Page 5 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 5
CHEMĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
înflăcărat program pentru
Anul Internaţional al Păcii
S O C I A L I S M U L MUNCA RODNICĂ - PUTERNIC O UNICĂ VOINŢĂ -
FĂURIREA UNEI
ARGUMENT AL PĂCII !
In cele două decenii care pot schimba cursul eveni LUMI FĂRĂ ARME
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C au trecut de la Congresul mentelor, pot opri cursa înar Şl RĂZBOAIE
al IX-lea al partidului - mărilor, calea spre catastro
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N perioadă pe care o numim fă nucleară, spre un război Am participat cu deosebită
cu neţărmurită dragoste mondial - şi pot asigura emoţie la lucrările recentei
y,Epoca Nicolae Ceauşescu" pacea I" Plenare a Consiliului Naţio
- poporul nostru a obfinui Încrederea in pacea lumii, nal al Frontului Democraţiei
Anul XXXVIII, nr. 8 826 MIERCURI, 2 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani realizări fundamentale in in puterea popoarelor de a şi Unităţii Socialiste, plenară
toate domeniile vieţii econo- o instala pe întreaga plane înscrisă sub însemnul păcii;
mico-sociale. La bază aces tă, izvorăşte din certitudinile al prieteniei şi colaborării
tor măreţe împliniri a stat dezvoltării României socia intre popoare. De pe melea
liste, din treptele spre pros
gurile
au
româneşti
pornit
Plenara Comitetului Central întotdeauna activitatea paş *le-a urcat naţiunea in ,,Epoca şi cu acest prilej spre toate
peritate şi înflorire pe care
nică a întregului popor în
zările lumii vibrante chemări
dreptată spre înfăptuirea nea
bătută a obiectivelor stabi Nicolae Ceauşescu", din mă ale conducătorului partidului
lite de partid, munca rod reţia obiectivelor fixate pen şi statului nostru pentru în
nică desfăşurată in climatul tru viitor. Temeiul dorinţelor lăturarea primejdiei nucleare
al Partidului Comunist Român de linişte şi pace, pe care noastre de pace, pe care le şi trecerea la măsuri ferme
de dezarmare, pentru apăra
secretarul general al partidu
amplificăm la putere maximă
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae in Anul Internaţional al Păcii, rea viitorului paşnic al ome
Ceauşescu, II promovează cu stă şi in realizările deosebite nirii, Magistrala cuvintare
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae supleant al Comitetului Politic Executiv consecvenţă pe toate meri obţinute de toţi energetlcie- rostită* de secretarul general
Ceauşescu, secretar general al Partidului al C.C. al P.C.R. dianele lumii. In această pri al partidului, t o v a r ă ş u l
Comunist Român, marţi, 1 aprilie, au în In conformitate cu prevederile Statu măvară a Anului Interna nii hunedoreni in îndeplini Nicolae Ceauşescu, prin care
ceput lucrările plenarei Comitetului Cen tului P.C.R., plenara a aprobat : ţional al Păcii am luat cu rea indicatorilor de plan', în s-a adresat ■ tuturor statelor;
tral al Partidului Comunist Român. noştinţă cu adincă emoţie şi producerea şi transportul u- guvernelor, tuturor naţiunilor
— eliberarea tovarăşului Nicolae Miha- europene, Întregii lumi, ex
Plenara a adoptat, în unanimitate, la lache din funcţia de membru supleant al mindrie patriotică de noile nor cantităţi tot mai mari de primă nestrămutata dorinţă
propunerea Comitetului Politic Executiv Comitetului Politic Executiv al C.C. al chemări ale conducătorului energie electrică pentru eco de pace a naţiunii noastre.
al C.C. al P.C.R., următoarea ordine de zi: P.C.R., în legătură cu trecerea sa în altă iubit adresate tuturor na
nomia naţională. Colectivul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
1. Raportul privind analiza pe bază muncă; ţiunilor lumii pentru unirea de oameni ai muncii din strălucit artizan al păcii, a
de bilanţ a rezultatelor obţinute pe an — alegerea tovarăşului Mihai Marina, eforturilor în direcţia dezar sesizat şi relieiat momentul
samblul economiei naţionale, formarea şi prim-secretar al Comitetului judeţean mării, a înlăturării perico care lac parte raportează deosebit de grav existent in
utilizarea resurselor financiare în anul Constanţa al P.C.R., ca membru supleant lului unui război nuclear de menţinerea permanentă in
1985. al Comitetului Politic Executiv al C.C. vastator. „Să avem ferma AURORA M1RZA,
2. Raportul privind efectivul, compozi al P.C.R. ; convingere — sublinia secre Ing. CORNEL CAZAN, preşedinta Comitetului
ţia şi structura organizatorică a partidu — alegerea tovarăşului Iiie Matei, tarul general al partidului — şef de secţie judeţean al Organizaţiei
lui la 31 decembrie 1985 şi activitatea po- prim-secretar al Comitetului judeţean Ti că popoarele dispun de for la întreprinderea Democraţiei şi Unităţii
litico-organizatorică desfăşurată de orga miş al P.C.R., ca membru supleant al Co de reţele energetice Deva Socialiste
nele şi organizaţiile de partid pentru în mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. ţa necesară, că acţionind u-
făptuirea hotărîrilor şi directivelor parti Pentru dezbaterea problemelor privind nite şi cu toată fermitatea, (Continuare în pag. a 2-a) [Continuare în pag. a 2-a)
dului. realizarea integrală a planului pe anul
3. Raportul cu privire la activitatea 1986 şi a -prevederilor planului cincinal,
desfăşurată de organele de partid, de stat s-a aprobat crearea Comisiei pentru pro
şi organizaţiile de masă în anul 1985 pen blemele de industrie, agricultură, inves in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
tru înfăptuirea politicii de cadre a parti tiţii, construcţii, transporturi şi circulaţia
dului. , mărfurilor.
4. Raportul privind activitatea de re- în cursul după-amiezii, lucrările ple
zolvaro a propunerilor, sesizărilor, recla- narei s-au desfăşurat în următoarele co Calitate superioară, livrări la termenele stabilite
maţiilor şi cererilor oamenilor muncii în misii :
anul 1985. — Comisia pentru problemele de in Pentru colectivul între port înainte de termen.
5. Raportul cu privire la activitatea dustrie, agricultură, investiţii, construcţii, prinderii „Chimica" Orăş- Acest fapt a creat o în
internaţională a partidului şi statului în transporturi şi circulaţia mărfurilor. tie, exportul constituie, de credere deplină din partea
1985 şi principalele obiective ale politicii — Comisia pentru problemele organi ani in şir, unul din cele beneficiarilor externi şi,
implicit, a condus la ma
externe în anul 198G. zatorice de partid, de stat, ale organiza mai importante obiective jorarea cererilor de pro
(i. Probleme organizatorice. ţiilor de masă şi obşteşti. ale activităţii. „Nc-am duse. De pildă, anul tre
străduit întotdeauna — re
La plenară participă, ca invitaţi, cadre — Comisia pentru problemele de ca leva cc. Gheorghe Mun- cut am livrat suplimentar
cu munci de conducere în aparatul de dre de partid şi de stat. teanu, şeful serviciului des la export —, în cadrul a-
partid şi dt stat, care nu sînt membri ai — Comisia pentru problemele ideolo facere — să acordăm prio celoraşi contracte — pro
C.C. al P.C.R. gice, ale activităţii politice, culturale şi ritate absolută producţiei duse în valoare de peste
în legătură cu problemele organiza educaţie socialistă. pentru export, să îndepli 800 000 lei, iar în 198G
torice înscrise Ia ordinea de zi, plenara — Comisia pentru problemele coope nim întocmai indicaţiile şi preliminăm o creştere şi
a aprobat: rării economice şi relaţiile internaţionale sarcinile formulate în a- mai substanţială".
— alegerea tovarăşului Vasile Milea, ale partidului şi statului. cest domeniu de secretarul înainte de a trece la re
ministrul apărării naţionale, ca membru Lucrările plenarei continuă. general al partidului, tova zultatele obţinute în pe
răşul Nicolae Ceauşescu. rioada care a trecut din
Pe această bază, la noi se acest an, să mai rămînem
poate vorbi astăzi de o a- tul nostru, precum şi de puţin în 1985 — etapă în
Brigada nr. 3 Haţeg Constructorii IN ZIARUL DE AZI : devărată tradiţie în export modul concret în care ac condiţiile optime pentru
care au fost create, de fapt,
ţionăm pentru creşterea ni
şi, în acelaşi timp, despre
un real prestigiu cîştigat velului tehnic şi calitativ producţia actuală. Ce alte
• Propaganda vizuală — de-a lungul anilor în rîn- al produselor, diversificarea experienţe au acumulat
harnici se cunosc după fapte! ficientă concretă, e- dul beneficiarilor externi. gamei sortimentale, respec chimiştii din Orăştie, cu ce
actuală,
adevăruri"
de
au
„bagaj
tarea riguroasă a termene
Consistenţa
presti
acestui
• Primăvara primenirii giu este dată, în primul lor de livrare. în ce pri intrat în cel de-al 8-lea
Am fost o zi alături de zii de construcţii nr. 3 Ha . şi înfrumuseţării rînd, de temeiurile profund veşte livrările, pot spune cincinal ?
constructorii de locuinţe ţeg a T.A.G.C.M. Deva, ® Dialog cu cititorii ştiinţifice ale politicii de că am luat întotdeauna mă MARIN NEGOIŢA
din oraşul Haţeg. I-am vă l-am întîlnit la blocul 16. • Reflector cooperare economică pro suri ferme pentru execu
zut cum îşi organizează ac —- Fiecare cadru de con movate de partidul si sta- tarea obligaţiilor la ex (Continuare în pag. a 2-a)
tivitatea, la ce muncesc, ce ducere din brigada noastră
atenţie acordă calităţii lu răspunde direct de unul
crărilor pe care le execută, din blocurile în execuţie
îndeosebi celor de finisaje — arăta interlocutorul. Cu
interioare, cum îşi gospo toţii ne dăm interesul pen C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă
dăresc materialele, cum fo tru bunul mers al produc
losesc timpul pe şantier. ţiei, încercăm să rezolvăm
La prima oră a dimine operativ neajunsurile care Toţi factorii să se implice cu maximă
ţii, maistrul Nicolae Traş- apar. Pentru că pe şantier
că, după efectuarea apelu
lui (toţi oamenii au fost aşa este, se ivesc fel şi fel răspundere în buna desfăşurare a lucrărilor !
prezenţi), le-a spus şefilor de probleme care trebuie
de echipe priorităţile pe o- soluţionate cit mai urgent Cooperatorii, mecanizato ţionare. Mecanizatorii, sub traşca a efectuat o lucrare prezent se lucrează la pre-
biective, ce trebuie să aibă posibil. în ce ne priveşte, rii şi specialiştii din îndrumarea specialiştilor de foarte bună calitate. găţirea terenului în vede
fiecare în vedere, cum ur sîntem bine organizaţi, iar G'.U.A.S.C. Ilia, hotărîţi să din unităţi, se străduiesc — Ce aţi mai semănat ? rea însămînţării celor 75
mează să sosească betonul. rezultatele obţinute în cele traducă exemplar în viaţă să efectueze lucrări de cea — Cinci ha cu sfeclă fu de ha cu porumb, Gheor
aproape trei luni trecute
— Sînt neclarităţi, pro sarcinile ce le revin, inten mai înaltă calitate. rajeră, opt ha cu legume ghe Reica şi Romeo Sima
bleme pentru azi ? — a în din acest an sînt incom sifică lucrările pe ogoare — Am încheiat duminică, rădăcinoase şi 15 ha cu străduindu-se să asigure un
trebat maistrul. parabile cu cele din ace pentru a pune baze temei chiar înainte de a începe sfeclă de zahăr. La aceas- pat germinativ pregătit
leaşi perioade ale anilor nice producţiilor agricole grădinăreşte.
— Da. „Cefaromul" s-a trecuţi.
defectat ieri după-amiază, din acest an. Ca urmare, în discuţia cu tovarăşa
iar noi avem program la — Să vorbim mai la con.- din suprafaţa ce urmează C. U.A.S. C I L I A Eva Nicoară, vicepreşedin
a fi semănată, pînă în pre
şape — a răspuns Alexan cret. zent au fost însămînţate te al biroului executiv ai
dru Ronea, şeful echipei — In Haţeg avem de e- Consiliului popular al co
- de mozaicari. xecutat, în acest an, 58 de 050 ha. să plouă plantarea cartofi tă din urmă cultură mai munei Zam, am abordat
semănat,
dar
— Ploile căzute au frînat
lor de toamnă pe suprafaţa
de
avem
modul cum se implică or
— Doi oameni din echi apartamente. Predările sînt ritmul lucrărilor, dar ime destinată acestei culturi — ne-am oprit deoarece am ganul local al puterii şi
pa lui Ronea să meargă la eşalonate începînd cu tri diat ce terenul s-a zvîntat ne-a spus inginerul şef al terminat sămînţa. Tot te administraţiei de stat în
staţie să vadă ce e cu el. mestrul al doilea. La ora s-a trecut din nou la mun C.A.P. Burjuc, Maria Nico renul pentru sfeclă este buna desfăşurare a campa
Ceilalţi, la treabă. actuală, toate locuinţele că cu forţe mult sporite — lae. Terenul în care am în pregătit şi, imediat ce vom niei agricole de primăvară.
Pe parcursul zilei, dru sînt în grafic. Angajamen- sublinia Axente Guţia, di corporat săjnînţa a fost fer primi sămînţa, vom relua — în lumina imperati
murile noastre pe şantier rectorul S.M.A. Ilia. Toate tilizat cu îngrăşăminte or lucrarea. Am terminat şi velor cuprinse în cuvîn-
LIVIU BRAICA, tractoarele de care dispu ganice şi chimice. Am plan
s-au întretăiat de mai mul fertilizarea cu îngrăşămin
DOREL GOIA nem, ca şi celelalte utilaje tat la o densitate de peste te organice a celor 32 000 TRAIAN BONDOR
te ori. Pe subinginerul Pe de pregătit terenul şi se G0 000 cuiburi la hectar, pomi, tot gunoiul fiind
tru Drăghici, şeful Brigă [Continuare în pag. a 2-a) mănat sînt în stare de func iar mecanizatorul Petru Pe- transportat cu căruţele. în [Continuare în pag. a 2-a)