Page 53 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 53
In legătură cu bombardamentele aviaţiei
: f a ) Preşedintele Republicii Socialiste România,
«4n
americane asupra Libiei
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat
un mesaj preşedintelui
Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan
ORGAIV AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Preşedintele Republicii cestui lucru, România îşi telor americane, necesitatea
Socialiste România, tovară rezervă dreptul de a se a- de a se acţiona pentru so
şul Nicolae Ceauşescu, a dresa în mod special Sta luţionarea problemelor pe
primit, marţi dimineaţa, pe telor Unite ale Americii, calea tratativelor pentru
Anul XXXVIII, nr. 8 838 MIERCURI, 16 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani Roger Kirk, ambasadorul care poartă întreaga răs pace în Mediterana, în Eu
Statelor Unite ale Ameri pundere pentru daunele ropa şi în întreaga lume.
cii la Bucureşti, în legă produse ambasadei române. în ce o priveşte, Româ
tură cu situaţia deosebit In legătură cu bombar nia este gata să-şi aducă
'Vii de gravă care s-a creat în damentul asupra capitalei întreaga sa contribuţie la
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM AVAR A Meditcrana. Libiei, România consideră soluţionarea oricăror pro
P r e ş e d i n t e l e Româ că aceasta constituie o gra bleme numai prin tratati
niei, tovarăşul Nicolae vă încălcare a normelor de ve, în spiritul înţelegerii,
re
internaţional,
Vremea se ameliorează Ceauşescu, a adresat, prin drept între state, a de princi colaborării şi păcii. ambasado
încercările
laţii
La
ambasadorului
intermediul
american, în numele guver piilor cartei O.N.U. Pro rului S.U.A. de a justifica
între
existente
militare
poporului
al
nului
şi
ro
Toate forţele mecanice şi umane să fie mân, un mesaj direct pre blemele şi Libia nu trebuie acţiunile preşedintele împotriva
S.U.A.
Libiei,
Româ
şedintelui Statelor Unite soluţionate pe calea forţei niei, tovarăşul Nicolae
ale Americii, Ronald Rea militare, ci pe calea nego Ceauşescu, a arătat:
mobilizate la efectuarea lucrărilor agricole! gan. cierilor, a tratativelor. Este greu de invocat
In mesaj se arată că po Ţinînd seama de situa dreptul la autoapărare pen
ţia
gravă
Ploile şi răcirea bruscă — Zece tone spanac şi se încălzească vremea ca porul român este deosebit preşedintele care s-a creat, tru a ataca un stat inde
Republicii
pendent şi suveran. Nu pot
So
a vremii intervenite în 4 000 legături de ceapă să începem această acţiu de îngrijorat de bombarda cialiste România, Nicolae fi acceptate nici un fel da
ultima vreme au întrerupt verde. Recoltarea verdeţu ne. mentul aviaţiei americane Ceauşescu, a adresat pre justificări ale acestor bom
şi în unităţile din Consi rilor continuă. In aceste La C.A.P. Ilia activitatea asupra capitalei Libiei, ţară şedintelui S.U.A., Ronald bardamente sub pretextul
liul unic agroindustrial zile se lucrează şi la în- din legumicultura este, de ■ independentă, membră a Reagan, în numele poporu combaterii terorismului.
îiia erbicidarca cerealelor asemenea, bogată. loan Organizaţiei Naţiunilor U- lui român, un apel de a România s-a pronunţat şi
păioase şi însămînţarea Cionca, inginerul şef al nite. România consideră lua toate măsurile pentru se pronunţă ferm împotri
porumbului. Activitatea C.U.A.S.C. IU A unităţii, ne spunea că acest atac ca o agresiune a se opri noi bombarda va oricăror acţiuni de te
însă continuă în legumi s-au recoltat şi livrat re nejustificată asupra unui mente sau acţiuni milita rorism şi, cu atît mai mult
cultura. Silviu Olaru, pre ţelei de desfacere către popor liber şi suveran. re împotriva Libiei. Pre condamnă terorismul de
şedintele cooperativei a- treţinerea răsadurilor, cele populaţie 10 tone spanac Prin această acţiune mili şedintele' României a ex stat. Terorismul nu se com
gricole de producţie din patru formaţii de legumi şi două tone de salată. Se tară au fost provocate mari primat speranţa că Admi bate prin noi acte de te
Dobra. ne spunea : cultoare conduse de Livia lucrează la întreţinerea ră pagube materiale şi nume nistraţia S.U.A., personal rorism. România este gata
— Două sînt lucrările Cizmaş, Angelica Dorea, sadurilor, evidenţiindu-se roase victime în rîndurile preşedintele Ronald Reagan să discute problemele te
principale la care participă Letiţia Oprean ş'r Sidonia formaţiile de lucru con populaţiei libiene şi ale ce vor înţelege preocuparea rorismului, pe căile care
legumicultorii noştri în Prisecan desfăşoară o ac duse de Maria Sorea, Asi- tăţenilor străini din aceas profundă a poporului ro s« vor dovedi cele mai u-
aceste zile : recoltarea le tivitate bună, zilnic fiind nefta Mica şi Letiţia Miheţ. tă ţară. însăşi ambasada mân — ca şi a tuturor po tile, inclusiv în cadrul
gumelor—verdeţuri şi în prezente la lucru 30—40 Dacă în cele două unităţi română a fost avariată, iar poarelor lumii — pentru O.N.U., pentru a se pune
treţinerea răsadurilor din cooperatoare. Ne pregă ia care ne-am referit, în patru din membrii acesteia încordarea deosebită crea capăt unor asemenea ac
legumicultura se desfăşoa-
solarii tim pentru ieşirea în cîmp au fost răniţi. Asupra a- tă în urma bombardamen ţiuni.
— Ce cantităţi de ver cu răsadul de varză de TRAIAN BONDOR
deţuri a livrat unitatea vară. Patul germinativ a
pină acum ? fost realizat., aşteptăm să (Continuare in pag. o 3-a)
' \ r l d e a n i d e U i c r e a r e a I Q O f ?
1300
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU -
EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
Haţeg — un or luminii,
din cetate spre... munţi!
Departe, in Retezat, scli vers. Aşa cum arată as — Stau m ărturie la m ăre
pesc cupolele de zăpadă. tăzi, cetatea socialistă a ţia oraşului nostru - ne
Aici, in parcul central al Haţegului are m unţii dim declară G heorghe Popescu,
Haţegului, oam enii se plim prejur la picioare ! De ce vicepreşedinte al biroului
bă pe sub m agnolii înflo putem face cu toată pute executiv al consiliului popu
rite. Este m iez de prim ă rea această afirm aţie ? lar - şi rezultatele econo
vară 1986 şi prin aerul m ice pe care oam enii
clar un pod de lum ini albe ARGUM ENTELE . m uncii le raportează in
pare statornicit definitiv in PRINCIPALE : cinstea celei de-a 65-a a-
tre m unţi şi oraş. Cu toată OAM ENII Şl M UNCA LOR niversări' a făuririi Parti
obiectivitatea, in această dului Com unist Rom ân.
„construcţie" n-am putea — Haţegul din anul 1986 Astfel, pe trim estrul I 1986,
C.A.p. Peştişu Maro. Cooperatoarele din echipa permanentă a grădinii de legume, spune că razele m unţilor - ne-a declarat M aria M e- producţia m arlă industria
condusă de Ko/.alia Feher, pregătesc pentru plantare fiecare palmă de teren. , coboară spre oraş, ci in- drea, prim arul oraşului - lă a fost depăşită cu peste
Foto NICOLAE GHEORGHIU este in întregul său o cti 11 m ilioane lei, exportul —
torie a Epocii Nicolae cu aproape 2 m ilioane leij
) servicii se
Ceauşescu". Aproape nim ic la prestările de
se
vede
astăzi
din
—
un
Priveliştea drumului să fie una frumoasă ca ce activitate econom ică, Înregistrează m ilion şi plus de
jum ăta
circa
un
grad de urbanizare, con te lei, Iar la desfacerea
strucţii sociale — nu a exis de m ărfuri - peste 4 m ili
Raidul nostru pe traseele turistice din judeţ a conti ce dă personalitate localită gole, amenajarea zonelor
tat înainte de Congresul al oane lei. In luna aprilie
nuat în zilele trecute, deşi vremea rece care s-a întors ţii in plină dezvoltare sînt verzi, plantarea de pomi or
IX-lea al partidului. Oraşul pot li consem nate, de
pare că ne-a îndepărtat de sezonul estival. Cei răspun noile ansambluri de locuinţe, namentali etc. Am plantat
zători de pregătirea sezonului turistic nu s-au lăsat însă mai precis arhitectura aces mai mult de 1,5 km de gard de astăzi a fost ridicat de asem enea, rezultate deose
înşelaţi. Am spus cei cu răspundere, pentru că unii abia tora, care îmbină armonios viu şi peste 5 000 de pomi oam enii săi harnici datorită bite obţinute pe toate pla
şi
către
au aşteptat motive de încetinire sau amînare a pregă tradiţia cu modernul. Toc ornamentali. Tinerii oraşului ^ entuziasm ului constructiv au nurile de oam eni locuitorii
care
hotărîţi
Haţegului,
mai in faţa ansamblului de au făcut toaleta parcului, i suflului înnoitor
tirilor. cuprins întreaga ţară sub să cinstească prin lapte
locuinţe din centrul nou al Am făcut multe lucruri care / conducerea Înţeleaptă a vrednice de m uncă aniver
.Parcuri care ceva beton şi... ş-au oprit ca oraşului am întîlnit pe ingi înfrumuseţează localitatea i secretarului general al parti sarea glorioasă a partidu
mi îmbie ia popas să treacă iarna. N-au mai re nerul loan Ciobanu, şeful noastră, dar mai şi avem ^ dului, tovarăşul Nicolae lui, pe m arele ctitor al
început, semn că la Simeria Fermei 2 Orăştie, împreună multe de făcut. Dacă în nu- t Ceauşescu. Am depăşit pină Rom âniei socialiste, tovară
zăpezile nu s-au topit. cu loan Mădean, Petru Ţin- meroase zone ale oraşului, *
Din municipiul Deva, plnă acum toate previziunile tă şul Nicolae Ceauşescu.
cu sprijinul conducerilor şi ţ
la Orăştie facem citeva po cute cu ani în urm ă şi din ® Spital, cinem atograf,
colectivelor de oameni ai l
pasuri în parcările de pe această cauză gindurile policlinică, şcoală genera
marginea şoselei. Dacă n-am Pe traseele turistice la început de sezon muncii de la „Chimica", „Me- } viitoare sînt m ult m ai lă - sînt citeva din obiec
canica", I.S.C.I.P., complexul 1
greşit numărătoarea atunci DEVA - SIMERIA - ORĂŞTIE - COSTESTI de îngrăşare a tineretului ţ Îndrăzneţe. tivele construite in ultim ul
pe acest traseu există circa bovin etc., s-a făcut ordine i • In 1962 a Început con cincinal.
zece parcări amenajate. „A- şi curăţenie, în altele, cum ţ struirea prim elor 32 apar • In aceeaşi etapă -
menajate", vorba vine, pen Doar la Orăştie, la intra dic şi Alexandru Ostaş, care
ar fi cea din preajma gării ţ tam ente, bilanţul total fă m ai precis, in 1982 - au
tru că puţine îmbie la un rea în oraş, dinspre Deva, plantau trandafiri intr-o zo şi a U.F.E.T., pe dealul „Be- I cut in anul gloriosului ju fost plantate In Haţeg pri
popas plăcut. Adică, ce în- am găsit o parcare care nă verde pe care, tot ei o milor" se mai aşteaptă încă ? bileu al partidului tiind de m ele sute de m agnolii care i
tilneşte călătorul in unele din poate fi model. Au amena- amenajaseră. Este un exem ipvitaţii speciale. Desigur, va 1 peste 2 000 apartam ente au înflorit intiia oară, a- j
aceste parcări ? Citeva bănci jat-o oamenii muncii de la plu surprins de noi din su trebui să aplicăm rigorile ş noi ! cum , in prim ăvara '86 ! )
stricate, citeva mese ca vai I.C. Orăştie. Şi au făcut-o tele pe care ni le-ar putea legii". I • Prim ul studiu com plex ® In anotim pul gloriosu- t
de ele, coşuri pentru gunoi cum trebuie, cum ar trebui da Romeo Postelnicu, secre In Orăştie s-au înnoit sau ’ de sistem atizare : 1965. lui jubileu al partidului ou 1
arhipline sau răsturnate, să fie toate. tarul Comitetului executiv al se înnoiesc <şi localurile de Pină in 1985 se prevedea o iost am enajate în oraş două )
hîrtii.
Consiliului popular orăşenesc. alimentaţie publică, îndeo creştere a populaţiei la parcuri - păm intul vegetal ^
In Simeria, în apropierea înnoiri în oraşul Paliei „Mii de cetăţeni — ne spu sebi cele care sînt pe tra- circa 8 000 locuitori. Pre
secţiei vagoane a I.M.M.R. ne el - participă în fiecare \ viziunea a ,lost depăşită: MARIN NEGOIŢĂ
trebuia să se amenajeze o In Orăştie ne impresionea-\ duminică la acţiunile pe GHEORGHE PAVEL ^ sini peste 11 000 de locui
parcare. Lucrările au înce ză înnoirile pe care le in- care le organizăm la repa tori in oraşul Haţeg ! (Continuare în pag. a 3-a) ^
put in toamnă, s-a turnat tîlnitn pretutindeni. Dar ceea rat de garduri, curăţat ri (Continuare în pag. a 3-a) î ___________ ___ ____
