-au înregistrat plu fi folosită şi în perioada \ Veşmint de primăvară şi de muncă
suri substanţiale. De pildă, următoare: „Ne-am obiş
la utilaje pentru construc nuit deja — sublinia Ma
ţii hidro şi C.F. prevederile rin Dachin, contabilul şef Este vrem ea cind se pune site, căile prin care se te tehnice şi la pajişti. S-au bindite în alte dom enii a- ţ
de plan nu fost depăşite al unităţii — să trecem in brazdă bobul viitoarei acţionează au drept scop acum ulat aici, la Geoagiu, fesfâ potenţialul ridicai de (
cu 40 la sută, la confecţii toate înfăptuirile prin „fil- recolte. Şi m ai este vre găsirea şi asigurarea celor experienfe. S-a conturat tot acţiune şi m obilizare al co- 1
metalice pentru construcţii \ m ea cind oam enii ogoare m ai bune soluţii in vede m ai m ult un m od de a m uniştilor, de coordonare şl s
hidro şi C.F. — cu 14 la MARIN NEGOIŢÂ î lor se allă in linia intii a rea realizării exem plare a m unci care lace din ştiin conducere a com plexei ac- |
sută, iar la produse pre bătăliei pentru m ai m ult, tuturor indicatorilor de ţa agricolă un aliat de nă tivită{i de cercetare şi a- f
lucrate din materiale plas (Continuare în pag. a 2-a) t m ai bine, m ai eficient. In plan. Acţiunile politico-or- dejde, o forjă tot m ai în plicare a rezultatelor ob- )
tr-o asem enea postură i-am ganizatorice sini orientate sem nată în dobindirea u- ţinute. ‘"î 5
întîlnit recent pe oam enii şi coordonate in citeva nor producţii superioare.
Una dintre laturile im - |
m uncii de la Staţiunea de portante ale preocupărilor s
cercetare şi producţie po organizaţiei de partid este |
Comuniştii în linia I a muncii
m icolă Geoagiu. O zi cu perm anenta îm bogăţire a |
m ult soare, o autentică zi
nivelului de cunoaştere, (
de prim ăvară a noii cam cer- ?
direcţii m ai im portante, Şi, desigur, in acest con contactul nem ijlocit al
panii agricole. De fapt,
dintre care două se deta text trebuie privită şi- apre cetătorilor cu elem entele )
lucrătorii de aici se allă li- |
şează prin im portanţa lor. ciată m unca organizaţiei de noutate apărute in
intr-o perm anentă cam pa specialitate, i
Prim a se num eşte activita de partid. -Iar in această teratura de
nie, ea deslăşurîndu-se in
tea de cercetare şi apli privinţă, a desluşi, a cu Acest lucru, cu atit m al ?
■laboratoare, livezi, pe o-
care a rezultatelor dobin- noaşte, a pune la îndem îna. m ult, cu cit aici jum ătate 1
goare. Specifice slnt doar
dite; ,o doua - activitatea dintre cercetători slnt ti- ţ
problem ele şi treburile im oam enilor noi soiuri, consti
\ puse de anotim p. Ca pri de producţie. tuie tot otitea obiective' ale neri. In această direcţie .
J m ăvara lui '86 bunăoară. Ca dom eniu prioritar, com uniştilor din unitate. a fost revigorat -„Sfatul
Iar in m iezul a tot ce se sectorul de cercetare s-a Acestui deziderat de prim ă ştiinţific'', s-a intensilical
t gindeşte şi se întreprinde, regăsit fi se allă perm a im portantă i se subordonea invătăm intul profesional, au
al tuturor elorturilor in a- nent in preocupările or ză acţiunile, iniţiativele şi lost încredinţate respon- i
ceastă direcţie se allă or ganizaţiei de partid. Ele căutările organizaţiei de
ganizaţia de partid, cei 71 vizează realizarea planu bază. Noile soiuri de m ăr VALENTIN NEAGU |
de com unişti din staţiune, lui tem atic in pom icultură, şi prun, m ai rezistente la
Complexul de morărit şi panificaţie Deva. De la pupi
trul de comandă, electricienii Gheorghe Bloţ şi Emil Popa Form ele şi m etodele folo legum icultura, cereale, plan boii specifice, succesele do- (Continuare in pag, a 2-a)
asigură funcţionarea tuturor instalaţiilor din dotarea morii.
