Page 52 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 52
IPag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 837 • MARŢI, 15 APRILIE 1986
DIN JARILE SOCIALISTE
O MOSCOVA. - La uzi rie de aparate va ieşi pe
Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării nele din Moscova ale Mi porţile uzinei încă în anul
permanent de coordonare nisterului Construcţiilor de 1986, relatează agenţia
MOSCOVA 14 (Ager- mat de O.N.U. ca An In şi au desemnat in funcţia întreprinderi ale industriei PAP.
pves). Un apel pentru ternaţional al Păcii — prin O i i S a s B D de preşedinte al acestuia petrolului şi gazelor a în „Kania" este un elicop
triumful păcii pe planeta acţiuni în favoarea păcii pe preşedintele Partidului ceput construcţia modele ter uşor, cu două motoare,
noastră, pentru o lume şi .dezarmării, în .primul Socialist Revoluţionar (PSR) lor experimentale ale celor care poate transporta 1 200
fără arme si războaie este tind a dezarmării nuclea E3 PRAGA. — Cu prile din Peru, generalul Leoni- mai mari excavatoare cu kg sau zece pasageri. El
conţinut în Chemările date re, pentru destindere şi co jul împlinirii a 100 de ani das Rodriguez Figueroa. rotor din lume, relatează poate fi folosit pentru
publicităţii cu prilejul zi laborare pe plan internaţio de la proclamarea zilei de Sediul organizaţiei a fost agenţia TASS. întreprinde transportul de mărfuri sau
lei de 1 Mai de Comitetul nal; 1 Mai ca zi internaţională stabilit la Montevideo. rile sînt profilate pe con pasageri, ori în lucrările
Central al P.C.U.S. Docu -k a celor ce muncesc, Fede strucţia de excavatoare ca agricole.
mentul — menţionează n- HELSINKI 14 (Agerpres). raţia Mondială a Sindica re vor funcţiona in condi
genţia TASS — cheamă — Mişcarea în favoarea telor a dat publicităţii 0 BUENOS AIRES. - Si ţiile pămîntului veşnic în Q BELGRAD. — Produc
toate popoarele lumii să-şi păcii din întreaga lume declaraţie in care se adre o tuaţia politică încordată gheţat, în mlaştini şi in ţia de aluminiu în perioa
intensifice eforturile împo cere statelor nucleare să sează un apel din America Centrală, dato alte terenuri dificile. da ianuarie—martie 1986
oamenilor ria
triva pericolului de război, pună capăt oricăror expe muncii de pe întreaga pla externă a ţărilor din Anual, uzinele din Mos raportată de complexul
pentru încetarea cursei rienţe. să renunţe la per netă să-şi întărească uni America Latină, generată cova expediază pe şantie industrial din Titograd a
înarmărilor şi crearea unui fecţionarea acestora şi să tatea in lupta împotriva in principal de măsurile rele din Nord 100 de ex fost de 26 884 tone, respec
sistem atotcuprinzător de treacă la măsuri concrete exploatării, a pericolului protecţioniste ale Occiden cavatoare. Ele pot săpa, în tiv cu 6,6 la sută mai mare
securitate internaţională. de dezarmare — se spune de război, pentru pace, de tului, sînt cele mai acute 10 ore de funcţionare con decit cantitatea planifica
Totodată, se subliniază în declaraţia publicată la mocraţie şi progres social. probleme care confruntă tinuă, un şanţ cu lungi tă — transmite agenţia
necesitatea intensificării Helsinki de una din cele Mişcarea muncitorească in această zonă a lumii, se mea de 3 kilometri şi adîn- Taniug. Pe această bază
luptei pentru democratiza mai mari organizaţii pro ternaţională - se arată - subliniază în declaraţia cimea de 2,5 metri. se estimează că, pe în
rea relaţiilor internaţiona fesionale finlandeze — Sin a devenit în prezent o for participanţilor la semina tregul an, uzina va depăşi
le, pentru acţ : uni construc dicatul lucrătorilor din ţă ce acţionează pentru rul regional „Partidele po O BUDAPESTA. - „Ren sarcina globală de plan,
tive ale tuturor statelor vi- construcţii. Documentul e- transformarea lumii, pentru litice şi integrarea în A- tabil, eficient, de calitate" respectiv 104 000 tone. In
zînd rezolvarea probleme videnţiază că popoarele lu progresul ei. merica Latină 11 , ale cărui aceasta este deviza sub context, agenţia menţio
lor globale ale contempo mii trebuie ocrotite ele a- lucrări s-au încheiat la care în R.P. Ungară se nată aminteşte că Iugo
raneităţii. ineninţarea nucleară, ele 0 ROMA. — in înche Buenos Aires. desfăşoară, anual, un con slavia produce anual 3,5 mi-
dorind adoptarea unor mă lioane tone bauxită, 300 000
-k suri atotcuprinzătoare în ierea lucrărilor celui de-al Participanţii, reprezentînd curs pentru tehnologii . ce tone aluminiu brut şi
COPENHAGA 14 (Ager- vederea încetării cursei XVIl-lea Congres al Parti 10 ţări ole continentului, aduc economii de materii 180 000 tone produse din
pres). — Comitetul de co înarmărilor, năzuinţă, ce dului Comunist Italian, au condamnat represiuni prime şi de energie, rela aluminiu.
laborare pentru pace şi se corespunde intereselor po Alessandro Natta a fost a- le politice din Chile şi Pa tează agenţia TASS.
curitate din Danemarca a poarelor de pe întreaga les în unanimitate secre raguay şi au exprimat In perioada cincinalului Q PRAGA. — în Ceho
adresat un apel Statelor tar general al P.C. Italian. sprijinul pentru eforturile trecut, pe ansamblul eco slovacia ia amploare miş
Unite ale Americii şi U- planetă. De asemenea, au fost a- nomiei naţionale ungare, carea brigăzilor de raţio-
★ „Grupului de la Contado- .
niunii Sovietice să nu efec CIUDAD DE GUATEMA lese noul Comitet Central, s-au economisit materii pri nalizatori şi inventatori.
tueze experienţe nucleare LA 14 (Agerpres). — Sub lo Comisia Centrală de con ra" îndreptate spre regle me şi materiale în valoare Aceste colective reunesc în
mentarea pe cale negocia
in perioada premergătoare trol şi Colegiul de supra de 17 miliarde de forinţi. rindurile lor aproape 200 000
întîlnirii sovieto-americane zinca „Pentru pace şi de veghere. tă a crizei din America Planul prevede ca în fie de muncitori, maiştri, teh
mocraţie în America Cen Centrală.
la nivel înalt. Forumul a- Membrii direcţiunii şi se care an pentru fabricarea nicieni şi ingineri din dife
cestei organizaţii daneze, trală", la Ciudad de Guate unei unităţi de produs să rite sectoare de activitate.
mala s-a desfăşurat cea cretariatului P.C.I. urmează B PRETORIA. - In tim
reunit la Copenhaga, şi-a se consume cu 1 la sută Anual, în Cehoslovacia
dc-a treia reuniune extra a fi aleşi de către C.C. al pul manifestaţiilor popu
exprimat neliniştea faţă de mai puţine materii prime. se înregistrează peste 25 000
ordinară a Adunării parla partidului şi Comisia cen laţiei de culoare împotriva
faptul că S.U.A. au igno de propuneri pentru eco
mentului Iatino-american, trală de control în zilele politicii oficiale de apar
rat moratoriul unilateral la care au participat re următoare. O VARŞOVIA. - Uzinele nomisirea de materii pri
declarat de U.R.S.S. asupra prezentanţii a 42 de parti theid desfăşurate la sfîr- de aviaţie din Swidnik (R.P. me, energie şi materiale,
Oricăror experienţe nu de politice din 18 ţări din @ MONTEVIDEO. ’ - In şitul săptămînii trecute, cel Polonă) au trecut la pro eficienţa lor ridieîndu-şe
cleare. puţin 14 persoane şi-au ducţia unul nou elicopter la zeci de milioane de
America Latină. Declaraţia capitala Uruguayului au pierdut viaţa - informează
★ finală adoptată cu acest luat sfîrşit lucrările primei agenţiile internaţionale de de tip „Kania". Prima se coroane.
STOCKHOLM 14 (Agcr- prilej se pronunţă pentru conferinţe a partidelor so
pres). — Delegaţii la reu reglementarea pe cale poli cialiste latino-americane, la presă. Cele mai puternice
niunea organizaţiei din tică a situaţiei conflictua- care au participat 40 de confruntări între demon
Stoekholm a Partidului le din regiunea centroame- delegaţi reprezentînd parti stranţi şi poliţie au fost
Muncitoresc Socinl-DemO- ricană, împotriva oricăror de şi mişcări socialiste din semnalate în zona Durban,
Crat din Suedia s-au pro imixtiuni militare străine. Argentina, Bolivia, Brazilia, unde, de altfel, au fost în
nunţat pentru intensifica Parlamentul la ti no-a meri- Chile, Paraguay, Peru, U- registrate şi cele mai mul
rea eforturilor în apărarea c-an a adresat Congresului ruguay şi Venezuela, pre te victime.
păcii. Declaraţia adoptată S.U.A. apelul de a. parti cum şi invitaţi şi observa SPAŢIUL COSMIC ţii aparatelor cosm ice care
cu acest prilej conţine un cipa la o reuniune comună tori din partea altor forţe PENTRU ACTIVITĂŢI vor intra in com ponenţa u-
apel adresat tuturor orga în Vederea examinării si politice din America lati INDUSTRIALE nor sistem e globale de
nizaţiilor locale ale parti tuaţiei din America Cen nă, Europa occidentală şi transm itere a inform aţiilor
dului şi organelor comuna trală, -în spiritul respectă Asia. Participanţii au ho- Relerindu-se la perspec sau penlru com plexele or
le din Stoekholm să mar rii normelor dreptului in tărît eroarea unui Comitet tivele folosirii Cosm osului, bitale tehnice, a spus el.
cheze anul 1080 — procla- ternaţional. academ icianul sovietic Vse-
volod Avduevski a relevai BIBLIOTECĂ
că la începutul secolu ELECTRONICĂ
1 Film ul „The Hdcher", Din toată lumec clvneză, bazele ynei pştro-.. J Japonia se
analizează
f realizat de regizorul am e- nom ii populare care a avut ' lui viitor va li posibilă asi un In proiect de am enajare a
m ilarea
extraatm o-
spaţiului
\ rican Robert Horm on, a presiunii arteriale şi apari reprezentînd Ursa M are, asupra gindirii chineze un | sleric pentru activităţi in unei ,,biblioteci electronice"
* prim it m arele prem iu al ţia diabetului sint sirins intr-un cadru oval alcătuit rol cu totul deosebit, per- •. dustriale. In acest scop, a cu articole apărute in zia
| juriului, prem iul criticii şi legate de lum at. din num ele celor 28 de lect concretizat in artă, ex- I subliniat om ul de ştrinţă, re şi reviste. Potrivit agen
’ cel al televiziunii Iranceze constelaţii lundam enta'e din pdm ind această nevoie a J citat de agenţia TASS, vor ţiei Kyodo, lunar vor li se
de
regiunea
ecuatorială
I in cadrul Festivalului inter tul -f- Un sirian din distric rului, toate vizibile şi ce om ului m ai a cunoaşte, in t I li utilizaţi sateliţi-platlorm â, lectate aproxim ativ 80 000
a
am ănunte,
naţional al Ulm ului poliţist
m ici
Ez-Zor
(nord-estul
cele
Deir
as
adecva
utilajele
din
I de la Cognac (vestul Fran- ţării) a decedai la virsta tăzi, inform ează revista „La „arhitectura" lum ii 'înconju dotaţi Cu cu ajutorul m otoarelor m ateriale din 20-60 publi
cele
te.
cunoscute
m ai
% (ei). Juriul festivalului, pre- de 126 de ani. El lasă in Recherche" . Ursa M are a rătoare. proprii, asem enea sateliţi caţii şi vor li introduse in
' zidat de Teren ce Joung, a urm a sa peste 100 de ne fost dintotdeauna reperul 4- Ţările din bazinul M e- ' se vor apropia, din cind în bănci de dote. Se presu
| m ai acordat un prem iu spe- poţi. lolosit de oam eni pentru diteranei realizează 98 la | cind, de staţia orbitală de pune că de o asem enea
x cial unui Ulm realizat de Luna trecută, o fem eie, datare. Cind oiştea Ursei sută din producţia m ondia- , bbză. in altă ordine de „bibliotecă" se vor folosi la
I am ericanul Gary Grillo şi cea m ai virstnică din re M ari este Îndreptată spre lă de ulei de m ăsline, s-a | idei, academ icianul Avdu început 200 şi m ai tirziu
* italianul Carlo Vanzina. giunea Deraa (in sudul Est, este sem n de prim ă subliniat in cadrul unei re- J evski a arătat că incă în 700 de organizaţii, iar su
-f- In cadrul celui de-al ţării) şi probabil din în uniuni a specialiştilor în > m a cheltuită cu am enajarea
I 92-lea Congres internaţio- treaga Sirie,' a încetat din vară, spre Sud - de vară, cultura m ăslinului din 14 I secolul XX va li posibilă
spre Vest - de toam nă, iar realizarea proiectelor unor ei va li am ortizată in trei-
J nai de m edicină internă, viaţă avind 129 de ani. ţări riverane, care se des- J
spre Nord — de iarnă, cele instalaţii energetice cosm i patru ani. Dacă proiectul
] care are loc la W eisbaden -k Recent, intr-un m or- lăşoară la Dubrovnik, in Iu- |
patru puncte cardinale liind ce cu puteri variind Intre va li aprobat, arată agen
' (R.F.G.), pârtiei paniii au m int princiar datind din se goslavia. In cadrul sim po- »
asociate cu cele patru ano 100-300 kW . Asem enea ţia, banca de date va pu
subliniat rolul nociv al lu- colul V i.e.n., în provincia tim puri. Spaţiul este expri zionului, specialiştii exam i- | instalaţii vor li necesare tea funcţiona incepind do
' m atului. r Fum ătorii — au chineză Hubei, printre in nează un proiect com un % la slirşitul anului 1987.
1 declarat participanţii la strum ente m uzicale, arm a, m at, astlel, printr-un m odei de m odernizare a produc- | pentru asigurarea activită
tem poral. In ansam blul ei,
J această reuniune ştiinţifică bijuterii şi vase, a fost des ţiei de ulei de m ăsline şi '
ornam entaţia de pe capa de introducere a progresu- j
coperit un culăr, pe al că
expuşi
sini
—
de
două
ori
I m ai m ult la m aladiile car- rui capac se află desenată cul cufărului atestă im por lu ! tehnologic in sprijinul | © SOŢIA Măriţi, copiii
Gclu,
J diace decit nelum ătorii. o hartă cerească, in centrul tanţa cosm ologiei in uni cultivatorilor de m ăslini, ' Geta şi nepoţica ginerele
şi
Făncl
Dcnisa
Creşterea colesterolului, a capacului se allă un sem n versul şi cultura cotidiană relevă agenţia Taniug. anunţă cu mare durere
moartea fulgerătoare a
celui care a fost un bun
soţ, tată şi bunic
Activitate intensă, bine organizată în fermele Segumicele LUNGAN MUIAT,
în vîrslă de 51 ani.
ANIVERSARE Inmormîn tar ea va avea
(Urmare din pog. 1) tul germinativ pc ultimele Goţ, coordonaţi de tehni lor de plan la producţia loc miercuri, 16 aprilie,
hectare, din cele 21 desti cianul Ioan Faur, au în de legume. Dar nu ori O COLECTIVUL O.S.M. 2 — in cimitirul clin Itoşcani.
plantat cartofi extratimpu- nate tomatelor şi ardefoa- ceput pregătirea patului cum, ci, aşa cum preve mclanjoarc urează maistrului (10688)
rii pc o suprafaţă de 7 ha, selor, iar lucrătorii din e- germinativ pentru însamîn- de şi Legea privind retri Cfzu Simion, cu ocazia împli
în culturi 'intercalate şi a- chipele lui Nicolac Poenar, ţarea fasolei şi castraveţi buirea în acord global, în nirii a 50 ani, sănătate, feri
© FAMILIILE Sabin Şu-
sociate. „In fiecare an — Maria Silaghi şi Elena Dud lor. La întreţinerea cultu condiţiile realizării în to cire, „La mulţi ani !“ (7074) iaga din Răduleşti şi Vic
ni se spune — s-au obţi talitate a structurii sorti tor Şuiaga din Itoşcani
nut recolte bogate de car CAMPANIA ÂGRICOIÂ BE PRIMĂVARĂ mentale prevăzute. Am a- deplîng moartea fulgeră
tofi timpurii, plantaţi în sigurat pentru aceasta su DECESE toare a dragului lor văr
şi unchi
acest sistem, care. au adus efectuau întreţinerea cul rilor munceau oamenii clin prafeţele necesare fiecărei MIHAI LUNCAN.
unităţii venituri frumoa turilor de ceapă şi răd^ci- echipele conduse de Susa- culturi, rcalizînd lucrări O S-A stins clin viaţă, (10688)
se". Şi aici s-au încheiat în- noase. na Oancea şi Ioan Cristea. de calitate la pregătirea te la virsta de 79 ani, ccl ce
sămînţările şi plantările la La ferma nr. 4 (şef fer —, întreaga noastră aten renului -şi însămînţări, a fost GRUEŢ TEODOR.
ceapă, rădăcinoase şi var mă, ing. Mircea Cristea), ţie — sublinia în încheie densităţile optime, iar în Fiicele, ginerii şi nepo & FAMILIA Lala Ioan
ză pe întreaga suprafaţă după ce au încheiat de re inginerul Radu Bolog, continuare ne vom strădui ţii nu-i vor uita nicioda participă la durerea pri
tă.
cinuită
planificată. - Mecanizatorii pregătit 13 ha de teren directorul A.E.S.C.H. Deva, să efectuăm la timp lu Inmormîntarea va avea crului lor de moartea cus
Tonei ITăncilă, Gavrilă Si- pentru tomate, mecanizato se concentrează încă din crările de întreţinere şi să loc în Deva, str. Emines MIHAI LUNCAN.
laghi, Constantin Filimon rii Sebastian Pădureanu, aceste zile în direcţia rea nu înregistrăm nici o pier eu, miercuri, 1G aprilie, (10688)
ora 14. (10687) »
şi Ioan Breb pregăteau pa- Ioan Ferment, şi Oclavian lizării şi depăşirii sarcini- dere la recoltări.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate, (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACTI'A ŞI ADMINISTRAŢIA 1 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane 1 11275. 12157. 11585. Telexi 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275